5,061 matches
-
Dadd l-au imaginat pentru acea lume În vremurile victoriene, și care acum ne-a fost dat pentru veșnicie: mișunând, cu fațete de giuvaer, aplecat spre sine, plin de taine aflate imediat sub pragul simțurilor noastre de adulți. Intrăm. Locul emană o tăcere profundă, ca și cum aici domnește latura vegetală a creației și până și păsările au fost izgonite; dedesubt, prin luminișurile verzi minuscule și Întortocheate, prin grădinile-ramuri, urcă susurul unui șipot de pe Moor, care Într-o bună zi va ajunge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cu o senzație unanimă, de factura următoare: jertfirea Pepenoaicei, în umilitoarele condiții din mijlocul drumului de țară, înclinase cumpăna, în Goldana, spre trivialitatea consumului, în dauna rafinatei și ostenitoarei cruțări a laturilor consacrate. Întrucât starea de veghe întreținută de Faraon emanase o nouă amenințare cu pavazarea și cu raportul către Tovarășului Popescu, spusele acestuia determinară emulația conducătorilor de partid și de stat de la Goldana. E vremea faptelor! au decis ei, de îndată, și convocară o întrunire a colectiviștilor, la care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e ideal pentru confecționarea aparatelor, plasate în platforma meteorologică, pentru măsurarea umidității din atmosferă, numite higrometre. Prin aerul de acvariu verzui al pădurii luxuriante, se zări stupoarea omului cu musculatura ilustră, care rămase perplex, auzind considerația aceasta de alchimist insensibil, emanată la adresa încântătoarei blondine. Protestă la fel de slobod și de afectat, ca de obicei: Uf, ce sacrilegiu! exclamă el, dorind ca frumoasa ființă să-i remarce atitudinea lui, încărcată de gentilețe. Domnul cu ochelari demodați și păr vâlvoi nici nu-l auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
reprezintă viteza Luminii... Dar ascultați-o acum în fabuloasa configurație, în fabuloasa întocmire intonată de prietenul (ei, de prietenul, ce zic eu?), de fratele meu, preistoricul O'Piatră! Anume, ia ascultați! ridică degetul ca pe un diapazon care urma să emane sonuri fermecătoare și stranii: Făgăduiala spiritului unui corp din natură... Glăsuind primul verset, Profesorul se înecă de tulburare, trebuind să reia din nou: Făgăduiala spiritului unui corp din Natură este aidoma cu noima miezului acelui corp, sporită cu iuțeala razei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
parale exploda prin portierele larg deschise ale dubei cu care călătoriserăm. Fraternizarea asta cu pleava societății ne-a dat o altă idee, Încolțită firav printre șine de tren, dar cultivată mai târziu de binefăcătorul Sorin, o idee pe care am emanat-o printre aburii alcoolui fin, cu o obrăznicie tocmai potrivită unei asemea cauze: - Copiii ăștia au nevoie de ceva extrem ca să se lecuiască! am spus la un moment dat, Încercând să trag o concluzie morală la capătul unei zile nerușinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mă cutremură blând, de-abia mă-nfioară. Îmi place moliciunea bumbacului, așa cum Îmi strecor mâinile pe sub mânecile tricoului, umerii mei sunt puternici, calzi, vag Încordați, Învelindu-se singuri În acea briză molcomă pe care Întregul meu trup a Început s-o emane. Deja o respir, sunt plin pe dinăuntru, mi se rostogolește În piept, Îmi cuprinde inima, trece În sânge, pătrunde prin toate țesuturile, prin toți porii, de dinăuntru Îmi iese afară prin piele, parcă Începe să-mi aburească ochelarii, Îi ridic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în discuție, Smaranda privește stăruitor chipul lui Marius. Încearcă să regăsească pe fața locotenentului Rădulescu trăsăturile tânărului cunoscut și iubit de ea care plecase la chemarea patriei să lupte în stepele calmuce. Slăbise, devenise mai suplu și o vigoare deosebită emana din toate mișcările lui. Pielea feței, altădată albă, își modificase culoarea într-un arămiu închis, așa cum se întâmplă blonzilor care petrec mult timp în aer liber, curbura molatică a bărbiei se asprise, iar ochii albaștri, pierduți între cearcăne, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca să nu dea frâu curiozității, în limitele bunei cuviințe. Întreaga înfățișare a bărbatului trecut binișor peste vârsta de cincizeci de ani, umerii largi, pieptul puternic, fruntea înaltă, parcă și mai lată datorită începutului discret de chelie, conturul sever al bărbiei, emană autoritatea unui ofițer obișnuit să comande și să fie ascultat. Mulți ani atașat militar pe la diferite ambasade ale României în străinătate, dovedise calitățile unui fin observator a vieții politice internaționale, de multe ori analizele lui fiind infinit mai profunde decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
