4,069 matches
-
care îi permite transcenderea realității, prin intermediul oglinzii negre, poarta spre interiorul nucii, al Pământului, o nucă imensă fără miez, căreia Soarele îi e centrul. Transgresând realitatea cu urmele ezotericului răspândite peste tot, personajele lui Theodor Codreanu caută, de fapt, o evadare utopică, încercând să identifice în arealul imediat o semiotică, în acord, firește, cu aspirațiile lor. De aceea, de pildă, strada pe care se situează locuința din "municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu ceilalți "mari"? Arghezi ar fi printre primii și cel mai important, până azi, "bacovian", Blaga se împarte între universurile mioritic și bacovian. În concluzie, toți poeții români ai secolului XX sunt bacovieni, indiferent de nume, tendințe și încercări de evadare 6. Marele merit al cărții lui Theodor Codreanu constă în demonstrația cu argumente filozofice, psihologice, estetice, de teorie literară a tuturor acestor afirmații. Nimic nu este lăsat în suspensie, totul este confirmat de realitatea textelor. Într-adevăr, textul și contextul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din 1964, constatăm o derută adolescentină în alegerea modelelor și a traseelor. Copil provenit dintr-o familie nevoiașă, crescut fără tată și obligat să-și câștige singur existența, TC găsește în lectură un sprijin, un prieten și o modalitate de evadare dintr-o realitate meschină (cea a României în curs de construire a "societății socialiste multilateral dezvoltate"). Profesor suplinitor la Orgoești, el devine un fel de badea Cârțan al zonei, o bibliotecă sătească ambulantă, transportând căruțe cu cărți mai mult pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dovedesc a fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar spune Eugen Simion) nu obosesc a anunța, printre evadări și ratări, prohodul, drama insignifianței. Ca "specialist al obsesiilor", cum se autodefinea, Cioran însuși, mânat de febrele tinereții și în numele unei "uri iubitoare" pentru o țară fără destin, cerea, pe vremea când era "tânăr, orgolios și nebun", chiar lichidarea trecutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sa cu un alt ofițer de jandarmi. Același inspector a anunțat Corpul de Jandarmi, la 10 august 1940, că la Snagov a fost detașată o echipă (comisarul Oproiu și 3 agenți) pentru 8-10 zile, deoarece existau informații că se încearcă „evadarea sau răpirea colonelului Beck”. În scopul desfășurării în bune condiții a misiunii informative, Paul C. C. Dobrescu a menționat că echipa detectivilor „lucrează independent” și nu trebuia deconspirată, în cazul când ar fi identificată, de agenții jandarmi. La sfârșitul lunii august
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organele competențe și care, prin aplicarea lor în practică, contribuie la dezvoltarea economiei naționale ori a științei; ... c) au adus o contribuție însemnată la activitatea de reeducare a celorlalți condamnați; ... d) au prevenit sau zădărnicit acțiuni ostile din partea unor condamnați, evadări, atacuri asupra personalului de pază sau alte asemenea fapte. Secțiunea a VI-a Liberarea condiționată Articolul 25 Condamnații care sînt stăruitori în munca, disciplinați și dau dovezi temeinice de îndreptare, precum și condamnații care nu au fost folosiți niciodată la muncă
LEGE nr. 23 din 18 noiembrie 1969 (**republicată**) (*actualizata*) privind executarea pedepselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120842_a_122171]
-
formă calificată, prevăzut de art. 248^1; - luarea de mită, prevăzută de art. 254; - darea de mită, prevăzută de art. 255; - traficul de influență, prevăzut de art. 257; - tortură, prevăzută de art. 267^1; - represiunea nedreaptă, prevăzută de art. 268; - evadarea, prevăzută de art. 269; - înlesnirea evadării, prevăzută de art. 270; - nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271; - neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, prevăzute de art. 273 alin. 2; - neîndeplinirea cu știința a îndatoririlor de serviciu
LEGE nr. 137 din 24 iulie 1997 privind graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117817_a_119146]
-
