2,800 matches
-
publicul începe să se dezghețe! Deveneam din ce în ce mai dezinvoltă, dar ei continuau să surâdă blând și să aplaude anemic. La un moment dat, mă opresc și le spun: "Eu știu că poporul nipon este foarte civilizat și foarte reținut, foarte bine educat. Cu toate acestea, noi, cântăreții, iubim să fim aplaudați! Văd că vă place. Osez, s’il vous plaît!" Au fost foarte draguți. Ne-au făcut cadou un voiaj cu trenul la Kyoto, orașul imperial. Ce copaci cu frunze de toate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o avea pe Lina, recepționeră la aceiași vilă, Tanța mea nu mai știu cu ce se ocupa, dar locuiau împreună într-o garsonieră, adică aveau o cameră, despărțită de un perete din placaj. Erau două fete bine făcute, stilate și educate, nici nu știu ce găsise la noi, niște bieți locotenenți, care trebuia să fim bine chibzuiți să ne ajungă solda de la una la alta. Nicu, era în aceeași situație cu mine,fusesem colegi și la școala militară, ne înțelegeam foarte bine, aveam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
o întreagă carte, Cognitive Surplus (Surplusul cognitiv), despre modul în care oamenii își utilizează timpul liber și se folosesc de noile tehnologii pentru a colabora în moduri fără precedent. Două schimbări fundamentale sunt evidente, în opinia sa: una, că populația educată a planetei are în prezent la dispoziție un total de peste un trilion de ore libere pe an; cealaltă, că inventarea și răspândirea mediilor publice le dau cetățenilor obișnuiți, până acum lăsați pe dinafară, posibilitatea să folosească această nemai văzută resursă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să ia parte la protestele din Piața Tahrir, povestea despre faptul că guvernul încerca să controleze informațiile și să bage zâzanie între protestatari folosindu-se de televiziunea și presa de stat. „Adevărul este că revoluția e condusă de tineri egipteni educați, din clasa de mijloc și superioară“, scria El-Zohairy. Ca să contracareze strategia guvernului, aceștia utilizau social media pentru a câștiga opinia publică de partea lor, „prieten cu prieten“, după cum se exprima tânărul egiptean. „E o sarcină grea, pentru că doar cinci milioane
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
se reduce la actul spontan de a da mai departe știri și informații sau mesaje de sprijin. Protestele din Piața Tahrir au fost punctul culminant al unei colaborări începute pe Facebook cu doi ani în urmă, între grupuri de tineri educați din Tunisia și din Egipt care își doreau instaurarea democrației în lumea arabă. Într-un articol din New York Times, David D. Kirkpatrick (nu jurnalistul care a scris The Facebook Effect) și David E. Sanger descriu modul în care tinerii activiști
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în orice altă țară din zonă, cu excepția Ucrainei și a Moldovei. În plus, masa de manevră pe care au tot mizat politicienii români în alegerile petrecute din 1990 încoace e formată în genere nu din internauți, ci din persoane slab educate și prost informate, care pot fi manipulate cu ușurință prin promisiuni electorale și diverse stratageme la nivel local. Așadar, ne putem întreba dacă ar fi meritat cu adevărat ca strategiile de campanie ale politicienilor români să dea mai multă atenție
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un grup important de oameni în majoritate tineri, dinamici, cu meserii bine plătite și, adesea, lideri de opinie - un public pe care nici o campanie nu ar trebui să-l neglijeze. Astăzi însă, accesul la Internet nu mai e rezervat păturilor educate și cu venituri mari. Unul dintre punctele tari ale campaniei lui Obama a fost implicarea în procesul electoral a unor grupuri care până atunci nu participau la alegeri. În România, pe măsură ce Internetul va pătrunde mai adânc în mediul rural, oamenii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
