9,869 matches
-
realității, trebuie observat faptul că procesul de falsificare începea la nivelurile inferioare ale ierarhiilor organizaționale. Spre sfârșitul perioadei membrii acestor niveluri se pare că reușeau să falsifice sistematic informațiile în sensul așteptat, fără să mai existe o supervizare sau prescripții explicite. Consecințele acestui proces desfășurat pe parcursul mai multor decenii au fost resimțite în 1990: • lipsa unor categorii largi de informații generale sau specializate despre mediul național, disponibile în mod uzual în statisticile altor state europene; • lipsa veridicității multor categorii de informații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managerială la nivel individual apare dacă se face o legătură între claritatea „profesiunii de credință” sau crezul personal și eficiența acțiunii proprii manifestată în cele mai diverse forme. Astfel s-a ajuns la conceptul de misiune personală, cu o raportare explicită la un set de principii călăuzitoare, proprii unui individ. O aprofundare a acestei abordări cu evidente implicații manageriale este realizată de Stephen Covey (1994, 2001), considerat un Socrate al managementului american pentru înțelepciunea degajată din abordările sale ghidate de principii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
SUA există numeroase studii privind existența unei declarări a misiunii. Uzual, numărătoarea se face pe lotul primelor 500 sau 1 000 de mari firme americane în clasamentele Fortune 500 sau Business Week 1000. Chiar rezultatele la întrebarea „Există o declarare explicită a misiunii?” sunt de natură a crea semne de întrebare, pentru că în clasamentul Fortune 500 răspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987), iar în clasamentul Business Week 1 000 răspunsul este negativ pentru același procent (David
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
răspunsul este negativ pentru același procent (David, 1989). De asemenea, se poate constata că există o mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul „cartă”, „credo” sau „filosofie” a organizației, ca și faptul că unele mari companii nu au declarații explicite. Alte numeroase studii, ce identifică în declararea misiunii un instrument de management (Pearce, 1982), realizează clasamente pentru a arăta poziționarea acestui instrument față de altele. În acest caz, se pare că există o convergență a rezultatelor, în sensul că declararea misiunii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2. răspunsurile liderilor la situații de criză și incidente; 3. criteriile utilizate în managementul resurselor umane, începând cu recrutarea și terminând cu excluderea din organizație; 4. asumarea deliberată de către lideri a unor roluri de modelatori, antrenori sau instructori; 5. sistemele explicite prin care liderii acordă recompensare și status; 6. sistemele explicite prin care liderii alocă resursele deficitare. Setul de mecanisme secundare este reprezentat de: 1. designul și structura organizației; 2. exprimările formalizate ale filosofiei, valorilor sau „credoului” organizației; 3. legendele, poveștile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
criteriile utilizate în managementul resurselor umane, începând cu recrutarea și terminând cu excluderea din organizație; 4. asumarea deliberată de către lideri a unor roluri de modelatori, antrenori sau instructori; 5. sistemele explicite prin care liderii acordă recompensare și status; 6. sistemele explicite prin care liderii alocă resursele deficitare. Setul de mecanisme secundare este reprezentat de: 1. designul și structura organizației; 2. exprimările formalizate ale filosofiei, valorilor sau „credoului” organizației; 3. legendele, poveștile și miturile despre oameni și evenimente; 4. riturile și ritualurile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de coeziune de la Bruxelles; creării premiselor pentru fundamentarea unor programe educaționale referitoare la Managementul Cunoașterii, În mediul academic din România. Contextul cercetării științifice Relevanța studiilor efectuate a scos la iveală un aspect extrem de important: distincția dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Importanța măsurării cunoașterii este dată de necesitatea validării ei, micșorând spațiul dintre ceea ce știm și ceea ce facem, astfel Încât, la nivel organizațional, să fie stimulată Împărtășirea cunoașterii ca avantaj competitiv. Într-un studiu de actualitate se subliniază importanța folosirii Managementului Cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat diferențierea dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită („Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory” - Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Ikujiro Nonaka, Georg von Krogh - Organization Science Vol. 20, No. 3, MayJune 2009, ISSN 1047-7039
