2,681 matches
-
ale modului Editor. Info - conține comenzi pentru obținerea de informații privind utilizarea modului, versiune și autor. Modulul Editor Modulul Editor este specializat în crearea și gestionarea întrebărilor, grupurilor de întrebări și a seturilor (vezi figura 24). Din acest motiv numai examinatorul are acces la acest modul. Întrebările din set pot fi grupate în funcție de necesități după capitole sau categorii în funcție de necesitățile existente. Ca date tehnice, pentru fiecare întrebare pot fi înregistrate un număr nelimitat de variante de răspuns și un set poate
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
obținută, situația întrebări/răspunsuri corecte și procentajul de reușită în cadrul testului. Tot în acest moment sunt înregistrate în baza de date, informații cu privire la rezultat: descrierea studentului (numele, grupa, anul de studii), nota obținută, grupurile din care s-a efectuat testul, examinatorul, data și ora testului. Interfața modulului Tester este divizată în trei fișe de lucru specializate pentru configurarea testului: 1. Test - permite selectarea parametrilor specifici testului: setul din care se va efectua testarea, grupurile (capitolele) din set utilizate pentru selectarea întrebării
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
în cadrul testărilor efectuate cu modulul Tester (vezi figura 32). În această figură vom prezenta o serie de rezultate obținute la testarea cunoștințelor teoretice cu TesterBalint în anul 2001. Este permisă ordonarea și filtrarea acestor rezultate după diverși parametrii: test, dată, examinator, an de studii, grupă, student. O altă opțiune extrem de utilă a acestui modul este exportul sub forma unor cataloage a datelor către alte aplicații sau alte medii de stocare (dischete, CD-ROM, Internet, hârtie - tipărire) sub diverse formate informatice: HyperText Mark-up
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
4.3); * rinoscopia anterioară înaltă (capul pacientului se află în extensie la 60% față de poziția inițială) permite explorarea părții endonazale a acoperișului piramidei nazale (fig. 4.4). Cornet inferior Cornet inferior Cornet mijlociu Plafonul fosei nazale În timpul rinoscopiei anterioare atenția examinatorului trebuie îndreptată către: o secrețiile nazale (culoare, consistență, aspect-mucoase, purulente, crustoase); o localizarea secrețiilor nazale; o hipertrofia cornetelor, lărgirea sau îngustarea meaturilor; o aspectul pituitarei (culoare, grad de umiditate sau uscăciune, neregularități); o poziția septului nazal; o aspectul petei vasculare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Prin înclinarea oglinzii și rotirea mânerului de la stânga la dreapta se vor inspecta coanele, identificându-se la acest nivel: coada cornetului inferior, meatul mijlociu, coada cornetului mijlociu, meatul superior și uneori cornetul superior (fig. 4.5). În timpul rinoscopiei posterioare, atenția examinatorului trebuie îndreptată către: o deschiderea și dimensiunile coanelor; o forma cozilor cornetelor inferioare și mijlocii; o prezența unor cicatrici sau deformații ale rinofaringelui; o forma marginii posterioare a septului nazal; o prezența polipilor nazali; o forma orificiilor tubare și a
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
examen vreun fiu sau vreo fiică de activist. Îmi amintesc cele îndurate de un coleg al meu. S-a prezentat la examen fiica unui fost mare activist în ilegalitate, căreia nici nu-i trecea prin minte să învețe ceva. Enervat, examinatorul, tânăr bine pregătit și membru de partid, i-a pus nota 2. A urmat o întreagă odisee. Întâi s-au alarmat șeful de catedră și decanul, apoi a urmat chemarea la comitetul de partid pe universitate și la comitetul de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decanul, apoi a urmat chemarea la comitetul de partid pe universitate și la comitetul de partid pe centrul universitar. Toți activiștii se arătau îngroziți de consecințele posibile pentru instituție. În fine, s-a ajuns la organizația județeană de partid, unde examinatorul a fost pus față în față cu însuși celebrul personaj, tatăl fetei (un fost muncitor, evident fără nici o cultură). Argumentul lui era: „Toată lumea are bacalaureatul, fata mea trebuie neapărat să aibă o diplomă superioară”. Nici un moment nu i-a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evidență factori ce scapă controlului individului (neșansa). Locul controlului a fost, la origine, considerat o variabilă generală de personalitate. Ea privește evenimente negative (exemplul nostru), dar și evenimente pozitive (dacă acel copil reușește la examen, prin munca lui sau clemența examinatorilor); au fost create scale pentru a măsura această variabilă (Dubois, 1987). • Putem explica, de asemenea, comportamentele altora sau pe ale noastre. Astfel, studentul poate considera că profesorul care se înfurie este un persoană cu tulburări de caracter (explicație internă) ori
