2,256 matches
-
bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata de orice dogmatism, mai ales de cel oficial, aducând un aer proaspăt într-un domeniu până atunci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
acestuia. Creație cu limbaj propriu, scrie folcloristul în Estetica oralității (1980), cu mijloace artistice specifice, cu un stil tradițional bine consolidat, folclorul trebuie studiat nu cu uneltele retoricii clasice, ci cu acelea ale limbajului propriu. Sprijinindu-se pe ideile unor exegeți români ca B.P. Hasdeu, B. Delavrancea, N. Iorga, C. Brăiloiu, Th. D. Speranția, Al.I. Amzulescu, ca și pe acelea ale unor specialiști străini ca Milman Parry, Albert Bates Lord, C.M. Bowra, Paul Mazon, Franz H. Bäuml, Donald J. Ward
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
cu un avant-propos de Jan Kott, O., confruntat cu „ambiguitatea” unor personaje „indefinisabile”, își probează astuția abordând „poetica incertitudinii” din această „tragedie a incomprehensiunii”. Ca și Hamlet („Hamletul meu”, „mon Hamlet”), și Prospero din Furtuna, „ultimul melancolic shakespearian”, e pentru exeget „mon Prospéro”, și el camuflează o triplă identitate: „Dumnezeu, magician și dramaturg” (Shakespeare, son art et sa „Tempête”, 1993). Temerara cercetare La Métamorphose de la tragédie (1978), atacând o pretențioasă temă - „splendoarea și decadența tragediei” -, urmărește, cu un complex spirit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Revista de istorie și teorie literară”, 1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări ale lui P. este lucrarea Comediile lui I. L. Caragiale (1996), inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
de histrionism. Mai degrabă în sensul aptitudinilor de scenograf cu ochi educat și cu o bună informație istorică sunt și descripțiile minuțioase ale lui F., preocuparea lui pentru acuratețea reconstituirii interioarelor și a cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
principali. Suveranului Îi apare În vis statuia lui Plutonxe "Pluton" din orașul Sinope de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru, alături de cea a unui oneirokrìtes („interpret de vise”) și a unui theològos (cel care cunoaște/elaborează discursul despre zei), conform documentației, mai ales epigrafice, a epocii. La fel de semnificativă este calitatea acestor interpreți: preotul egiptean Manethon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iter cultural și spiritual arată, de altfel, că implicarea În pestrițul humus al religiozității antice târzii era mai puternică. Autor cu o producție literară foarte bogată, În care se Împletesc Într-un mod complicat interese speculative și religioase, Porphyrios este exeget al miturilor homerice și, În general, al scenariilor mitico-rituale ale diferitelor contexte grecești și orientale cu rol cosmozofic (speculație asupra structurii Întregului) și antropozofic (evenimentul coborârii și urcării sufletului divin) În tratatul Despre peștera nimfelor. Atent la valorile acelei bios
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mame” (atribuit unei divinități neidentificabile cu certitudine), saptam³tar-, „care are șapte mame” (atribuit lui Așvinxe "Așvin" și onorariului divinizat plătit preoților care Împlineau sacrificiul - dakÌiñ³) și ihehm³tar-, „care are mame oriunde” (lucru spus despre Agni și Indraxe "Indra"). După cum spuneam, exegeții, perplecși, au recunoscut sincer că nu Înțeleg sensul epitetelor sau au Încercat să le explice de la caz la caz, Într-un mod desigur eronat, având În vedere că acestea constituie un grup omogen și necesită o explicație unitară. Iar o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a proceda este însă identic: plecând de la ceea ce observă în universul său, încearcă să-l înțeleagă și să-i reconstruiască originea. De aceea este oportun să înțelegem mai bine intenția povestirii, să o așezăm în contextul său istoric. Pentru majoritatea exegeților, din mai multe rațiuni, acest text a fost conceput și scris în timpul sau, probabil, imediat după exil (586-536 î.C.). Una dintre ele este imposibilitatea de a interpreta Gn 2 fără a sesiza influența mitologiei mesopotamiene. Doar faptul de a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o tradiție mesopotamiană și nu raportul exact al unei experiențe trăite. Suntem astfel din nou destul de departe de o „povestire istorică” în sensul modern al cuvântului; ne aflăm însă în fața unei povestiri bogate din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai mulți exegeți sunt convinși că întreg textul, cu diferitele sale componente, este o compoziție târzie. Israel a venit în contact cu povestirile mesopotamiene ale potopului în timpul exilului. Și le-a însușit și le-a adaptat nevoilor sale. În Biblie, protagonistul potopului este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