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
3, MayJune 2009, ISSN 1047-7039). S-a constatat că partea tacită a cunoașterii reprezintă cunoașterea internalizată, cea pe care individul nu o conștientizează, dar care, asemenea unui aisberg, reprezintă partea nevăzută de 80-90% a cunoașterii. Cealaltă parte o constituie cunoașterea explicită, cea care se găsește materializată În documente, manuale, softwareuri, ghiduri etc. Acest aspect a fost pus În evidență Într-un studiu recent („The Dimensions of Tacit & Explicit Knowledge: a Description and Measure” - Michael A. Chilton, Kansas State University, USA, James
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aisberg, reprezintă partea nevăzută de 80-90% a cunoașterii. Cealaltă parte o constituie cunoașterea explicită, cea care se găsește materializată În documente, manuale, softwareuri, ghiduri etc. Acest aspect a fost pus În evidență Într-un studiu recent („The Dimensions of Tacit & Explicit Knowledge: a Description and Measure” - Michael A. Chilton, Kansas State University, USA, James M. Bloodgood, Kansas State University, USA) publicat În anul 2008 În International Journal of Knowledge Management, unde autorii au În vedere crearea unor instrumente de măsurare a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Fischer, S., Startz, R. (2003), Macroeconomics, Mcgraw-Hill (Tx); Nineth Edition. footnote>. Punerea În evidență a spiritului colaborativ și a realizării sinergiei, ca liant de funcționare pentru echipele de proiect, reclamă tot mai pregnant nevoia de Împărtășire a cunoștințelor tacite și explicite. Activități care altădată erau organizate În interiorul anumitor granițe, acum se reorientează spre noi piețe, produse și procese. Companii precum Oracle și Microsoft Își circumscriu activitatea În această tendință și apelează la „forță de muncă inteligentă” din Estul Europei, unde (sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
contextul actual de dezvoltare economică, forța de muncă devine din ce În ce mai abstractizată, practic, În spatele exprimării ei stă noțiunea de cunoaștere (K). Spuneam, la Început, cunoașterea este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce este intangibil, și doar restul de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare potențial al cunoașterii rămâne neexploatat, iar decelarea forței de muncă În componentele cunoașterii - pricepere, experiență, valori, sentimente, motivare, determinare etc. ar crea o premisă mai exactă a calculării produsului obținut
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și o demarare a unei mișcări de conștientizare a avantajelor dezvoltării durabile, nu neapărat pentru un viitor atât de ambițios, dar măcar mai sănătos și mai stabil. La drept vorbind, În cazul actualului model de dezvoltare economică, nu prevalează sensul explicit al convergenței În dauna concurenței acerbe, al emergenței În pofida performanței cu orice preț, creșterii calității În detrimentul sporirii stocurilor și așa mai departe. Din nefericire, trăim Într-o mentalitate inflaționistă. Din punct de vedere psihologic, această abordare inflaționistă este promotoarea falsei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
motivare pentru indivizi de a dobândi În mod continuu noi cunoștințe. Având În vedere aceste premise, este necesar să creăm acel cadru necesar pentru Managementul Cunoașterii, care ar consta În: transformarea cunoașterii - identificarea cunoașterii tacite și transformarea acesteia În cunoaștere explicită; Înființarea communities of practice (CoP) - identificarea și Încurajarea acelor grupuri capabile să creeze și să poată Împărtăși cunoaștere; transferul bunelor practici - găsirea și diseminarea acelei cunoașteri care este deja folosită În proiecte similare cu rezultate de succes deja dovedite; dezvoltarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
analiza convergența la nivel european și efortul bugetar necesar creării unui echilibru de dezvoltare Între regiuni, marii economiști ai ultimelor decade au dezvoltat abordări analitice elaborate. Așa cum este specificat la Începutul acestui subcapitol, contribuția modelului neoclasic este importantă pentru reprezentarea explicită a creșterii economice. Potrivit modelului Solow-Swan18, funcția clasică de producție implică realizarea progresivă a output-ului, În corelație cu munca și capitalul folosit. Pe termen lung, exploatarea acestor doi factori de producție determină o rată de creștere din ce În ce mai mică, ajungând