scurt timp la un spital, altfel nu are nici o șansă. Se întoarce după Felix. Îl găsește la câțiva metri depărtare, în câmp, acolo unde fusese aruncat de suflul exploziei. Stă rezemat în cot și morfolește liniștit un fir de iarbă. Emană un calm atât de imperturbabil încât dacă nu ar fi sângele care-i șiroiește pe față din cauza frunții zdrelite, ai putea să ți-l închipui cu un pahar de șampanie în mâna la un picnic liniștit. Zâmbește larg, arătându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vând dolari. Merg și lirele englezești. "Fără mărci, te ștergi la cur cu ele." Pătrund în gangul care duce către curtea din spate. Un iz puternic de vomă și mortar îmbibat cu urină le izbește violent nările. Printre tomberoanele pline, emanând mirosul unei degradări avansate, câteva pisici își dispută cu miorlăituri agresive diferite resturi alimentare. Tăcuți, escaladează gardul și aproape în pas alergător, traversează curtea scrutând fațada întunecată a clădirii, oprindu-se lângă o ușă scundă. Manfred scoate din buzunar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nu este timpul pentru acțiuni pripite sau prost gândite. Minutele așteptării încordate se scurg greoi, însoțite de palpitațiile date de certitudinea că undeva, în apropiere, se află un pericol la fel de mortal precum o viperă înfuriată. Mirosul cadavrelor intrate în putrefacție, emană parcă din fiecare cărămidă a ruinelor din jur. În fața lor, turnul zvelt și prelung al clopotniței se ridică asemeni unui uriaș deget către cer. Bâzâitul unui avion care survolează orașul la joasă înălțime face pe toți să ridice capul sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
formale, schimb de note, schimb disjunctiv de note și rezoluții paralele. Acordurile referitoare la domenii mai importante sau având un caracter permanent sunt acorduri formale (cuprind aceleași clauze ca și acordurile interstatale). Schimbul de note reprezintă două instrumente unilaterale, fiecare emanând de la un stat (ori organizație internațională), dar fiecare leagă pe celălalt prin procedura de schimb. În practica organizațiilor internaționale este folosită uneori o formă simplificată: „letter argument” (o scrisoare și o copie, iar partea căreia i se transmite este rugată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ca un "pastor protestant" și care joacă cu succes rolul de amant latin pe lîngă femeile cărora le oprește adesea documentele ca porte-bonheur. Este aici o vagă și indiscutabil neîmplinită poveste de dragoste la confiniile cu magia pe care o emană acest tînăr, care asemeni regelui Midas, transformă în poezie, în artă tot ce atinge. Lucrările sale de la acuarelă la desen de la fotografie combinată cu pictura prin colaj se află expuse în toată casa și deodată Riosse dobîndește un chip, cel
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
în artă tot ce atinge. Lucrările sale de la acuarelă la desen de la fotografie combinată cu pictura prin colaj se află expuse în toată casa și deodată Riosse dobîndește un chip, cel a unei sensibilități pentru o anume frumusețe nostalgic-romanțioasă, care emană subtil în fața camerei. E greu de spus de unde vine tot acel farmec al desenelor lui, Riosse nu este un pictor propriu-zis, nici măcar un pictor de duminică, așa cum nu este nici un muzician sau un poet propriu-zis deși toate acestea trăiesc deplin
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
realul și imaginarul s-au contopit, ilustrând laolaltă alegoria morții și a eternității. La pupitrul dirijoral al formației, Alexandru Matei a făcut corp comun cu ceilalți 5 percuționiști, ce păreau a fi ieșit din sine și, acaparați de vraja sacru-profană emanată de muzică, s-au lăsat transportați în lumea suprasensibilă țintită de acest ritual magic, surprins cu atâta acuitate de către Nicolae Brânduș. Lucrarea a pregătit într-un fel terenul pentru ultima piesă din concert: PinAscensioCristiCho pentru pian, celestă, orgă, două
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
doi se dovedesc definitiv legați. Și așa au și rămas, înlănțuiți, pentru tot timpul scurt pe care îl mai avea fiecare de trăit. * Revenind la articolele lui Sebastian din Cuvîntul și la ideologia de extremă dreaptă, antidemocratică și revoluționară, care emană din ele, trebuie să spunem că, în mediul în care se afla, Sebastian a devenit extremist de dreapta așa cum se respiră: firesc și fără nici un efort. Lectura articolelor lui, făcută chiar în paginile Cuvîntului, și corelînd mereu textul discipolului cu