1; - luarea de mită, prevăzută de art. 254; - darea de mită, prevăzută de art. 255; - traficul de influență, prevăzut de art. 257; - tortură, prevăzută de art. 267^1; - represiunea nedreaptă, prevăzută de art. 268; - evadarea, prevăzută de art. 269; - înlesnirea evadării, prevăzută de art. 270; - nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271; - neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, prevăzute de art. 273 alin. 2; - neîndeplinirea cu știința a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, prevăzute de
LEGE nr. 137 din 24 iulie 1997 privind graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117817_a_119146]
-
caracterului executoriu al pedepsei. În acest caz, statul de execuție trebuie să înceteze executarea pedepsei. Articolul 95 Informații privind executarea pedepsei Statul de execuție informează statul de condamnare în legătură cu executarea pedepsei: a) la terminarea executării pedepsei; ... b) în caz de evadare a condamnatului; ... c) dacă statul de condamnare îi solicită informații în legătură cu executarea pedepsei. Articolul 96 Tranzitarea 1. Fiecare parte contractanta autorizează, la cerere, transportul în tranzit pe teritoriul său al cetățenilor celeilalte părți contractante, transferați pentru executarea pedepsei de către un
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Securității care erau puși pe urmele sale. D. T.: Era iritat pentru că mama lui în primul rând a pus pe urmele lui un control aprig și permanent. Toate mișcările lui erau controlate, omul acesta nu a avut libertate. A avut evadările lui, pentru că după episodul cu Donca cred că el a avut și o cădere psihică. Și de acolo și paginile din cartea lui Pacepa, care probabil sunt reale în contextul de atunci. S. B.: Sau poate că trebuia să fie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Thibon, Ignoranța înstelată, Humanitas, București, 2003, p. 233.) Nu este suficient să te aliniezi. Trebuie să te aliniezi păstrându-ți, intactă, singură tatea. Alinierea fertilă, autentică, liberă cade în disciplină anonimă, în spirit gregar, dacă nu lasă mereu deschisă perspectiva evadării, a desprinderii. Dacă nu-și menajează potențialul de nealiniere. Orice comunitate trăiește, cu alte cuvinte, din riscul constant, asumat clipă de clipă, al disoluției, din capacitatea ei de a ține în frâu, fără să-l anuleze, instinctul rătăcirii. O comunitate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
amintește vorbele unuia dintre deținuții politic, care mi-au marcat viața, și anume Dan Lucinescu: „Dragă, ne chinuiau ziua, ne înfometau, ne torturau, ne umile-au, dar habar n-aveau pe unde umblam noi noaptea”. Este vorba evident de o evadare spirituală, de o libertate a sufletului, pe care prezența lui Dumnezeu în tine, un Dumnezeu omniprezent și infinit, o face posibilă. Astfel, deținuții puteau parcurge cu imaginația și cu sufletul, în timpul nopții, milioane de kilometri, într-un univers divin, pe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deplină, dar... Guvernau de unele singure. Iar guvernarea uzează. Pentru ele asta Însemna inhibiția prin produșii reducători care, sintetizați În exces, saturau micile bălți. Și au Început să-și blesteme libertatea, amintindu-și de vechea sclavie din ocean, precum după evadarea din Egipt, evreii În deșert... Dar fără să ia măsuri; nici nu puteau de altfel. Salvarea le-a venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă, nițeluș infatuat - și putea fi, mai ales avea și pentru ce, căci obținuse rațiunea -, a crezut că poate evada din starea - totuși - de animal, În rând cu celelalte. De ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a spus Caesar În fața Rubiconului. Și l’a trecut... Dar mai este un Rubicon, o metaforă, anume acela cerebral. Adică cel pe care un animal cu 1% creier În corpul său l’a luat drept linie de start Întru umanizare, evadare adică din lumea necuvântătoare. Ei bine eu, pisica, stau cu o lăbuță Înainte, cu alta Îndărăt peste același Rubicon cerebral, căci și eu am 1 (și ceva!)