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
atât prin exprimare cantitativă - Încurajarea beneficiarilor și sporirea numărului de aplicații -, cât și prin exprimare calitativă - obținerea unui scor mai bun la evaluarea tehnicoeconomică. Având În vedere că, din total cunoaștere la nivel individual, 80-90% este cunoaștere tacită, iar restul, explicită, prin folosirea instrumentelor și tehnicilor Managementului Cunoașterii, o mare parte din acest „aisberg” ar putea fi scoasă la suprafață, fapt ce se transpune În mai buna documentare a cunoașterii (formă tipărită, softuri, licențe, know-how), În mai buna arhivare și implicit
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
face o evaluare de risc cu același nivel de acuratețe ca și expertul, deși acesta a parcurs o perioadă mai Îndelungată până la elaborarea schemei finale de evaluare. Aici, o mare interferență o are principiul de evitare a reinventării roții. cunoștințe explicite - sunt simplu de transferat de la un profesionist la cel care vrea sa Învețe, prin intermediul comunicării scrise sau verbale. Ghidul solicitantului În speță, pașii care trebuie parcurși pentru Întocmirea unei documentații, documentele necesare pentru depunerea unei aplicații - sunt cunoștințe explicite. Spre deosebire de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoștințe explicite - sunt simplu de transferat de la un profesionist la cel care vrea sa Învețe, prin intermediul comunicării scrise sau verbale. Ghidul solicitantului În speță, pașii care trebuie parcurși pentru Întocmirea unei documentații, documentele necesare pentru depunerea unei aplicații - sunt cunoștințe explicite. Spre deosebire de cunoștințele tacite și implicite, cunoștințele explicite pot fi adesea cuprinse Într-un ghid sau manual de implementare. Având În vedere această segregare a cunoașterii la nivel organizațional, În zona de derulare a proiectelor finanțate din fonduri europene, relevant este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un profesionist la cel care vrea sa Învețe, prin intermediul comunicării scrise sau verbale. Ghidul solicitantului În speță, pașii care trebuie parcurși pentru Întocmirea unei documentații, documentele necesare pentru depunerea unei aplicații - sunt cunoștințe explicite. Spre deosebire de cunoștințele tacite și implicite, cunoștințele explicite pot fi adesea cuprinse Într-un ghid sau manual de implementare. Având În vedere această segregare a cunoașterii la nivel organizațional, În zona de derulare a proiectelor finanțate din fonduri europene, relevant este cum gestionăm cunoașterea tacită (la un loc
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Knowledge Creating Company: How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation, Oxford University Press, New York. footnote>, propus de experții japonezi Nonaka și Takeuchi și se bazează pe spirala cunoașterii. Modelul vine să explice cum se transformă cunoașterea tacită În cunoaștere explicită și reluarea acestui ciclu, dar la un nivel superior de cunoaștere pentru cei implicați: individ, grup, organizație. Acesta este un instrument specific Managementului Cunoașterii, utilizat pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi. Un individ poate dobândi cunoștințe tacite fără ajutorul limbajului. Un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
indivizii se dedică grupului și devin parte integrantă a acestuia. Totalul intențiilor și ideilor individuale fuzionează și devin parte integrantă a gândirii colective a grupului. Externalizarea este sprijinită de doi factori: a) exprimarea cunoștințelor tacite - conversia cunoștințelor tacite În cunoștințe explicite - presupune tehnici care ajută la expunerea unei idei sau imagini În cuvinte, concepte, limbaj figurativ (metafore, analogii, povestiri) și semne vizuale. De asemenea, dialogul - ascultarea și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de Înțeles. Acest procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia problemei este reprezentată de comunicare și procesul de diseminare, precum și de sistematizare a cunoștințelor. Aici, noile cunoștințe generate În faza „externalizare” se transformă În semnale analoge sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia problemei este reprezentată de comunicare și procesul de diseminare, precum și de sistematizare a cunoștințelor. Aici, noile cunoștințe generate În faza „externalizare” se transformă În semnale analoge sau digitale, adică o formă de cunoaștere „tangibilă”. Practic, faza
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]