7,232 matches
-
abdominală, trunchiul nu se îndoaie, spatele nu se curbează. Exercițiul nr. 41 Din stând, ducerea brațelor prin spate la călcâie: ca la exercițiul anterior (extensie a musculaturii anterioare a coapsei). Exercițiul nr. 42 Pendulare față-spate din stând: corpul este stabil (echilibrat), piciorul care pendulează este întins (se lucrează asupra mobilității șoldului). Exercițiul nr. 43 Fandare înainte, piciorul dinapoi este întins și se sprijină cu vârfurile pe sol: genunchiul îndoit al piciorului din față este împins înainte, trunchiul este stabilizat în prelungirea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
REP: 15-20 la început și peste 30 către sfârșitul fazei prepubertare; Treceri: 2 (2-7 ateliere în circuit); Pauze între ateliere: 30-60 sec.; Pauze între treceri: 3-5 min. Notă: obiectivul acestei ședințe de antrenament este acela de a asigura o „statică echilibrată” a corpului, aceasta fiind baza viitoarelor antrenamente de forță sau a schiatului propriu-zis. Se acționează astfel asupra întregii mobilități, fiind vizate toate funcțiile acesteia și, totodată, se întărește musculatura de stabilitate. Conținut 1. Încălzire generală 2. Mobilitate: toate exercițiile; 3
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ț. O perspectivă cosmopolită este condiția necesară pentru existența unei societăți multiculturale în ordinea globalizantă (Giddens, 2001, pp. 142-143). Modul în care este gândită dezvoltarea personală și socială a elevilor în școală, capacitatea de a contribui la stabilirea unui dialog echilibrat și a unei negocieri profitabile între latura socială și cea individuală, între dimensiunea globală și cea locală în configurarea identității constituie provocările educației din acest punct de vedere. Identitatea este, până la urmă, un proces contextual, o construcție care, cel puțin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a profita de inteligențele elevilor. Instruirea tematică oferă nenumărate oportunități de a combina inteligențele elevilor cu resursele, informațiile și conceptele curriculumului ca întreg. Pe scurt, instruirea tematică celebrează inteligențele multiple, oferind oportunități de învățare ce capacitează elevii pentru o învățare echilibrată și cu sens. (Meinbach, Fredericks, Rothlein, 2000, p. 8) Beneficiile acestei abordări vor fi cu atât mai puternice dacă suntem conștienți și de posibilele riscuri ce pot să apară. Unele au putut fi sesizate și în cadrul sistemului nostru de educație
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
carte și 60 de interviuri la radio, televiziune și În presa scrisă românească și internațională. Sarcina celui care ar vrea să se ocupe de opera lui Stăniloae este cu atât mai dificilă cu cât nu a fost găsit Încă tonul echilibrat, Între atitudinea patetică și foarte adesea ridicolă a „fanilor” de tot soiul, În general ignoranți În privința scrierilor idolului lor, și atitudinea „superioară” și disprețuitoare a autodeclaraților „intelectuali”, În bună parte ignoranți În materie de teologie. Pentru cei dintâi, Stăniloae este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
el nu este decât un bătrânel mărginit și retrograd al cărui mesaj antimodernist se află În deplin dezacord cu exigențele prezentului. Aceste două tipuri de abordare, trebuie spus numaidecât, sunt specifice României, pentru că, În străinătate, primii pași către o recuperare echilibrată a gândirii teologice a lui Stăniloae au fost deja făcuți. Ceea ce Îmi propun În acest text este a puncta și a trasa cu o Înțelegere deopotrivă istorică și teologică fondul patristic al gândirii lui Dumitru Stăniloae, pornind de la traducerile, introducerile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și asigură resurse militarilor, În timp ce militarii conduc operațiunile și construiesc forța necesară pentru a Îndeplini ordinele politicienilor. Samuel P. Huntington, În cartea fundamentală privind relațiile civil-militare, Soldatul și Statul, făcea observația, testată empiric, că națiunile care au promovat un model echilibrat al relațiilor civil-militare, Înțelegând prin aceasta un control democratic civil asupra militarilor, au o probabilitate mai mare de a-și asigura protecția și de a găsi răspunsurile potrivite pentru amenințările la adresa securității naționale. El considera că relațiile civil-militare sunt componenta
