5,246 matches
-
evoluției și, totodată, să admitem că acele constrângeri pe care le impune planul general de organizare al organismelor restrâng atât de mult căi și moduri posibile ale schimbării, încât lor va trebui să li se atribuie o importanță centrală în explicarea direcției transformărilor evolutive, ca și a opririi, a „stazei“, a faptului că unele specii rămân neschimbate pe perioade foarte lungi de timp, uneori miliarde de ani. Iată care este concluzia provocatorului articol scris de Gould în colaborare cu Lewontin: „Sub
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
psihologie, antropologie, sociologie, etică și politică. În articolul lor polemic, Gould și Lewontin preferă să menționeze formele extreme pe care le ia uneori orientarea spre explicații evoluționiste ale culturii, cu intenția vădită de a le ridiculiza; ei invocă, de exemplu, explicarea sacrificiilor omenești și a unei forme particulare de canibalism la azteci (anumite părți ale corpului victimelor sacrificate sunt consumate de membrii păturii sociale suprapuse a societății aztece) ca soluție pentru o criză cronică de hrană. În alte lucrări, Gould subliniază
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
natură să o îmbogățească. O reacție de același gen este ilustrată de răspunsurile care s-au dat criticilor formulate de Gould, Lewontin și Vrba la adresa programului adaptaționist, pornind de la distincția dintre utilitatea curentă a unei anumite trăsături a organismelor și explicarea originii ei istorice. Referindu-se la constatări ca aceea că broaștele țestoase de mare își folosesc membrele anterioare pentru a clădi cuiburi în nisip, structuri care s-au constituit mai înainte ca ele să fie folosite în acest fel, ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru a le descoperi. Dennett crede că atacurile criticilor „fundamentalismului darwinian“ au reprezentat, în cel mai bun caz, o ocazie pentru „blânde corecturi“ ale unor poziții mai rigide. Una este să ne lovim de dificultăți în aplicarea schemei darwiniene la explicarea unor adaptări complexe, și cu totul altceva este să renunțăm la ea. Până și darwiniștii cei mai ortodocși recunosc că, deși caracteristicile cu valoare adaptativă sunt produsul acțiunii selecției naturale, nu toate caracteristicile organismelor sunt adaptări. Iată de ce multe dintre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
biologia evoluției, ceea ce se cere explicat este de ce în anumite regiuni și în anumite ere geologice unele specii dispar, iar altele prosperă. St.J. Gould l-a caracterizat în mod potrivit pe Darwin drept pionierul cercetării istoriei naturii. Preocupat de explicarea evoluției viețuitoarelor, Darwin a utilizat și a consacrat demersuri care sunt caracteristice cercetării istorice. În explicații sunt utilizate principii cum este principiul selecției naturale, dar baza explicației o constituie cunoașterea unei arii cuprinzătoare de detalii contingente. Putem reuși să explicăm
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ideea imuabilității speciilor - ar fi singura poziție compatibilă cu acceptarea Creației lumii. Dar deja contemporanul lui Darwin, Robert Chambers, în mult citita și discutata lui carte Vestiges of Natural History of Creation, afirma că, dacă creștinii trebuie să aleagă între explicarea originii speciilor prin acte separate de creație și prin acțiunea unui principiu general, instituit în natură de Creator, ei vor avea bune motive pentru a prefera ultima alternativă. Căci aceasta ar implica o concepție mult mai grandioasă asupra puterii și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
creștine. El reia argumentul, pe care îl găsim deja la Galilei, că rațiunea naturală, al cărei exercițiu produce știința naturii, nu poate intra în contradicție cu învățătura revelată. Sensul a ceea ce se spune în Geneză nu stă în descrierea și explicarea originii universului natural. Creația poate fi concepută în două moduri: drept „creație specială“ sau drept creație prin evoluție. Potrivit primei concepții, considerată mult timp a fi singura compatibilă cu Biblia, Dumnezeu intervine în cursul naturii pentru a produce rezultate care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cunoașterea științifică. Cei care susțin asemenea puncte de vedere caracterizează adesea relația dintre știință și religie drept una de complementaritate. Un autor o compară cu relația dintre diferite discipline cum ar fi biochimia, biologia celulară, fiziologia, ecologia și psihologia în explicarea unor caracteristici ale ființelor vii. „În limbajul complementarității, religia oferă un alt set de explicații, dincolo de capacitatea științei de a judeca, care se referă la problemele ultimului țel, valorii și semnificației. Nu există nimic în asemenea niveluri explicative religioase care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu o acuratețe satisfăcătoare. Iar dacă am învățat să le distingem, tensiuni și conflicte pot apărea doar atunci când aceste distincții sunt trecute cu vederea. Este ceea ce s-a întâmplat ori de câte ori s-au formulat verdicte în probleme care priveau descrierea și explicarea naturii pornind de la principii teologice sau atunci când, pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, s au tras concluzii cu privire la credințele religioase. Gould, ca și mulți dintre confrații săi, credea că asemenea incidente vor putea fi evitate dacă separarea domeniilor este bine înțeleasă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
