6,495 matches
-
Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuat și după 2000, prin publicarea sa la edituri creștine, care au retipărit scrieri de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal (1995b). Olahus, N. (2011). Ungaria. Ediție bilingvă. București: Editura Biblioteca Bucureștilor. Panaitescu, P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I. Papiu Ilarianu, A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
case of Targu-Mures, 1990. Teză de disertație, Los Angeles: University of California, Los Angeles. Goody, J. (2006). The Theft of History. Cambridge: Cambridge University Press. Goția, A. (1989). Studiu lingvistic. În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 94-120). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Greenfeld, L. (1992). Nationalism: Five Roads to Modernity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Grice, H.P. (1975). Logic and conversation. În P. Cole și J.L. Morgan (coord.), Syntax and Semantics, Volume 3: Speech Acts (pp. 41-58.), New York: Academic Press
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mine unele semne exterioare ale procesului de schimbare i-au atras atenția. La Beiuș, de exemplu, cealaltă latură a pieței din centrul orașului care n-a căzut pradă molohului comunist a fost admirabil renovată, la fel ca, printre altele, reședința Episcopiei Bihorului, liceul de băieți "Samuil Vulcan", fosta primărie, astăzi muzeu, și alte clădiri administrative și private. Același proces de renovare a "luminat", datorită culorilor de pastel întrebuințate, înfățișarea Clujului în zona centrală, dar și pe parcursul arterelor sale principale. În orașele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pe Shoshana pierdută la etaj și am pornit să colindăm străzile Romei noaptea. Sâmbătă după-amiază am dat din întâmplare peste o emisiune specială a Canalului Cinci al televiziunii italiene, care difuza în direct un simpozion ecumenic găzduit și patronat de Episcopia din Verona. Tema abordată era al doilea comandament dintre cele Zece Porunci primite de poporul evreu la poalele Muntelui Sinai și care grăiește: "Nu te vei închina unui Dumnezeu altul decât mine; să nu-ți faci statui sau portrete... ca
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937, ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.A. Gâfei, născut la 26 februarie 1906, numit la 1 decembrie 1931. Pentru repararea bisericii ajutase și episcopia cu 500 lei. Transmiterea proprietăților la Pungești continuă. La 8 aprilie 1579, din Iași, Petru Vodă întărește Lucăi și soției sale, Drăgalina, cumpărătura făcută la Pungești de la Irina Gărcin, „un loc de prisacă și cu livezi în hotarul satului Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Faptul că am avut și am și acum piciorul ăsta cam bolnav, am scăpat de ororile războiului. Nu am cunoscut nici o zi de front. Necazurile mele cele mai mari a fost sărăcia, și școala de cântăreț de biserică, făcută la Episcopia Hușului. Nu știu cum e să fii militar, nu cunosc această instrucție, pe care o spuneți, nici măcar cât spune Săndel. Dar cunosc viața de cămin, care este de multe ori asemănătoare cu cea de pustnic. Învățătură, post, canoane, și iar și iar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mă mai întorc. Caut o altă cale de a-mi reface gospodăria. Am cumpărat casa de la Haim, am condiții suficient de bune de a-mi reface viața. Sunt apreciat ca un cântăreț de biserică foarte bun de către protoerie, recunoscut de episcopie și chemat de multe ori să predau ore de muzică la școlile din plasa Pungești. Așa că vom mai vedea ce am de făcut de-acum încolo. - Dar părintele Mironescu Alexandru, ce părere are ?, întrebă Maria ce părea interesată de această