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aparate și sisteme. Observarea se desfășoară continuu, atât pe durata interviului, cât și în cursul examenului fizic al pacientului (care poate avea loc înaintea anamnezei, în cursul ei sau după modalitatea preferabilă). Examenul obiectiv implică participarea activă a tuturor simțurilor examinatorului. Văzul= inspecție → culoarea tegumentelor și mucoaselor, erupții, mimica, eventuale deformări sau deficiențe ale diverselor aparate și sisteme, proteze. Mirosul → identificarea unor mirosuri anormale, sugestive pentru anumite suferințe ale pacientului (halena fetidă a respirației, halena uremică sau acetonemică, mirosul unor secreții
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
pat. Examenul clinic al articulațiilor urmărește modificările de volum, caldura locală, atitudinea vicioasă, antalgică precum și prezența altor modificări, tip plăgi, echimoze, în traumatisme. Se palpează și se apreciază mobilitatea articulară activă (mișcările efectuate de bolnav) și pasivă (mișcările efectuate de examinator, în sens fiziologic)Sistemul muscular (troficitate, tonus, forță musculară) -Aparatul respirator (conformația cutiei toracice, mișcările respiratorii ale pacientului, FR, raportul inspir/expir, tuse, zgomote respiratorii anormale, voce, semne de insuficiență respiratorie). Examinarea se face cu bolnavul dezbracat. În mod normal
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
exemplul: un student dă ultimul examen la facultate; nu a reușit să repete nimic, dar este înzestrat cu o imaginație bogată. În eseul său, citează lucrările unui "distins" sociolog polonez a cărui lucrări nu au fost încă traduse în engleză. Examinatorii sunt impresionați de exemplele și teoriile expuse și îi acordă nota zece. Dar sociologul nu există, iar examinatorii au fost duși în eroare. De aceea, existența nu trebuie privită ca o parte a unui concept, ea trebuie validată în mod
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o imaginație bogată. În eseul său, citează lucrările unui "distins" sociolog polonez a cărui lucrări nu au fost încă traduse în engleză. Examinatorii sunt impresionați de exemplele și teoriile expuse și îi acordă nota zece. Dar sociologul nu există, iar examinatorii au fost duși în eroare. De aceea, existența nu trebuie privită ca o parte a unui concept, ea trebuie validată în mod independent 138. Se pune întrebarea dacă termenul "Dumnezeu" are aceeași valoare în experiență ca și cei o sută
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
auz. În funcție de dispoziția datelor pe audiogramă, se va face și adaptarea funcțională a protezei auditive care va suplini/compensa pierderea de auz. Audiometria poate fi: - audiometrie tonală - este efectuată cu ajutorul sunetelor generate de audiometru; - audiometria vocală - este efectuată cu ajutorul vocii examinatorului și transmisă celui examinat printr‑un microfon adaptat aparatului; ca material verbal, în funcție de vârsta examinatului, se folosesc logatomi, cuvinte, propoziții și fraze din vorbirea curentă. Ca regulă, testarea se începe întotdeauna cu urechea mai puțin afectată, iar, dacă ambele urechi
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
începe cu urechea dreaptă. Pentru testarea auzului în practică se mai folosesc: 1. Acumetria fonică (examinarea auzului cu ajutorul vocii 2): reprezintă o metodă rapidă și la îndemâna atât a specialistului, cât și a părinților. Copilul este așezat pe un scaun, cu spatele la examinator, având o ureche liberă și una acoperită. Examinarea se realizează într‑un spațiu liniștit, distanța dintre examinator și examinat fiind inițial de cel puțin 6 m, ulterior fiind micșorată treptat până la o distanță mai mică de 1 m. Dacă examinatul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu ajutorul vocii 2): reprezintă o metodă rapidă și la îndemâna atât a specialistului, cât și a părinților. Copilul este așezat pe un scaun, cu spatele la examinator, având o ureche liberă și una acoperită. Examinarea se realizează într‑un spațiu liniștit, distanța dintre examinator și examinat fiind inițial de cel puțin 6 m, ulterior fiind micșorată treptat până la o distanță mai mică de 1 m. Dacă examinatul nu aude sau dacă repetă cuvântul greșit, examinatorul se apropie treptat, repetând probele cu aceeași intensitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Examinarea se realizează într‑un spațiu liniștit, distanța dintre examinator și examinat fiind inițial de cel puțin 6 m, ulterior fiind micșorată treptat până la o distanță mai mică de 1 m. Dacă examinatul nu aude sau dacă repetă cuvântul greșit, examinatorul se apropie treptat, repetând probele cu aceeași intensitate a vocii. Perceperea vocii obișnuite între 8 și 6 m presupune existența unui auz normal, între 4 și 1 m presupune o diminuare ușoară sau moderată a auzului, iar sub 1 m