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
un soi de provocare majoră care îi ducea mai departe pe cei care aveau ceva de spus, de făcut cu adevărat. Ioan Tugearu făcea școală nu doar în orele de la liceul de coregrafie, ci și pe scenă, pregătindu-și spectacolele, emanînd mereu un aer proaspăt, tînăr, neliniștit, punînd totul în contextul larg și universal al acestei arte. Nu a obosit niciodată să facă asta. A avut o intuiție extraordinară față de talentele la început de drum. În ani, am putut să observ
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
istorii când turnura prozei picarești (cu traversarea mediilor sociale de sus în jos, din provincie la Londra și apoi la Veneția), suspansul unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
este lujerul firav și pur al ghioceilor, străpungând zăpada, unduirea macilor în marginea lanului de grâu, tremurul șoptit al frunzelor de plop, cântecul limpede al izvorului, un surâs șăgalnic, un gest sau o privire pline de delicatețe. În muzică, grația emană, de exemplu, din creația lui Vivaldi, Mozart sau Debussy, adevărate dantele sonore, care sugerează suplețea aproape lipsită de materialitate. În pictură emoționează , prin grația lor, pânzele lui Botticelli, portretele lui Rafael sau Grigorescu. În literatură, temele și motivele care se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu art. 2 a Constituției noastre, argumentul "Romînului" va fi tot absurd de vreme ce Prusia nici nu are altă cale de a hotărî decât aceea prin Camerile ordinare. Prusia n-a avut nici Constituante, nici Adunări de revizuire - puterea legiuitoare nu emană de la popor, ci de la rege. Camera Prusiei n-are dreptul de inițiativă, voturile ei de blam nu influențează puterea executivă a statului, a treia parte din membrii Senatului sânt numiți de rege, cu un cuvânt ori de câte ori se naște vreun conflict
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calomnie. Însă, fără a cerceta mobilul unui fapt pe care nu voiesc să-l calific, cred de datoria mea să vă adresez spre știință copia de pe două scrisori, una iscălită de un fost subsecretar de stat la departamentul justiției, cealată emanând de la actualul ministru al comerciului. Sper, d-le, că nu veți refuza publicarea lor în ziarul d-stră. Versailles, 21 ianuarie 1877 Scumpul meu domn, N-am uitat nici numele d-tale nici serviciie ce ai adus guvernului în zilele grele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
locuiesc în statele Prusiei în virtutea unui privilegiu general, unei patente de naturalizare, unei scrisori de protecție sau unei concesiuni se vor considera ca pământeni (..... ) și ca cetățeni prusieni (.......... ). Așadar numai evreii cari locuiau în Prusia în virtutea unui act special ce emana de la puterea publică dobândeau drepturile de pământeni și cetățeni. Însă acea cualitate se acorda și acelor evrei sub două condiții: 1) de a purta nume de familie hotărât și 2) de a se servi în registrele de comerț, la redactarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de noi. [24 noiembrie 1877] ["ÎN REVISTA ZIARELOR... "] În revista ziarelor din numărul nostru de la 26 noiemvrie s-au strecurat câteva cuvinte de care s-au simțit atinși confrații noștri de la "Presa". Aceste cuvinte sunt în adevăr regretabile; ele nu emană nici de la direcțiunea, nici de la redacțiunea "Timpului" și ne pare rău de scăparea de vedere care a făcut să treacă necontrolate cuvintele de care cu drept se plânge "Presa". La rândul nostru găsim că "Presa" în rostirea nemulțumirei sale n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
favorizat interesele 166, ca și de Rusia, ci doar sub presiunea evenimentelor configurate de iminentă declanșare a operațiunilor militare franceze împotriva Rusiei. În schimb, Bernadotte a reușit să adjudece pentru Suedia Norvegia, care i-a fost consacrată de acele internaționale emanate de Congresul de pace de la Viena 167. Ea fusese pregătită de tratatul semnat de Suedia cu Rusia, la 5 aprilie 1812, act care l-a determinat pe Löwenhielm să exclame: "l'acte qu'unit désormais leș destinées de la Suède et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cum ar fi vrut s-o sărut? Și gustul bizar de migdale al gurii ei îmi reveni, o apucai de umeri, o întinsei în iarbă și îl regăsii într-o sărutare care ne sufocă pe amândoi. Un miros de viorele emana din ea sau dimprejur și o dorință inexorabilă de a fi în ființa ei mă îmbăta. Trăisem cu două fete, care erau acum uitate, aveam acum în brațe o femeie, o muiere al cărei corp îmi lua mințile. Începui să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]