5,967 matches
-
al unui copac. Mai mult decât atât, Taylor susține că animalele și plantele individuale sunt posesorii reali ai unui bine care le este propriu. Grupurile de organisme, adică populațiile care compun speciile și comunitățile biotice care, la rândul lor, compun ecosistemele, nu sunt entități individuale, de aceea binele lor devine unul statistic, fiind echivalent cu media binelui fiecărui individ din acea populație. Deși obiectele neînsuflețite din natură, așa cum ar fi, de exemplu, o stâncă sau o insulă, nu sunt subiecți morali
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în considerare un model biologic sau organic, atunci vom vorbi despre o diversitate de relații asimetrice la nivelul întregului. Oamenii vor fi văzuți nu numai ca indivizi, ci și ca membri ai familiei, ai grupului, ai tribului, ai speciei, ai ecosistemului, ori ai biosferei. Modelul biologist ar fi mai bun decât cel fizicalist fie doar pentru că explică mai bine diversele combinații în care intră indivizii, iar omul este o ființă vie, nu un atom, un cristal sau o galaxie. Așadar, preferința
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent dispar specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea și diversitatea ecosistemelor. În nișa sa biologică omul își protejează speciile din vecinătatea sa, dar întrucât lumea biologică este o lume a interdependențelor, omul are, în ultimă instanță, interesul de a proteja întregul ecosistem. O versiune biologistă în favoarea unei etici a mediului, în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omul are datoria de a menține stabilitatea și diversitatea ecosistemelor. În nișa sa biologică omul își protejează speciile din vecinătatea sa, dar întrucât lumea biologică este o lume a interdependențelor, omul are, în ultimă instanță, interesul de a proteja întregul ecosistem. O versiune biologistă în favoarea unei etici a mediului, în particular a unei etici a ființelor vii, este propusă de Albert Schweitzer 142 în a sa etică a "venerației pentru viață". În opinia sa, meditația filosofică începe de la fapte imediate ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
regândirea relațiilor dintre părți și, respectiv, dintre părți și întreg. Astfel se ajunge la înțelegerea lumii ca o rețea de dependențe, precum și la o concepție holistă prin care li se acordă întregilor un statut autonom. Asigurarea stabilității și a echilibrului ecosistemelor devine, încă de la Aldo Leopold, o obligație etică a comunităților umane, membre ale unei comunități mai largi, comunitatea biotică. Viața este înțeleasă astfel drept un factor care asigură unitatea întregului. Conștiința ecologistă asimilează și se bazează pe elemente ale științelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru etica mediului. În etica tradițională corelăm prezența intereselor și a moralității cu acțiunile omului, bune sau rele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entități care nu au interese? Nu cumva unor asemenea entități nu le putem face nici bine și nici rău?147 Putem ieși din dificultate prin două mișcări teoretice, și anume, mai întâi respingem ideea holistă cu privire la interesele unor specii și ecosisteme, apoi adoptăm o poziție individualistă, adică exact ceea ce face Varner. În paradigma tradițională interesele sunt definite prin referire la purtătorii lor, adică ființe conștiente și raționale, capabile de deliberare. Această concepție restrictivă după care numai oamenii pot avea interese a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el însuși, deși susține abordarea holistă, respinge atribuirea de interese ecosistemelor. Și Holmes Rolston susține că atribuirea de interese poate fi făcută numai dintr-o perspectivă psihologică, adică presupune prezența conștiinței, ceea ce ne permită să limităm extensional clasa ființelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el însuși, deși susține abordarea holistă, respinge atribuirea de interese ecosistemelor. Și Holmes Rolston susține că atribuirea de interese poate fi făcută numai dintr-o perspectivă psihologică, adică presupune prezența conștiinței, ceea ce ne permită să limităm extensional clasa ființelor cu interese la animalele superioare 151. Să acceptăm atunci că au interese
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și de apariția unor teme specifice, așa cum ar fi dreptatea intergenerațională, se consideră că acest drept trebuie făcut explicit și apărat. Omul are dreptul de a trăi în condiții naturale, adică are dreptul la apă, la aer, la sol, la ecosisteme echilibrate și așa mai departe, tot așa cum are dreptul la viață sau dreptul de a fi liber 162. Această direcție de cercetare duce, în cele din urmă, și la o regândire a statutului economic al entităților naturale, de la resurse naturale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de natură estetică? Numeroși eticieni ai mediului recunosc valabilitatea unei asemenea abordări. Într-adevăr, Leopold menționează că o comunitate biotică are trei caracteristici fundamentale, și anume, integritatea, stabilitatea și frumusețea. Hargrove 169, pornind de la