multe texte sunt tardive - trebuie să recunoaștem că arheologii nu au identificat cu certitudine pe nici unul dintre ele. În realitate, aceste „monumente” nu sunt ușor de descoperit și de identificat. 2. Istoricitatea epocii patriarhale? Pe baza unor uzanțe distinctive, unii exegeți au încercat să demonstreze cel puțin existența unei epoci patriarhale, dacă nu chiar istoricitatea patriarhilor. De exemplu, numai în povestirile patriarhale este menționată posibilitatea, pentru o femeie fără copii, să-și dea slujitoarea soțului său. Fiul sau fiii născuți din
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de a avea fii în felul acesta. Numai în aceste două cazuri se menționează acest obicei care ar fi astfel caracteristic unei perioade precise a istoriei lui Israel. Unele documente mesopotamiene din al doilea mileniu înainte de Cristos conțin, conform acelorași exegeți, convenții asemănătoare. Acest fapt ar fi un element în favoarea antichității tradițiilor patriarhale. Însă, o examinare mai riguroasă a acestor contracte mesopotamiene demonstrează că această comparație nu este validă. 3. O veche „religie a patriarhilor” sau o „religie a familiei”? Alți
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
degrabă sub formă de rezumat (cf. Ios 10; 12). 1. Problemele istorice ale Cărții lui Iosue Conform cronologiei stabilite de cercetători, cucerirea lui Iosue a avut loc între 1200 și 1100 î.C. Această dată pune imediat o mare problemă exegetului și istoricului. În această epocă, cetățile Ierihon și Ai nu erau locuite. Poporul lui Israel, sub călăuzirea lui Iosue, se găsea deci în fața a două cetăți distruse, în ruină (cuvântul ebraic „Ai” înseamnă chiar „ruine”). Probabil, povestirile s-au născut
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
alte elemente, precum studiul documentelor extrabiblice și datele arheologice, pentru a ajunge la concluzii mai solide despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. II. Teorii despre stabilirea lui Israel în țara Canaanului Pentru că povestirea epică nu reflectă exact desfășurarea evenimentelor, exegeții s-au întrebat, concret, cum s-a stabilit Israel în țara Canaanului. Există trei teorii principale. 1. Cucerirea militară (școala lui W.F. Albright) Prima teorie, clasică, cea mai obișnuită până acum câțiva ani, consideră că povestirea biblică este în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
serie de cuceriri militare. 2. Sedentarizarea progresivă a seminomazilor Pentru a rezolva problemele principale ale primei teorii, în special problema ridicată de săpăturile arheologice de la Ierihon și Ai - menționate mai sus -, a fost propusă o a doua teorie de faimosul exeget german Albrecht Alt. În locul cuceririi militare rapide, ar trebui să considerăm că a avut loc o infiltrare lentă și pacifică a seminomazilor veniți din regiunile deșertice și sedentarizați progresiv în țara Canaanului. Din cauza transhumanței turmelor, seminomazii, care erau strămoșii lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fel de liant ar fi putut să unească, înainte de monarhie, diferitele triburi într-un singur popor? Numai credința într-un unic Dumnezeu, diferit de cel adorat de populația cananeeană care domina țara prin cetățile sale fortificate. Această teorie, propusă de exegeții din Statele Unite, George Mendenhall și Norman K. Gottwald, introduce în demonstrație argumente de factură sociologică. Reiau, sintetizând caracteristicile generale ale ipotezei așa cum s-a dezvoltat în monumentala operă a lui N.K. Gottwald, Triburile lui Yahwe (The Tribes of Yhwh. A
