5,084 matches
-
lungul secolelor. Pentru a demonstra această convingere a scris despre personaje chinuite, deseori inspirate de oameni reali din istorie ale căror vieți i-au confirmat pesimismul. Prin aceasta a devenit unul dintre romancierii istorici proeminenți ai secolului XX. Yourcenar a explorat și misterele dragostei între persoanele de același sex într-o perioadă când așa ceva era considerat ca fiind împotriva convențiilor sociale unanim stabilite. A manifestat o profundă înțelegere față de iubirea lesbiană și homosexuală, dar și-a ales în mod curent protagoniștii
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
există nici o ipocrizie aici, doar contradicțiile și incomensurabilele inerente întreprinderii artistice. Următoarele capitole aduc în centrul atenției aceste patru teme cu scopul mai larg de a oferi o înțelegere corectă a personalității ei, atât cerebrală cât și senzuală, în timp ce se explorează alter-ego-urile operelor ei de ficțiune. Pe măsură ce urmărim derularea vieții ei, fiecare temă decurge una din alta, în ciuda suprapunerilor și reciprocităților: clasicismul din tinerețe care s-a accentuat pe măsură ce s-a maturizat; aviditatea ei ca seducătoare și călătoare; moartea ca o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
chiar un mic articol despre însuși Oscar Wilde 32. Dar nu-și va găsi locul în noua manieră de scris, care se dezvolta atunci și care se numea "modernă". Mai important, ea deja descoperise toate temele pe care le va explora în următorii 60 de ani. Ceea ce rămânea era să afle cine era. Marguerite știa că fusese formată ca o clasicistă: un artist care îi venerează pe antici pentru realizările lor. Ar fi fost în stare să explice de ce nu există
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au încercat să o surprindă în special în opere cum ar fi Melancholia lui Dürer. Yourcenar a vrut să exploreze melancolia pentru restul vieții. Așa cum scria, O mare parte din viața mea avea să se scurgă încercând să definesc, apoi să zugrăvesc pe acest om singur și legat de altminteri de tot ce-l înconjoară 51. Flaubert a admirat acea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Zenon devenise mai iconoclast. Gândirea lui filosofică, teologică și științifică a devenit atât de îndrăzneață încât trăiește aproape într-o constantă suspiciune. Paranoia lui este amplificată de înclinația sa sexuală spre sodomie, pe care Yourcenar o eludează și abia o explorează. Îi este suficient să descrie cum el continuă să cedeze ispitei cărnii de bărbat tânăr. Dar fuge din nou și scapă de Inchiziție, de fiecare dată trăind sub un nume fals și izolându-se în colțuri îndepărtate ale Europei: Germania
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
permis să se bucure de sănătate și mijloace materiale, cât și de un refugiu în America unde să-și practice meseria. A tânjit după trei stări fundamentale: 1) libertatea de a iubi membri ai ambelor sexe; 2) libertatea de a explora laturile iraționale ale condiției umane în maniere variind de la mistic la ocult și spiritual, de obicei plasate în decoruri istorice; 3) posibilitatea de a continua să călătorească a fi tot timpul pe drum ca un mod de viață. Dragostea romantică
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
confrom încetățenitelor ierahizări, orice text fiind egal cu celelalte în calitatea lor de simple mecanisme, generate în interiorul relației semnificat/ semnificant. Telqueliștii au pus "rescrierea" parodică sub semnul intertextualității 40, construind o punte spre caracteristicile fundamentale ale postmodernismului. Termenul a fost explorat de Julia Kristeva, pentru care denumea o "permutare de texte", adică o operație de încrucișare și neutralizare, în spațiul unui text, a mai multor enunțuri luate din alte texte. Parodia este plasată și dezbătută în context telquelist din două perspective
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
caracterului aventuros al desfășurării faptice, iar statutul său e întotdeauna unul de acceptată inferioritate. Satyriconul narează la persoana întâi, prin intermediul lui Encolpius, o suită de aventuri în fond burlești legate de modul în care câțiva tineri Encolpius, Ascyltos, Giton își explorează propria sexualitate, motiv pentru a înfățișa amănunțit și pentru a satiriza tarele societății romane. În partea a doua a romanului, Ascyltos este înlocuit cu vârstnicul poet lipsit de orice talent, Eumolpus, folosit ca pretext pentru introducerea unor parodii la diferite