% creier... Chiar de nu’s convinsă că trebuie să-l trec, mă pot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de teamă să nu omit pe careva, În a enumera romancierii, pictorii, muzicienii epocii. Știința, mai precis dezvoltarea ei, e un proces În salturi: Acumulare cantitativă, pe care de la o vreme nu o mai poți cuprinde, darmite descurca, și Încerci evadarea Într’o specializare tot mai Îngustă, urmată musai de un salt calitativ, tragerea unei concluzii, un punct de plecare pentru o altă acumulare cantitativă. Așa ceva Înseamnă legea periodicității, care sintetiza Întreaga chimie, trasând totodată jaloanele viitoarelor direcții. Prima dovadă e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putea debarca pasagerii, reconstitui biodiversitatea, doar În măsura reconstituirii prealabile a mediului, așa cum și-l dorește fiecare genom pentru a se manifesta, treabă pe care o cred aproape imposibilă. Mai degrabă cred că omul va Încerca ocolirea consecințelor „potopului“ prin evadarea În spațiu, când o „arcă“ va transporta și genomurile ce-i sunt - subiectiv - necesare lui, omului. Desigur, cu scăderea biodiversității, de care iarăși are nevoie - obiectiv - fără să știe. Scădere care va avea loc chiar și În cazul maximei bunăvoințe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o dublă semnificație: bun când vă folosiți de ea, rău când nu vă trebuie. Deci nu câinele care-și vede de ale lui necazuri vă doare, ci egoismul. Sau antropocentrismul. Gata cu morala. Dar, pisicește - deși am la activ destule evadări În copac din pricina dulăului căruia nu i am putut cresta nasul (pardon, el are bot, doar eu am năsuc), - vă Întreb, Înainte de a hotărî o soartă, care-o fi ea, bună sau rea - ambele cu ghilimele, căci nici voi nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să fim destul de civilizați ca să-l locuim. Nu de altele, dar altminteri vom păți ca Romulus Augustulus... - Miau! Nu știu de ce, dar Înțelepciunea sau generozitatea ta Îmi pare un reflex al neputinței... „Meridian“, 18 mai 2001, ora 12,45 32. Evadare - Entropizarea e un proces general și, mai ales, spontan... - Lasă, Cristi, n’o mai fă pe savantul, căci tot spontan, adică evolutiv, am ajuns eu, laolaltă cu tot neamul meu exact pe dos, adică negentropic, de-o seamă cu zeii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
drum la cerșit... Iar treaba se complică căci, chiar dacă ne complacem În situația de evadat din Natură, nu putem totuși scăpa de controlul ei. Suntem și rămânem, totuși, o parte a ei. Ți-am mai spus că prima consecință a evadării, ca să nu ne putem bucura de avantaje, e Înmulțirea peste măsură. Precum celulele tumorale, acelea evadate - cred ele - de sub controlul organismului. Cred ele, pentru că, În cele din urmă, deși o formă de salvare a genomului, tumora se sinucide, omorând gazda
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
resințiți dureros. Unii, precum Tennyson au descris Natura ca având dinții și ghearele Înroșite. Sunt de acord cu ei, căci nu văd de ce Natura ar cocoloși una dintre banalele ei unelte ce sunteți nici de ce n’ar sancționa Încercările de evadare. Evadare care pentru ea Înseamnă Întotdeauna un atentat la echilibru. Așezându-mă din nou pe toate patru picioarele cu care m’a Înzestrat mama, Întreb: ce vină avem, eu mai puțin căci beau puțină apă, dar ceilalți necuvântători cum spuneți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dureros. Unii, precum Tennyson au descris Natura ca având dinții și ghearele Înroșite. Sunt de acord cu ei, căci nu văd de ce Natura ar cocoloși una dintre banalele ei unelte ce sunteți nici de ce n’ar sancționa Încercările de evadare. Evadare care pentru ea Înseamnă Întotdeauna un atentat la echilibru. Așezându-mă din nou pe toate patru picioarele cu care m’a Înzestrat mama, Întreb: ce vină avem, eu mai puțin căci beau puțină apă, dar ceilalți necuvântători cum spuneți voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum tot vorbeam de legea supremă a Lumii, aceea fiind de fapt creșterea entropiei, la care evoluția e doar un răspuns adaptativ, mai adaug: Dacă entropizarea Înseamnă de fapt moartea, e musai ca inversul ei, negentropia adică viața, să caute evadarea. Precum nepoțica ta, Țuchi. Iar dacă ea Înseamnă acum diversitatea, atunci Îți dau un exemplu: Cât s’ar chinui careva să facă toate chibriturile dintr’o cutie la fel - deh! „drepturile consumatorului“ ori, mai bine, treaba entropiei uniformizante -, ele se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]