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de transmisie (în consecință, tipul surdității va fi de transmisie). Cele mai frecvente metode de examinare a capacității auditive cu ajutorul diapazoanelor sunt: a) proba Schwabach - prin plasarea diapazonului pe mastoidă se compară durata percepției auditive a examinatului cu cea a examinatorului, care trebuie să dispună de auz normal; b) proba Rinne - se verifică raportul dintre audiția de care dispune examinatul pe cale aeriană și audiția pe cale osoasă 1, separat la fiecare ureche; c) proba Weber - diapazonul aflat în vibrație este așezat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelul genunchiului; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă îndoaie mai mult de două ori gambele, dacă părăsește locul sau atinge solul cu călcâiele. Nu se acceptă a doua încercare. 2. Subiectul este așezat la o masă pe care examinatorul a fixat un labirint cu dimensiunile de 15 cm, desenat pe o foaie de hârtie. La semnal, cu creionul ascuțit în mâna dreaptă, subiectul trasează o linie neîntreruptă, de la intrare până la ieșirea din labirint. După 30 de secunde se reia
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dreaptă, dacă se balansează sau nu atinge cu călcâiul unui picior vârful celuilalt picior. Sunt permise trei încercări. 4. Subiectul aflat în picioare, în fața unei mese, are în mână un pachet de cărți (36 de cărți de joc). La semnalul examinatorului, le împarte în patru grupuri, în locuri fixate anterior (distanța dintre grupurile de cărți este echivalentă cu lungimea unei cărți de joc). Se permite ca degetul mare de la mâna stângă să pregătească, împingând cartea care urmează a fi distribuită. Cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
privirea, ține gura deschisă etc.). • Probele pentru 8 ani 1. Subiectul se așază cu picioarele încrucișate turcește, brațele întinse lateral și ochii închiși, cu vârful picioarelor îndepărtate la o distanță de un pas și călcâiele alipite de șezut. La semnalul examinatorului, deschide ochii și rămâne astfel; dacă lasă brațele în jos, cerem să le poziționeze orizontal; durata - 10 secunde. Se notează dacă copilul se balansează. Proba nu este reușită în cazul în care copilul cade, dacă se așază pe călcâie, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
doua încercare pentru fiecare mână. 3. Subiectul îndoaie gamba în unghi drept la nivelul genunchiului, cu brațele întinse în prelungirea trunchiului. În fața sa, la 25 cm de piciorul ținut pe sol, se așază o cutie de chibrituri goală. La semnalul examinatorului, copilul, sărind într‑un picior, împinge cutia pe o distanță de 5 m. După un minut se repetă cu celălalt picior. Proba nu este reușită dacă atinge solul o dată cu gamba care este ridicată, dacă gesticulează, dacă deplasează 50 cm în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fete de la 9 ani). Fete - săritura peste coardă (ca la proba a treia de la 6 ani). 4. Subiectul, așezat la o masă, are în față o cutie de 15/15 cm care conține 40 de bețe de chibrit. La semnalul examinatorului, formează patru grămezi egale situate la colțurile cutiei, luând bețele unul câte unul. Dacă se ridică sau ia câte două bețe, se întrerupe proba și se reia. După 30 de secunde se execută aceeași acțiune cu mâna stângă; durata - 35
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
notează care). Se permite o a doua încercare pentru execuția cu fiecare mână. 5. Se fixează pe masă două foi albe de hârtie (A5), una lângă alta. Subiectul are în fiecare mână câte un creion cu vârful tocit. La semnalul examinatorului, bate simultan cu creioanele pe hârtie imprimând cât mai multe puncte, efectuând mișcările numai din antebraț și încheietura mâinii. Punctele imprimate pot fi plasate oricum, dar nu suprapuse; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă diferența dintre numărul punctelor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gambă. Fete - Subiectul, cu ochii deschiși, stă pe vârful unui picior și îndoaie gamba celuilalt picior în unghi drept, la nivelul genunchiului, tinând coapsa stângă paralelă cu cea dreaptă, ușor în abducție, cu brațele pe coapse. Dacă își coboară gamba, examinatorul solicită să revină cu ea îndoită în unghi drept. După 30 de secunde se schimbă piciorul; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă, după trei corectări succesive privind poziția gambei îndoite, coboară gamba mai jos sau atinge o dată solul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Goodenough‑Harris Drawing Test, solicită desenarea unui bărbat, a unei femei și a propriei persoane și încorporează mai multe dimensiuni proiective. Consemn: se cere copilului să deseneze pe o foaie de hârtie un om. Se va evita orice sugestie din partea examinatorului. La orice întrebare din partea copilului, i se răspunde „Fă cum vrei tu”. Evaluare: Categoria A - omulețul de nerecunoscut (mâzgăleală) - 0 puncte; - există un control și o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, pătrat, spirală) - 1 punct. Dacă elementele sunt recunoscute ca
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]