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de către Guvern În timpul campaniei electorale); - administrația modifică rapoartele primite de la serviciile de informații; - sunt Înființate departamente ale serviciilor de informații În scopuri politice; - ofițerii de informații și șefii lor sunt numiți politic sau afiliați partidelor politice; - nu există un sistem echilibrat Între puterile publice, conducând la o situație În care una dintre aceste puteri ar putea domina serviciile de informații. Ofițerii de informații se presupune că raportează decidenților politici Într-un mod obiectiv, echilibrat, la momentul potrivit și Într-o manieră
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
afiliați partidelor politice; - nu există un sistem echilibrat Între puterile publice, conducând la o situație În care una dintre aceste puteri ar putea domina serviciile de informații. Ofițerii de informații se presupune că raportează decidenților politici Într-un mod obiectiv, echilibrat, la momentul potrivit și Într-o manieră profesionistă. Pentru ca serviciile de informații să poată fi capabile „să spună adevărul Puterii”, serviciile ar trebui să fie separate de politică, dar nu izolate. 11.2. Supravegherea democratică a serviciilor de informațiitc " 11
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
titluri alese din ultimul ei volum pot figura în orice antologie a acestei teme atât de fertile pentru meditația lirică de totdeauna. Din perspectiva ei, polaritatea viață-moarte, terestru-spiritual capătă un relief memorabil. Particularitatea acestei rostiri este că într-o formă echilibrat melodioasă, calm elegiacă, de felul unui blând și inofensiv murmur abia dacă muzical, spune lucruri deloc temperate, neliniștitoare, dureroase. Materialitatea percepțiilor directe se filtrează în sunete de o mare puritate. Înăbușirea conținutului dramatic într-o formulare dulce somnolentă este de
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
modul fericit în care coexistă rigoarea unei cercetări bazate pe o documentare serioasă și emoția unei spectatoare calificate. Aceeași vocație pentru teatru, văzut ca o împletire între textul dramaturgic, arta actorului și autoritatea regizorală, se manifestă și în cronicile dramatice, echilibrate și pertinente. SCRIERI: Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea, Iași, 1976 (în colaborare cu Livia Cotorcea); Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate, Iași, 1983; Simple propoziții. Încercări de poetică, Iași, 1994; Istoria literaturii ruse din a doua
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
obiectivă, însă de fiecare dată subiectivizată ca prin blestem, și prin aceasta labilă și de neînțeles, poeta recurge la maniera descriptivă. Exercițiul supunerii la obiect este un mijloc terapeutic folosit din instinct ori de câte ori sensurile esențiale încep să scape spiritului, niciodată echilibrat. Frecvența descrierii orașului, a Bucureștilor de ieri și de azi, aici își are sursa: orașul apără, oferă certitudini, este un mediu familiar. Orașul, ca și peisajul construit de mâna omului, înseamnă un triumf al forțelor raționale asupra neliniștilor obscure. Pentru
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
răsună ecouri din Lucian Blaga, dar și din Geo Dumitrescu sau din alte referințe culturale livrești. E vorba de o poezie comună, întru totul conformă orizontului liric al anilor ‘70, nici novatoare, nici conservatoare. Tulburarea naturii (1982) vădește o sinteză echilibrată a celor două maniere conturate anterior. În volumele următoare - Plantele din fereastră (1984), Noima de aur (1986), Sfârșitul lumii (1992), Apocalipsa după Valeriu (1996) -, poezia lui B., consecventă unei formule bine „rodate”, dobândește un spor de echilibru, autenticitate și pregnanță
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
acestuia. Aceasta presupune o renunțare, o eliberare a individului de lume, de bunurile materiale, o viață naturală, lipsită de excese, de griji și sănătoasă din punct de vedere moral. Pentru Seneca „fericirea este de a avea un suflet liber, educat, echilibrat, neinfluențat de teamă și dorințe, pentru care singurul bun este onestitatea și singurul rău dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
după acea imagine ideală care să corespundă cu nevoile și cu aspirațiile mele. În felul acesta, partenerul meu va reprezenta completarea mea ca persoană. Prin aceasta, imaginea mea se va armoniza cu imaginea celuilalt, iar cuplul va avea un caracter echilibrat. Forțele care contribuie la formarea cuplului sunt atât de ordin psihologic (simpatieă, cât și de ordin moral (valorile morale pe care eu le doresc, le caut și În final le descopăr ca fiind existente În celălaltă. Aceste forțe psihomorale sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu caracter represiv. Prima categorie oferă perspectiva unei deschideri, pe când a doua pe Închideria orizontului vieții. Factorii pozitivi sunt reprezentați de nivelul de educație și de instrucție a individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