clar acest punct de vedere cu privire la orientarea cercetării științifice. Premisa de la care pleacă este că orice se întâmplă în lume reprezintă rezultatul combinării unor forțe fizice elementare, a căror descoperire este obiectivul final al fizicii teoretice. Cunoașterea științifică progresează prin explicarea regularităților din domenii de mai mare complexitate prin legi ale fizicii, iar a acestora din urmă prin legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. Întrăm astfel în posesia unor explicații „tot mai profunde și mai puternice“. În funcție de capacitatea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și selecție este o explicație prin cauze mijlocite. Funcțiile pe care le servesc aceste comportamente, ca și structurile care le fac posibile nu pot fi bine înțelese în lipsa unui fundal istoric. „Cauzele nemijlocite acționează asupra fenotipului, cauzele mijlocite contribuie la explicarea genotipului și a istoriei sale ... Cauzele nemijlocite apar aici și astăzi, într-un anumit moment din ciclul vieții unui individ, iar cauzele mijlocite sunt active în lungi perioade de timp, mai precis în trecutul evoluționist al unei specii. Cauzele nemijlocite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este să se susțină că pentru înțelegerea sistemelor mai complexe cum sunt structurile și comportamentele ființelor vii este foarte importantă cunoașterea elementelor lor componente, și cu totul altceva este să se afirme că această cercetare analitică ar putea oferi o explicare completă a sistemelor complexe. Este, crede Mayr, diferența dintre analiză și reducție. Nici unul din principiile explicative ale biologiei evoluției nu poate fi redus la legități ale fizicii și chimiei. Mai mult, explicația ultimă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o explicație evoluționistă. Dacă punctul de vedere al evoluției este ignorat, atunci explicația oricărui fenomen biologic rămâne incompletă. În acest sens, Sober afirmă că biologia evoluției este corelată cu restul biologiei în modul în care cercetarea istorică este corelată cu explicarea particularităților unei comunități omenești. Ca și societățile omenești, viețuitoarele sunt produsul unei evoluții istorice cu mecanisme distincte, specifice. Corelațiile legice, descoperite prin cercetări experimentale, sunt fără îndoială utile, dar cu totul insuficiente pentru a oferi explicații multitudinii de aspecte ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
clar decât oricând până atunci acea contingență a desfășurărilor istorice din natură care face imposibilă explicația prin aplicarea tiparului consacrat de științele fizico chimice. Evidențierea rolului variabilității nedefinite și a selecției, ca factori ai evoluției formelor vii, a arătat că explicarea istoriei vieții nu se poate dispensa de resursele narațiunii istorice. Cât de importante ar fi legile descoperite prin cercetări experimentale, ele singure nu ne dau posibilitatea de a răspunde la întrebări centrale în biologia evoluției, întrebări de tipul: de ce au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deschisă. În episodul trecut am putut constata chiar și „ascuțirea” acesteia în sensul distrugerii definitive a gospodarilor satelor iar ceva mai târziu chiar și a celor mai mărunți posesori de pământ. De fapt, campania de „lămurire” a țăranilor în sensul explicării „avantajelor” colectivizării dându-se ca model Rusia sovietică a început în județul Vaslui încă din anul 1948, potrivit documentelor descoperite în arhive și publicate pentru prima dată de la crearea lor în aceste scrieri. După cum s-a putut remarca, adunătura locală
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și cele de băuturi. Lumea se amețește, se trage cu pistolul. Și aceste valuri de jefuitori se succed unul după altul nestingheriți de nimeni. Nici un gardian, nici o autoritate”. După aceste imagini apocaliptice surprinse, desigur, de Zainea Buhuși, raportul continuă cu explicarea modului în care a ajuns să comande câțiva oameni deghizați în polițiști: „În ziua de 25 august, câțiva tineri ne punem la dispoziția Comandamentului Sovietic. Vrem să salvăm ceva și să facem puțină ordine cu riscul că vom fi uciși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