frapant să constatăm că majoritatea municipalităților vor continua să asocieze tuberculoza cu o maladie urbană. "Împotriva nesusținerii mișcării muncitorești, municipalitățile argumentau astfel: contează să începem cu lupta împotriva igienei deficitare, a alcoolismului etc., pentru ca, mai târziu, o clasă muncitorească sănătoasă, educată și conștientă de propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nefiind mai atașați democrației ca ideal decât cei mai în vârstă, care s-au socializat și au trăit o mare parte a vieții în comunism. Ceea ce contează sunt educația și genul, cei mai dispuși să susțină democrația fiind cei mai educați și femeile. Atunci când variabila dependentă este respingerea alternativelor nedemocratice, observăm o creștere a puterii de explicare a modelului până la 10,9%, dar și o modificare a semnificației și mărimii coeficienților. Sprijinul pentru democrație - văzut ca un regim aflat în competiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regim aflat în competiție cu alte regimuri posibile - este cel mai puternic legat de estimarea negativă a comunismului. În contextul competiției dintre regimuri nu mai contează optimismul pentru viitorul politic, cât vârsta, educația și venitul. Cei mai tineri, cei mai educați și cei mai bogați - poate cei care cred că au beneficiat cel mai mult în urma schimbării de regim - resping mai puternic alternativele nedemocratice. Privind însă la puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de nimeni puse la îndoială. În momentul apariției lucrării lui Williams, dominante în epocă erau criticile culturale promovate de către Adorno și Horkheimer și, în spațiul britanic, de către Q.D. Leavis și F.R. Leavis (pentru care cultura reprezenta preocuparea unei „minorități educate” care se vede pusă în pericol prin asaltul standardizării, al culturii de masă). Criticile culturale s-au impus datorită tonului tăios, al problematicii sesizate: lumea culturală, ghidată de criterii estetice, apunea și făcea loc unei „industrii” care urmărea scopuri diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-s probleme, să mă hotărăsc și să-l anunț când vin, pentru că mă va aștepta la gară. Simplu. Leila îmi spusese că ar fi bine dacă aș reuși să ajung să muncesc în Perugia, pentru că e o zonă cu oameni educați, există o universitate dedicată în întregime studenților străini, că e, de asemenea, o zonă bogată și liniștită. Pentru mine părea un paradis. După nesiguranța din Roma, după zgârcenia și nemulțumirile permanente ale Concettei, faptul că un preot din Perugia îmi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
autobuz. Așa mi se părea, dar în spatele meu era un bărbat care m-a auzit vorbind la telefon. Când am închis, am auzit o voce: — Și de ce-ați venit aici, doamnă? Era român. Un bărbat frumos, curat, îngrijit și educat (pasăre rară!). — Ei, de ce? Pentru copii! Am intrat în vorbă. Era în preajma sărbătorilor. Îl aștepta soția lui „acasă” (o garsonieră închiriată). Când am început să povestim, chinul meu a părut deodată mic pe lângă al lui. Era în Perugia de șase
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în cont. Pleca de acasă și nu mai știa să se întoarcă. Crize de depresie, pentru că își dădea seama că ceva nu-i în regulă. Acest bătrânel cu ochi albaștri e sicilian de origine, descendent al unei familii bogate și educate. În scurt timp a început să-mi povestească despre Dante, despre vremurile când era student, despre elevii lui, despre căsuța cu pomi pe care o avea înainte de a se îmbolnăvi. Când mă întorceam acasă în ziua liberă, mă întâmpina cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
proprie și o cultură, castele de piatră, temple și arome particulare. În Italia, după un drum personal al dorului și al sufe rinței, când reușești să privești în jur, când reușești să te rupi de lumea ta interioară, descoperi oameni educați și politicoși, descoperi o gentilețe pe care n-o să o uiți niciodată. Sunt momente când aerul pare de miere și bătrâneii zâmbesc în parcuri, ca și cum ar împărtăși o minune. Sunt momente când japonezi, englezi, români, algerieni, peruani, ecuadorieni, albanezi, italieni
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pe care le ridică aceste întrebări, precum și răspunsul la acestea vor fi analizate pe tot parcursul studiului nostru. În fapt, suntem de părere că relația dintre social și educațional în materie de schimbare este mai mult decât o evidență: omul educat poate transforma societatea, iar paralel cu aceasta se transformă pe el însuși, rezultatul repercutându-se asupra societății. Fiind o instanță ce face parte din social, caracteristicile proceselor de schimbare socială și educațională se suprapun. Școala este chemată să răspundă cerințelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sistemului de învățământ românesc vorbim de o autonomie a