2,623 matches
-
Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii este schimbată într-una culturală, devenind gazdă unor importante instituții culturale din Iași. Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955), precum și Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural (1975). Până la începerea lucrărilor de renovare, în aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
Ei". Comunitatea a luat naștere în urmă venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimării religioase (catolicizare forțată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografica a Olteniei de sub Munte și zona etnografica Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale. Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), sătul incluzându-se în categoria așezărilor rurale cu funcții predominant agricole
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimării religioase (catolicizare forțată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografica a Olteniei de sub Munte și zona etnografica Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale. Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), sătul incluzându-se în categoria așezărilor rurale cu funcții predominant agricole (creșterea ovinelor și bovinelor). Păstrarea acestui profil
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” și case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului; c. Costumul popular, în două culori, alb și negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
5 • Ritmul de construire Numărul de autorizații eliberate / Localitate 2004 2005 2006 2007 Vaideeni 5 8 3 16 Izvoru Rece - 3 - - Cornet - - - - Mărită 1 1 1 2 Cerna - - - - Total 6 12 4 18 • Zone cu valoare urbanistica, zone de interes etnografic • Zone turistice și de agrement cu valoare ambientală 10. DOTAREA TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ 10.1 Educația Unități școlare Număr Populație școlară Cadre didactice grădinițe 6 grupe 115 6 școli primare și gimnaziale 4 350 - 12 20 1 - abandonul școlar - numărul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
În total, Paul Menu a filmat în România 17 subiecte, dintre care se mai păstrează și astăzi două, în catalogul Lumière, la nr. 551 și 552. În Macedonia, "frații aromâni Manakia" fac carieră cu reportajele lor de actualități, sociale și etnografice ( A.N.F.). Dar... " „De vânzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi, dintre care 6 din țară și 6 din străinătate echipat pentru a lua vederi noi”" („L'Indépendance Roumaine” din 16 martie 1898 ). Epuizarea curiozității spectatorilor față de cinema care se
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
integritatea și deplina autonomie a Moldovei au fost violate de turci. Rușii au profitat de situația critică în care se afla la vremea respectivă Imperiul Otoman pentru a anexa o provincie la care nu avea nici-un drept, nici istoric, nici etnografic, împotriva voinței unei populații pașnice, ce nu avea nimic în comun cu poporul rus. La sfârșitul anului 1812 românii basarabeni emigrează în Principatul Moldovei din dreapta Prutului. Autoritățile țariste interzic traversarea Prutului sub amenințarea cu moartea declarând că Moldova de peste Prut
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
secolul IV. Celelalte trăsături ale orașului includ Biserica Sfânta Maria din Sion, construită în 1665, în care se spune că ar exista Chivotul Legământului (o biserică proeminentă construită în secolul XX purtând același nume i se alătură), muzee arheologice și etnografice, Piatra lui Ezana scrisă în sabaeană, gî'îz și Greaca veche în manieră similară Pietrei lui Rosetta, Mormântul Regelui Bazen (un megalit considerat a fi unul dintre cele mai timpurii structuri de acest gen), așa-numita Baie a Reginei din
Axum () [Corola-website/Science/299873_a_301202]
-
consilii locale sprijină un proiect, "Očuvęj vlåška ši žejånska limba" (Păstrarea limbii vlăhești și jeiănești) inițiat în 2005 de lingvista Zvjezdana Vrzić de la Universitatea din New York, împreună cu emigranți istroromâni din S.U.A., și extins în 2007 la Croația, prin includerea Muzeului Etnografic din Istria, apoi, din 2011, a trei asociații culturale ale istroromânilor. Alte două asociații din afara Croației acționează în același sens: Asociația de prietenie italo-română „Decebal” din Triest, prezidată de Ervino Curtis, înființată încă din 1987, și Asociația culturală istroromână „Andrei
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
(în , în , în ) este - în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect ) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești. Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita și Mureș. Colocvial, sub denumirea de se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
din țară, ridicat în secolul al XII-lea), frescele de la Ghelința (unul dintre cele mai vechi monumente de pictură narativă în stil gotic din România, din prima jumătate a secolului al XIV-lea) se împletesc cu un foarte bogat patrimoniu etnografic ce poate fi văzut nu doar în spațiile unor muzee (precum Muzeul Ciucului), ci adesea și pe viu, cu prilejul unor sărbători religioase celebrate în diverse sate din regiune. Miercurea Ciuc a fost în istorie reședința Scaunului Ciuc, deoarece a avut
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
a devenit foarte popular în Ungaria și Transilvania, unde este cântat multe ori îmreună cu Himnusz și Szózat. Scrierea maghiară veche (în , „scriere pe răboj”) reprezintă un alfabetul care a fost utilizat de către maghiari, despre care au rămas dovezi arheologice, etnografice și scriese mai ales în estul Transilvaniei, în Ținutul Secuiesc. Alfabetul a fost răspândit Ungaria, mai ales până în secolul al X-lea, când regele Ștefan cel Sfânt, sub influența Bisericii Romei, a impus alfabetul latin. A mai fost folosit, ocazional
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
care toți locuitorii satului Pripas se află adunați la hora tradițională, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntașii satului, familia învățătorului Herdelea, preotul Belciug și „bocotanii“ care cinstesc cu prezența lor sărbătoarea. Hora este o pagină etnografică memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