imprevizibilitatea acțiunilor și inovațiilor etc. Această situație nouă, de contestare a funcționalității predeterminate a sistemelor și a ordinii universale a rațiunii, a favorizat tranziția de la gândirea fundaționalistă spre gândirea hermeneutică. De la determinismul raționalist-normativist la hermeneutica relativist-contextualistă cu finalitate terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deci, nu poate fi sancționat sau criticat pentru rezultatele sale de la guvernare. (Bulai 1999, 230-231). Si totuși, la un an după ce Bulai afirma cele de mai sus, PRM ajungea la un pas de a câștiga alegerile prezidențiale. S-a încercat explicarea acestui fapt printr-o formulă cu tentă ușor milenaristă "sindromul CVT al anului 2000", apărut ca urmare a transformărilor societății românești după 1990 în interiorul cadrului său democratic (re)dobândit. Astfel, s-a conchis că acest sindrom a avut mai multe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pro sau contra ideii europene trebuie urmărită pe două categorii de mesaje: explicite și implicite. 1. În cazul mesajelor proeuropene, urmează a fi identificate: a. Mesaje explicite: i. declarații ale liderilor de partid cu privire la necesitatea integrării în structurile euro-atlantice; ii. explicarea avantajelor și a costurilor integrării; iii. desolidarizarea față de mesajele și actele politice anti-europene. b. Mesaje implicite: i. demersuri diplomatice pentru dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale; ii. măsuri de realizare a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și Republicii Moldova); iii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locale corespund capacității lor reale de a atrage voturi, această subsecțiune conține o raportare a numărului de candidați propuși la numărul de mandate obținute, cu studiu de caz pe votul pentru primari. Această operație ar putea furniza repere utile în explicarea suportului pe care partidele etnice îl primesc din partea altor alegători decât cei tradiționali. Datele prezentate în continuare vor scoate în evidență, de asemenea, caracterul realist ori, dimpotrivă, nerealist al proiecțiilor pe care și le fac partidele respective. Printr-o analiză
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
58 44 Hunedoara 2 Maramureș 5 Mureș 48 38 Satu Mare 28 18 Sălaj 20 14 Timiș 10 4 Surse: Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central din București. Rezultatele PCM la alegerile locale din 2008 trebuiesc avute în vedere în explicarea diferențelor care apar în Tabelul 3. Așa cum rezultă din acest tabel, 65% dintre candidații UDMR pentru primari au ieșit învingători. Previzibil, cele mai importante rezultate apar în județele unde maghiarii sunt mai numeroși. Există însă și localități majoritar românești cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
intern sau de cerințele organismelor internaționale, plasând factorii politici pe un plan secund. Prezentul capitol își propune să pună în evidență acele instanțe în care aceștia din urmă ies în evidentă și în care oferă pistele cele mai pertinente pentru explicarea procesului de policy-making în România postcomunistă. 3 Această precizare este necesară deoarece există o serie de legi, deși în număr redus, care nu pot fi considerate fundament legislativ pentru o politică publică (referitoare la zile aniversare, ordine și medalii, etc
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
puterilor Parlamentului European în cadrul arhitecturii instituționale actuale a Uniunii. Înainte de a încerca să înțelegem modul în care funcționează această instituție, este necesar să îi cunoaștem prerogativele și să revenim asupra modului în care au fost dobândite. Aceste clarificări vor facilita explicarea logicilor de funcționare internă și a naturii și rolului actorilor care îl compun. Istoria Parlamentului European nu începe cu Tratatul de la Roma (1957), ci cu cel de la Paris, semnat în 1951, care dă naștere primelor două comunități: Comunitatea Europeană a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Are Minor EP Groups Cohesive? The Cases of IND/ DEM, UEN and GUE/NGL", lucrare prezentată la ECPR Summer School "Political Parties and Party Systems", European University Institute, Florența, 08-19 septembrie 2008. Rezultatele lor subliniază importanța a patru elemente în explicarea coeziunii intra-grup în Parlamentul European. Mai întâi, coeziunea grupurilor a crescut în paralel și în mod constant cu creșterea puterilor legislative ale PE. Mai mult decât atât, aceasta tinde să crească o dată cu dimensiunea grupului: coeziunea formațiunilor mari nu descrește
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Uniunea Europeană au prezentat mai mult un caracter informativ și descriptiv decât unul normativ. De exemplu, deși Europa a fost prezentă în presa românească, aceasta nu a constituit un subiect de dezbatere, jurnaliștii și actorii politici concentrându-se mai degrabă asupra explicării Europei decât dezbaterii acesteia. Suedia s-a evidențiat din acest punct de vedere. Așa cum am văzut, campania a fost predominant europeană, chestiunile naționale fiind rareori menționate. Analiza presei scrise din 11 state confirmă faptul că, pentru alegerile din 2009, observațile
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]