instituțiilor de învățământ, nu putem să nu remarcăm relativitatea acestui concept. Ea se manifestă la nivelul intern al școlii, în sensul că orice cadru didactic are libertatea proiectării conținuturilor funcție de nevoile educaților, a utilizării acelor strategii educaționale care se dovedesc a fi eficiente pentru atingerea obiectivelor propuse etc. Cu toate acestea, la nivel interorganizațional vorbim în continuare de un centralism care menține școala în cadrele rigide ale birocrației. Altfel spus, la nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula școlară trebuie să aibă la bază spiritul obiectiv ca bun cultural, În care s-a obiectivat caracterul special al gândirii, simțirii și voinței unui individ sau al unui Întreg
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula școlară trebuie să aibă la bază spiritul obiectiv ca bun cultural, În care s-a obiectivat caracterul special al gândirii, simțirii și voinței unui individ sau al unui Întreg
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
community of practitioners) http://www.ilnbest.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor MUNTEANU Veaceslav IONIȚĂ, MANAGEMENTUL CUNOTINȚELOR (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/File/km handbook ro.pdf. George-Ștefan COMAN 233 2. O populație educata și Înzestrată pentru a crea și folosi cunoașterea; 3. O infrastructură a informației dinamică; 4. Un sistem eficient de inovare În cadrul firmelor și centrelor de cercetare care să poată satisface noile nevoi ale oamenilor. Manageri din toata lumea iau decizii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al unei Întreprinderi. Sunt cunoscute multe modele de astfel de strategii, dirijate de guvernele unor țări. Un exemplu interesant este cel al Finlandei, a cărei piață internă, de numai cinci milioane de locuitori, a George-Ștefan COMAN 233 2. O populație educata și Înzestrată pentru a crea și folosi cunoașterea; 3. O infrastructură a informației dinamică; 4. Un sistem eficient de inovare În cadrul firmelor și centrelor de cercetare care să poată satisface noile nevoi ale oamenilor. Manageri din toata lumea iau decizii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care vorbitorul nu poate organiza și produce un discurs necesar pentru a comunica. Lucrarea de față abordează realizarea competențelor de comunicare ale elevului, una din problemele actuale ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele subiecților educați și cu activitatea educațională europeană. Valoarea investigației realizate constă în descrierea demersului curricular de formare a competenței de comunicare în gimnaziu, cu accent pe metodologia realizării, argumentarea valorii formative a metodei exercițiului în dezvoltarea competențelor de comunicare și propunerea unor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
negrăită a contemplării lui! Am putea să înmulțim oricât aceste exemple. Dar e suficient pentru a demonstra absurditatea esteticii moderne, care ofensează cu asemenea idei magnifica frumusețe a naturii. E foarte adevărat că natura poate fi considerată cu un ochi educat artistic. Acesta e însă cazul unei minorități rafinate de cultură. El nu se aplică la aspectele mărețe ale naturii, care sunt imposibil de imitat în artă, ci la porțiuni foarte reduse din ea. Amintirea artei te face să le guști
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în care elevii nu recunosc autoritatea profesorului din diferite motive. În „tratatul“ său de pedagogie I. Kant face referire la raportul autoritate-autonomie în educație sub forma „supunere- libertate", supunerea apărând ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris, fiindcă nu poate exista prin el însuți și fiindcă există încă în el tendința de imitație, sau negativă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fi redus la 3 g/zi, iar în IC moderată/severă la 2 g/zi (52). Ocazional, la pacienții cu decompensări foarte severe trebuie să se scadă, pentru perioade scurte, aportul de sodiu la 0,5-1 g/zi. Pacienții trebuie educați să evite alimentele sărate (brânzeturi sărate, mezeluri, conserve, icre, măsline, murături în saramură etc.), să nu mai adauge sare la masă, să fie atenți la sursele „ascunse” de sodiu (alimentele procesate industrial), să citească etichetele produselor alimentare și să le
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]