G. E. Moore, dezvoltă ideea că ecosistemelor le poate fi atribuit un tip special de frumusețe și că de aici derivă obligația agenților morali de a-și asuma anumite datorii față de ecosisteme, în sensul protejării lor și al promovării genului special de frumusețe pe care acestea o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anume, integritatea, stabilitatea și frumusețea. Hargrove 169, pornind de la G. E. Moore, dezvoltă ideea că ecosistemelor le poate fi atribuit un tip special de frumusețe și că de aici derivă obligația agenților morali de a-și asuma anumite datorii față de ecosisteme, în sensul protejării lor și al promovării genului special de frumusețe pe care acestea o au. După Rolston, putem deosebi între capacități estetice și proprietăți estetice 170. Primele sunt capacități subiective care fac posibilă experiența estetică, celelalte subzistă obiectiv în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă toate speciile. Fundamentul unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea lui, toate speciile sunt interdependente și în dezvoltarea unei specii într-un ecosistem există anumite limite. După acești teoreticieni, un arbore din specia sequoia este mai sfânt decât o icoană, iar supraviețuirea unui cactus poate fi mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea lui, toate speciile sunt interdependente și în dezvoltarea unei specii într-un ecosistem există anumite limite. După acești teoreticieni, un arbore din specia sequoia este mai sfânt decât o icoană, iar supraviețuirea unui cactus poate fi mai importantă decât conservarea unei piramide. Un argument insolit este dezvoltat de un ecologist radical, Christopher Manes
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
văzute de Leopold ca solidare, în sensul că una fără alta nu se poate. Desigur, această presupusă interdependență poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Desigur, această presupusă interdependență poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă, cât și ca o necesitate ecologică 189. Etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
făcută de Tansley ipotezei organiciste a lui Clements -, Leopold a continuat să se folosească de acest mod de a vorbi, probabil într-un sens metaforic 192, sau pentru a accentua în acest fel o caracteristică fundamentală pe care organismele și ecosistemele o au în comun, și anume, capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o caracteristică fundamentală pe care organismele și ecosistemele o au în comun, și anume, capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe care organismele și ecosistemele o au în comun, și anume, capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi diminuată, stabilitatea poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi diminuată, stabilitatea poate fi recuperată, frumusețea poate fi menținută, toate aceste fiind stări posibile ale ecosistemului. Mai mult decât atât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai puțin sănătoase. Integritatea poate fi diminuată, stabilitatea poate fi recuperată, frumusețea poate fi menținută, toate aceste fiind stări posibile ale ecosistemului. Mai mult decât atât, comunitatea biotică se modifică în decursul timpului, în sensul că membrii ei dispar, generațiile se succed, astfel încât putem vorbi despre o succesiune de comunități biotice în interiorul unui ecosistem. Ideea lui Aldo Leopold a fost interpretată unitar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi menținută, toate aceste fiind stări posibile ale ecosistemului. Mai mult decât atât, comunitatea biotică se modifică în decursul timpului, în sensul că membrii ei dispar, generațiile se succed, astfel încât putem vorbi despre o succesiune de comunități biotice în interiorul unui ecosistem. Ideea lui Aldo Leopold a fost interpretată unitar, cu mici abateri în funcție de anumite accente conceptuale. Cred că reconstrucția cea mai riguroasă și cea mai apropiată de spiritul și litera textului teoreticianului american este aceea elaborată de J. Baird Callicott 193
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morale. Mai mult decât atât, Leopold adaugă și perspectiva holistă în acord cu care sentimentele morale sunt împărtășite nu numai în mod individual, față de membrii comunității, ci și față de comunitate ca întreg. Sentimentul omenesc care funcționează ca un liant în ecosistem este acela de loialitate, adică unul asemănător patriotismului. În acest sens, Leopold îi consideră pe oameni nu doar cetățeni ai țării lor, ci și cetățeni ai comunității biotice 194. Darwin, în The Descent of Man, discută despre virtuți strict sociale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu. Astfel, în anii 1930 era în plină desfășurare o polemică între abordarea organicistă a ecosistemelor propusă de Frederick Clements și respingerea organicismului de către Arthur G. Tansley. Acesta din urmă accepta analogia dintre organisme și ecosisteme într-un sens slab, întrucât părțile unui organism nu pot exista decât împreună, pe când părțile unui ecosistem pot exista în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]