a sănătății activează 112 medici și 314 personal medical mediu. În domeniul sportului orașul dispune de un stadion și o școală sportivă pentru copii. Instituțiile culturale din oraș sunt Biblioteca publică, școala de arte pentru copii, casa de cultură, muzeul etnografic și Centrul de creație și agrement pentru copii. De asemenea în satul Ohrincea, care intră în componența orașului, funcționează o bibliotecă sătească și o casă de cultură. În oraș apare buletinul informativ local al primăriei Criuleni. În raionul Criuleni , la
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
că spiritul de discriminare rasială se păstrează în lumea burgheză modernă și că el continuă să oblige populația evreiască la o existență izolată. Spre deosebire de Isac Peltz, Ury Benador pune accentul pe tradițiile religioase și culturale iudaice, dând romanului o factură etnografică. De asemenea, predomină aici și discuțiile de ordin filozofico-social, eroul principal al romanului fiind un intelectual care face tot timpul reflecții cu privire la problemele iudaismului, realizând o adevărată inventariere a acestora. Nuvela "Appasionata" care însoțește scurtul roman analitic "Subiect banal" (1935
Ury Benador () [Corola-website/Science/297732_a_299061]
-
jocuri, muzica, în principal în </spân><spân style="font-size: medium;"><b>House of Youth</b></spân><spân style="font-size: medium;">, un centru din zona gării; „</spân><spân style="font-size: medium;"><i>Oraș/Europa</i></spân><spân style="font-size: medium;">” - expoziție etnografica pe tema patrimoniului cultural rom, plus evenimente de teatru/ dans/ muzică/ literatura organizate în urma unei cercetări de o lună realizate de către „Activatori”, care îi vor instrui pe „Mediatorii culturali”, iar aceste două grupuri și comunitatea vor produce evenimente culturale; „</spân
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
cinematografic”, a unui omagiu adus revoluției cubaneze și luptei pentru liberare de sub istoria violentă colonizatoare. Autoarea filmului <strong>Toni Erdmann</strong>, în schimb, deși nu este interesată în primul rând de România, are, cum observă și Gorzo și Lazăr, ambiții etnografice. În spatele primirii reci a filmului Soy Cuba la Havana, au stat și probleme de reprezentare, identificate de criticii locali, dar au contat cu siguranță relațiile complicate între cele două țări. În perioada imediat post-revoluționară, Cuba s-a trezit în contextul
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
de putere existente. Schematizând personajele, se folosesc, inevitabil, mecanismele de exotizare și obiectificare obișnuite, chiar dacă analiza raporturilor de putere este corectă. Argumentul lui Gorzo și Lazăr e cu atât mai bizar, cu cât cei doi aduc în discuție presupusele ambiții etnografice ale filmului. Or, etnografia ca demers nu este în niciun caz inocentă sau neutră politic, ci conține o întreagă istorie colonială. Ca atare, într-un demers etnografic conștient politic, grija față de complexitatea obiectului etnografierii și față de capcana exotizării ar trebui
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
cu atât mai bizar, cu cât cei doi aduc în discuție presupusele ambiții etnografice ale filmului. Or, etnografia ca demers nu este în niciun caz inocentă sau neutră politic, ci conține o întreagă istorie colonială. Ca atare, într-un demers etnografic conștient politic, grija față de complexitatea obiectului etnografierii și față de capcana exotizării ar trebui să fie primordială. Orice tentativă de etnografiere, cu ambiții politice, a unor grupuri sau zone subalterne ar trebui să se preocupe în primul rând de cum poate transforma
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
autohtone, care, lipsite de trăiri complexe, contradictorii sau adânci, nu fac decât să își performeze rudimentar și superficial naționalitatea și clasa socială.</strong> Această schematizare a personajelor locale, care ar fi fost cu siguranță evitată într-un film cu ambiții etnografice atent la consecințele politice ale unui astfel de demers, în combinație cu micile „anecdote” exotizante și cu „erorile” de geografie nu fac decât să contribuie la senzația de reducere la „zgomot de fundal” a experiențelor, perspectivelor și istoriei locale. O
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Checkpoint Charlie. Puțin probabil. Nerespectarea geografiei locale se întâmplă rareori în filme cu pretenții de etnografiere a unor medii din orașe „importante”, din „lumea întâi”. Însă este perfect la îndemână, când vorbim de orașe oricum „necunoscute”, pe care le prezentăm „etnografic” spectatorului vestic. Despre clase sociale și diviziune imperială Gorzo și Lazăr afirmă, și eu mă grăbesc să aprob, că „chestiunile politice, sociologice și chiar etnografice care privesc clasa de mijloc (...) rămîn de interes pentru cei care vor să înțeleagă mecanismele
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Însă este perfect la îndemână, când vorbim de orașe oricum „necunoscute”, pe care le prezentăm „etnografic” spectatorului vestic. Despre clase sociale și diviziune imperială Gorzo și Lazăr afirmă, și eu mă grăbesc să aprob, că „chestiunile politice, sociologice și chiar etnografice care privesc clasa de mijloc (...) rămîn de interes pentru cei care vor să înțeleagă mecanismele dominației și modurile ei de manifestare”. Mai departe, explică, previzibil, că salariații multinaționalelor sunt o categorie aparte, de „exploatați care exploatează”, care nu trebuie confundată
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
organismul social"), Karl Marx ("determinismul social și evoluția umanității ca luptă între clase"), Morgan (periodizarea culturii și a etnicității), Tylor (definirea culturii). În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea se impune treptat metoda etnografică a cercetării vieții oamenilor prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt formulate teoriile moderne în științele sociale datorate lui Emile Durkheim și Max Weber. Secolul XX prilejuiește diversificarea teoriilor antropologice și producerea de
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
de mijloace tehnologic de conservare culturală sub formă de transcripții literare (epopeile lui Homer, "Theogonia" lui Hesiod, "Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta"), istorice ("Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi" a lui Liu An), folcloristice ("Edda Veche, Kalevala"), filosofice ("Veda", ciclul "Upanișad"), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]