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în viața politică 64 III. În serviciul public la Cernăuți și Viena, boala și dizgrația III.1. Activitatea în cadrul Administrației militare din Cernăuți 104 III.2. Însărcinat diplomatic cu afaceri la Iași 108 III.3. Inspirator și participant la organizarea episcopiei Bucovinei 113 III.4. Neînțelegerile cu generalul Enzenberg 122 III.5. Concepist al Consiliului Aulic de Război din Viena 130 III.6. Implicarea în reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina 137 III.7. Sprijinitor al învățământului bucovinean 148 III.8. Susținerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din anul 1766, socotit a fi un moment de răscruce în reformarea învățământului din Moldova 48. Hrisovul hotăra dezvoltarea rețelei școlare, prin înființarea de școli elementare în fiecare eparhie existentă în ținuturi, precum și a trei școli de nivel secundar, pe lângă episcopiile din Rădăuți, Roman și Huși. Totodată, mai vechea Academie domnească din Iași era transformată într-o "Academie a învățăturilor și epistimiilor"49. Învățământul la această Academie, destinată în primul rând fiilor de boieri care doreau să intre în slujbe, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sporească în timp scurt propriile venituri, în dauna bunei administrări a averii mănăstirii. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri din domeniul ecleziastic, în acord cu episcopul Dosoftei de Rădăuți și în consens cu ideile reformatoare iosefine, el propunea organizarea unei episcopii ortodoxe a Bucovinei, căreia să-i fie supus, atât clerul de rând, cât și cel monahal, existent în provincie. Conducerea episcopiei urma să-i revină bătrânului Dosoftei care, se făcuse remarcat printr-o comportare exemplară, iar acțiunile sale nu vădeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ecleziastic, în acord cu episcopul Dosoftei de Rădăuți și în consens cu ideile reformatoare iosefine, el propunea organizarea unei episcopii ortodoxe a Bucovinei, căreia să-i fie supus, atât clerul de rând, cât și cel monahal, existent în provincie. Conducerea episcopiei urma să-i revină bătrânului Dosoftei care, se făcuse remarcat printr-o comportare exemplară, iar acțiunile sale nu vădeau nici un interes personal 142. În opinia sa, deposedarea mănăstirilor de moșiile lor, prin trecerea lor în proprietatea statului, propusă de Administrația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu erau luate în discuție. Mai întâi urma ca, prin discuții purtate cu mitropolitul din Iași și cu patriarhul din Constantinopol, să fie întreprinși pașii necesari pentru punerea în practică a patentei imperiale de organizare a clerului bucovinean într-o episcopie aparte a provinciei, scoasă de sub ascultarea unui centru ecleziastic din afara monarhiei 166. Un prim rezultat în această direcție se va vedea în scurt timp când, pe 24 aprilie 1781, în urma insistențelor autorităților habsburgice, mitropolitul din Iași a consimțit să transmită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai târziu, în raportul către prim-ministrul Hatzfeld, privitor la situația clerului, a celor trei categorii de boieri, a comerțului și impozitelor din Bucovina, Consiliul își însușea cea mai mare parte din propunerile făcute de Balș, referitoare la înființarea unei episcopii și a consistoriului care să administreze bunurile mănăstirilor, la întemeierea de școli publice, la instituirea unei comisiei de verificare a titlurilor de proprietate, la acordarea de pământ și a dreptului de succesiune pentru acesta țăranilor, la îmbunătățirea comerțului, prin revizuirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de comunitate"13. În plus, Consiliul Aulic de Război din Viena i-a mai dat o însărcinare aproape imposibil de îndeplinit, aceea de a obține din partea domnului și a mitropolitului moldovean încuviințarea pentru un schimb de moșii, prin care moșiile Episcopiei de Rădăuți din Moldova ar fi fost schimbate contra celor ale Mitropoliei aflate în Bucovina 14. În condițiile în care la acea dată în Principatele Române nu exista încă un consulat austriac, în conformitate cu decizia Curții din Viena de a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Administrația militară a Bucovinei, referitoare la situația celor trei orașe, la hotarele moșiilor domnești, la documentele ce se găseau în arhiva din Iași privitoare la hotarele moșiilor donate de domni mănăstirilor etc22. III.3. Inspirator și participant la organizarea episcopiei Bucovinei Deși inițial a fost afectat pe bună dreptate de insuccesul avut la Iași și o scurtă perioadă a încercat să se țină departe de treburile publice, în cele din urmă Vasile Balș va sfârși prin a se va implica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