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu bună știință (...). Desigur, ultimele rânduri pe care le citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare și istorice cu ajutorul cărora ne
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și fizică, de climat afectiv familial., de rol si de statut social al copilului în familie, față de părinți, frați, rude etc. Între grupurile familiale și școală relațiile sunt plurivoce, transferul de semnificații putând fi mai bogat sau mai sărac. Lucrarea explorează unele căi de îmbogățire al acestui transfer, ținând seama de exigențele școlii și condițiile locale de viață. Studierea locuinței și al locului de muncă al elevului, a rolului și a statutului copilului în familie, a pregătirii sale preșcolare, al regimului
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
gama activității copilului. Consider că sunt mai utile acele exerciții de desen care integrează elementele scrisului(cercuri, semicercuri, bastonașe, linii drepte) în desene. În acest context se face nu numai un exercițiu interesant, stimulator pentru scrisul copilului, ci se pot explora și dimensiunile imaginației. Dintr-un asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
oportunităților, date de particularitățile interne și externe ale mediului complex, real, pentru care competența devine un instrument individual de depășire a succesului obișnuit. De aceea, metodologic, în formare este important cum: • este definită dificultatea, • este interpretată, • se aleg instrumentele, • se explorează condițiile, • se formulează ipoteze și strategii de rezolvare, • se utilizează competențele existente în rezolvarea noilor sarcini, • se controlează și se folosesc trăsăturile proprii, • se receptează contextul cultural și socio-profesional. Competența este capacitatea de a mobiliza diverse resurse (cognitive, în principal
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, privind-o ca o problemă complexă de rezolvat științific și • una procedurală, care explorează alternative de proiectare, de concepere și soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a instruirii, a obiectivelor specifice, potrivit pedagogiei competențelor, a specificului elementelor contextului și a propriei măiestrii pedagogice. De aceea afirmăm că proiectarea constructivistă aspiră să fie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete, oferă soluții, arată cum se rezolvă o teorie asupra instruirii, arată metode de desfășurare și autoreglare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete, oferă soluții, arată cum se rezolvă o teorie asupra instruirii, arată metode de desfășurare și autoreglare a proceselor. Iar educatorul-proiectant poate avea atitudine
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele proceduri și perspective în construcția înțelegerii, cu variate posibilități de interpretare, pentru a aprecia mai corect contextul în care se realizează învățarea, se descrie situația, se observă). • Dar se poate folosi și paradigma aprecierii critice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
solid și pentru înțelegerea unui roman, și a unui spectacol de televiziune, și a unor benzi desenate, și a jocurilor video, filmelor, operei sau oricăror alte forme de narațiune. Studiul mai subliniază faptul că deși conceptele naratologice pe care le explorează pot fi aplicate în oricare media, trebuie considerat și faptul că fiecare mediu creează parametri narativi specifici de constrângere sau de acceptare în relație cu anumite opțiuni teoretice. În accepția lui Mittell, filmul și televiziunea au forme de manifestare vizuală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
filmul și televiziunea au forme de manifestare vizuală comună și au numeroase practici narative specifice similare, dar dezvoltă și elemente diferite care nu permit analiza narației, perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
solid și pentru înțelegerea unui roman, și a unui spectacol de televiziune, și a unor benzi desenate, și a jocurilor video, filmelor, operei sau oricăror alte forme de narațiune. Studiul mai subliniază faptul că deși conceptele naratologice pe care le explorează pot fi aplicate în oricare media, trebuie considerat și faptul că fiecare mediu creează parametri narativi specifici de constrângere sau de acceptare în relație cu anumite opțiuni teoretice. În accepția lui Mittell, filmul și televiziunea au forme de manifestare vizuală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]