distinge două direcții tipologice de manifestare posibilă a persoanei și vieții acesteia: tipul de persoană deschisă și tipul de persoană-limită. Le vom analiza În continuare. 1. Persoana deschisă și modelul său de existență Înțelegem prin persoana deschisă acel tip uman echilibrat, cu o structură și dezvoltare armonică, egală, stabil, rezultat al acțiunii formatoare a factoriilor pozitivi la care am făcut referință anterior. Acest tip uman este echilibrat, calculat, Întâi gândește și apoi acționează, evaluează anticipativ acțiunile sale și judecă În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Persoana deschisă și modelul său de existență Înțelegem prin persoana deschisă acel tip uman echilibrat, cu o structură și dezvoltare armonică, egală, stabil, rezultat al acțiunii formatoare a factoriilor pozitivi la care am făcut referință anterior. Acest tip uman este echilibrat, calculat, Întâi gândește și apoi acționează, evaluează anticipativ acțiunile sale și judecă În mod critic consecințele. Este o persoană liberă, echilibrată În relațiile și comunicarea cu ceilalți. Se ghidează după normele morale. Se respectă pe sine și pe ceilalți. Cunoaște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
plasticitate adaptativă. Evită obstacolele sau se angajează În luptă, alegând soluțiile cele mai raționale de rezolvare a impasului. Tipul de persoană deschisă caracterizează individul liber, atras de „situațiile deschise” ale vieții. În plan psihologic și moral este tipul de persoană echilibrată, stabilă, egală, sigură pe sine, fără conflicte sau complexe interioare. 2. Persoana-limită și modelul de existență nevrotic Acest tip de persoană precum și modelul său de existență sunt opuse celui descris mai sus. Înțelegem prin tipul de persoană-limită acel tip uman
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
opozițional”. Tipul central Acest tip uman și model de existență se situează Între tipurile sudice (grec și latină și tipurile nordice (german și slavă, În peisajul etnogeografic european. Tipul central este măsurat și prudent, fiind prin aceste calități un tip echilibrat. El este profund atașat de origini, cultivând sentimentul cultural și afectiv al nosologiei. Acest sentiment este caracterizat prin „nevoia periodică de Întoarcere la origini”, de revenire ciclică la „izvoarele arhetipale” din care-și trage propria sa substanță. Este cazul lui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Dar despre voință vom vorbi mai departe. În funcție de natura, de intensitatea și durata de manifestare a forței sufletești, persoanele sunt de mai multe tipuri, după cum urmează: aă tipul tare este cel care dispune de o forță sufletească puternică. Este tipul echilibrat, singur și stăpân pe el, cu o mare capacitate de autocontrol și de autodirijare prealabilă a energiilor sale sufletești și morale. Este un tip autoritar și dominant; bă tipul slab este cel care nu dispune de o forță sufletească puternică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
contrar legilor morale, făcându-și chiar din aceasta un scop prin care-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu natura sa” (De vita beataă. Căutând, și Înțelegând că cea mai potrivită conduită pentru viață este dată de acordul dintre posibilitățile mele de realizare și situațiile pe care viața mi le pune În față, voi putea duce o viață echilibrată și liniștită, care să-mi asigure fericirea, ca plenitudine și Împlinire sufletească. Abaterea de la această cale deschide drumul exceselor și suferinței care va sfârși prin eșec. Binele poate fi obținut chiar Într-o mai mică măsură; depinde Însă dacă știi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stare de echilibru, evitându-se În felul acesta excesele pe care viața greșită le acceptă, nesocotind pericolul la care se expune. Rațiunea va pune o cenzură severă dorințelor, evitându-se În felul acesta erorile și conservând o curgere liniară și echilibrată a vieții, care se va reflecta și În starea sufletească și morală a persoanei respective. Folosirea bună a vieții presupune abținere, Înțelegere, cooperare, aspecte care vor anula orice fel de tendințe de Închidere egoistă. Desigur că cele două modalități la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unor dorințe care scapă de sub controlul represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă a persoanei și a vieții acesteia. 2. Atitudinea pasivă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune un eu puternic și echilibrat. În mod egal, o atitudine pasivă este rezultatul unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]