s-au înființat, din ordinul împăratului Iosif al II-lea, începând cu 1783, treisprezece seminarii generale, în care viitorii preoți erau instruiți în spiritul ideilor iluministe ale timpului 31. În privința Bucovinei, împăratul Iosif al II-lea considera că înființarea unei episcopii provinciale ortodoxe separate, cu sediul în orașul Cernăuți, devenit capitală a provinciei, scoaterea bisericii ortodoxe de sub jurisdicția externă a mitropolitului din Iași și a patriarhului din Constantinopol, instalarea consistoriului episcopal și reglementarea clerului ortodox, constituiau temeiurile începutului tuturor ameliorărilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prezența clerului secular și monahal și a poporului credincios, pentru ca toată lumea să știe că în cele bisericești are să asculte numai de el. Dar, înainte de aceasta trebuia obținut consimțământul mitropolitului de la Iași, pentru desfacerea legăturilor canonice ce existau din vechime între episcopia sufragană de la Rădăuți și mitropolia Moldovei de la Iași. În urma intervențiilor făcute de episcopul Dosoftei de Radăuți și, mai ales, a intervențiilor personale ale șefului Administrației militare a Bucovinei, generalului Enzenberg 33, mitropolitul Moldovei, Gavril Callimachi, a acceptat să treacă, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a nu răspândi idei ce ar fi putut tulbura populația provinciei 35. Prin hotărârea Consiliului de Stat și rezoluția împăratului Iosif al II-lea, din august 1781, se stabilea maniera viitoare de organizare a bisericii ortodoxe bucovinene, prin înființarea unei episcopii a districtului Bucovinei și a unui consistoriu episcopal 36. După mai multe tratative purtate cu episcopul Dosoftei de Rădăuți, la 12 septembrie 1781, Consiliul Aulic de Război din Viena a trimis patenta imperială de numire a lui Dosoftei Herescul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cât mai rapidă. În răspunsul său din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau în fața înființării acestei instituții, în afară de vremea rea și starea proastă a sănătății sale, faptul că în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a noastră smerită mulțumire prea învățatului și mult milostivului împăratului nostru, care între mulți împărați ai pământului este cel mai vrednic a fi lăudat..."49. Între persoanele oficiale care au mai luat cuvântul cu ocazia festivităților de inaugurare a noii Episcopii ortodoxe a Bucovinei s-au mai numărat boierul Vasile Balș și vicarul Mitropoliei Moldovei, Meletie, care, în discursurile lor au subliniat importanța momentului creării noii instituții ecleziastice prin strădania noilor autorități statale austriece, a consistoriului ca instituție, a cedării de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Iași a jurisdicției asupra întregului cler din Bucovina către episcopul Dosoftei etc50. Pentru a înlătura suspiciunile și a da o asigurare credincioșilor ortodocși că prin aceste măsuri nu se intenționează o schimbare a religiei lor, la scurtă vreme după inaugurarea episcopiei provinciale, Administrația militară a Bucovinei dădea publicității, în aprilie 1782, textul Patentei imperiale din octombrie 1781, prin care se proclama libertatea religioasă pentru protestanții și ortodocșii din imperiu 51. Totodată, printr-o altă publicație, conducerea militară a provinciei aducea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Bucovina Una din problemele cele mai calde ale momentului era cea privitoare la continuarea procesului de reorganizare a bisericii ortodoxe bucovinene și, mai ales, la definirea raporturilor ce rezultau din hotărârea lui Iosif al II-lea de a pune episcopia Bucovinei sub ascultarea Mitropoliei din Carloviț. După ce, la 4 iulie 1783, Consiliul Aulic de Război a comunicat acest lucru Comandamentului General al Galiției 90, la 5 iulie 1783 a fost dată și patenta imperială în acest sens91. Prin aceasta, episcopul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]