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Pentru a accentua acest efect, amintim că versiunea mai pozitivă a faptelor se găsește tot în Cartea lui Isaia, în capitolele 36-37. Există așadar două păreri diferite ale profetului în cadrul aceleiași cărți. Primul oracol, Is 1,4-9, datează, pentru mulți exegeți, din epoca ce urmează imediat invazia asiriană. Descrierea făcută de Isaia este înfiorătoare: 4Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânță de nelegiuiți, copii distrugători! L-au părăsit pe Domnul, l-au disprețuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și dezolarea care lovește țara ca o pedeapsă divină. Suntem departe de tonul destul de triumfal din 2Rg 18,17-19,37 (Is 36-37). Un al doilea text care merită să fie citat este Is 22,1-14, un text care, după majoritatea exegeților, datează tot din perioada invaziei asiriene: 1Profeție asupra văii viziunilor. De ce vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2Cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă? Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptând. 3Ci toate căpeteniile tale
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cuvântului "catharsis". Acest cuvânt grecesc, folosit de Aristotel în Poetica, a avut o istorie lungă. Exegeza sensului în care Aristotel a folosit acest cuvânt este încă controversată, dar ceea ce a vrut să spună Aristotel, deși reprezintă o problemă interesantă pentru exegeți, nu se cade să fie confundat cu problema căreia acest termen a ajuns să-i fie aplicat. Funcția literaturii, spun unii, este să ne elibereze - scriitori sau cititori - de apăsarea emoțiilor. Să exprimi emoțiile înseamnă să te eliberezi de ele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Tudor Vianu: "S-a văzut mereu în Luchian pictorul florilor, așa cum contemporanul lui, D. Anghel, a fost poetul lor"435. Theodor Enescu, Petru Comarnescu 436, Maria Benedict 437 sau Jacques Lassainge 438, pentru a numi doar o parte dintre principalii exegeți ai operei pictorului, scot în evidență tematica socială în picturile lui Luchian, obnubilând aproape complet cealaltă dimensiune a influenței Jugendstil-ului în opera sa, plasând-o într-un registru minor, sau circumscriind-o unei etape tranzitorii a formării sale. Theodor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât dacă e Învins răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții facile. Balada „Zburătorul” a fost publicată mai Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie, 1844, apoi În „Curierul de ambe sexe”. Exegeții au numit-o ,,Zburătorul”, iar Al. Piru o numește Într-un studiu Închinat lui I. H. Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-lea, afirmat cu multiplele lui manifestări literare. Bacovia a fost considerat un poet simbolist, deși volumul de versuri din 1916 Încheia traseul acestui curent literar, Împământenit În literatura română de către Alexandru Macedonski, după ce, mai Înbtâi, se afirmase ca poet romantic. Exegeții, aplecați cu răbdare asupra creației sale au concluzionat că George Bacovia este un poet modern, În adevăratul Înțeles al cuvântului. De la prima lectură a poeziei „Plumb”, cititorul integrează În eul său o imagine menită să-i producă un profund sentiment
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
El este „...unul dintre precursorii europeni ai celor mai noi tendințe din literatura universală de azi; absurdul, drama existențială, pustiul istoric..., amurgul..., negrul biologic larvar..., antimetaforismul expresiei..., nonfiguratismul ei... se prefigurează În derutanta operă a acestui mare poet, pe care exegeții nu reușesc decât să-l mistifice”.32 George Bacovia a scris puțin În vers liber și vers alb, cum promova direcția simbolistă. În multe dintre poeziile sale aspectele formale nu i-au fost indiferente. Poezia „Plumb” trebuie cercetată foarte serios
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei jumătăți de veac al XX-lea, la stadiul maturității artistice. Poeziile acestui volum se Înscriu În paradigma unei lirici tradiționaliste, dar se pare că era necesară o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Problema poeziei eminesciene este cu mult mai complexă decât Își Închipuie unii (Încât Înclin să cred că nu-l vor cunoaște În profunzime decât foarte puțini oameni, că de fiecare dată se deschid perspective noi), dar câteva repere descoperite de către exegeți, nu trebuie ignorate și acestea ar fi următoarele: - Tema socială În poezia lui Eminescu este o realitate estetică pe care nimeni n-o poate nega și ar fi de prisos. Lumea a fost clădită de la Începuturi pe o asemenea temelie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]