2,540 matches
-
În sfârșit În picioare, știe foarte bine de ce președintele a decis să țină chestia asta secretă. — Cum așa? În condițiile date, președintele n-a avut de ales. — Ce condiții? — El știe că obiectul ăla de jos nu e o navă extraterestră. Atunci ce este? — Cred că e evident. Nu și pentru mine, mărturisi Norman. Adams zâmbi pentru prima dată. Era un zâmbet complet lipsit de umor. — Nu m-ai crede dacă ți-aș spune, mai zise el și părăsi Încăperea. TESTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Harry e un teoretician. Iar teoriile nu sunt decât teorii. Eu lucrez cu chestii concrete. Iar acolo jos se află ceva al naibii de vechi și grozav de ciudat. Și aș vrea să știu ce este. — Dar dacă nu e o navă extraterestră, atunci ce poate fi? — Ce-ar fi să așteptăm până ajungem jos? propuse Barnes și Își consultă ceasul. Cam În acest moment este ancorat de fundul oceanului cel de-al doilea habitat. În cincisprezece ore Începem să vă transportăm jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
acum Întuneric beznă. — Este foarte palpitant, spuse Ted. Ai mai trecut printr-o chestie ca asta, Norman? — Nu. — Nici eu. Mă-nfioară! Norman ar fi vrut ca Ted să nu fie atât de volubil. — Știi, continuă acesta, când vom deschide nava extraterestră și vom avea primul contact cu o altă formă de viață, va fi un eveniment deosebit În istoria speciei umane. Mă Întreb ce va trebui să spun. — Să spui? Adică ce cuvinte va trebui să rostesc În fața pragului, În zumzetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
vă mai așteptam. Mai avem timp cît să facem un tur rapid, Înainte de a deschide nava spațială. — Sunteți pregătiți s-o deschideți? spuse Ted. Minunat. Tocmai vorbeam despre asta cu Norman. Este un eveniment grandios, primul nostru contact cu viața extraterestră. Va trebui să pregătim un mic discurs pentru această ocazie. — Va fi timp și pentru asta, spuse Barnes, aruncându-i lui Ted o privire ciudată. Mai Întâi să vă arăt habitatul. Pe aici, vă rog. Le explică apoi că habitatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o importanță capitală. — Care anume? se interesă Norman. — Am spulberat ipoteza evenimentului unic, spuse Ted cu ochii la Beth. — Ipoteza evenimentului unic? zise Barnes. — Se referă, preciză Beth, la faptul că fizicienii și chimiștii Înclină să creadă În viața inteligentă extraterestră, În vreme ce biologii, nu. Mulți biologi sunt de părere că dezvoltarea vieții inteligente pe Pământ a necesitat atâția pași neobișnuiți, Încât reprezintă un eveniment unic În univers și că este posibil să nu mai fi apărut niciunde. Adică inteligența nu apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Beth, mușcându-și buza. Nu prea pari a fi, observă Norman. — Trebuie să vă spun că nu mă pot stăpâni să nu fiu neliniștită. Acum zece ani, la Stanford, Bill Jackson a susținut o serie de seminarie săptămânale cu privire la viața extraterestră. Tocmai primise premiul Nobel pentru chimie. Ne-a Împărțit În două grupe. Una dintre ele proiecta forma de viață extraterestră și prelucra totul pe criterii științifice. Cealaltă grupă Încerca să-și imagineze forma de viață extraterestră și să comunice cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să nu fiu neliniștită. Acum zece ani, la Stanford, Bill Jackson a susținut o serie de seminarie săptămânale cu privire la viața extraterestră. Tocmai primise premiul Nobel pentru chimie. Ne-a Împărțit În două grupe. Una dintre ele proiecta forma de viață extraterestră și prelucra totul pe criterii științifice. Cealaltă grupă Încerca să-și imagineze forma de viață extraterestră și să comunice cu ea. Jackson prezida totul ca un savant pragmatic, nelăsând pe nimeni s-o ia razna. Odată, i-am adus schița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
seminarie săptămânale cu privire la viața extraterestră. Tocmai primise premiul Nobel pentru chimie. Ne-a Împărțit În două grupe. Una dintre ele proiecta forma de viață extraterestră și prelucra totul pe criterii științifice. Cealaltă grupă Încerca să-și imagineze forma de viață extraterestră și să comunice cu ea. Jackson prezida totul ca un savant pragmatic, nelăsând pe nimeni s-o ia razna. Odată, i-am adus schița unei posibile vietăți și a Întrebat cu asprime: „OK, dar unde-i anusul?“ Cam așa sunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
intercomului. — Căpitane Barnes, scafandrii au montat sasul. Robotul este pregătit să intre În astronavă. — Ce robot? exclamă Ted. UȘA — Eu nu cred că așa trebuia procedat, spuse Ted indignat. Noi toți am venit aici pentru ca primul pas pe o navă extraterestră să fie făcut de către un om. Și tocmai asta cred că ar trebui să facem. Nici vorbă de așa ceva, zise Barnes. Nu putem risca. — Trebuie să consideri locul ăsta, insistă Ted, un obiectiv arheologic. Mai mare decât Chichen Itza, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de protuberanțe metalice rotunde, roșii, galbene și albastre. Deasupra lor se aflau niște simboluri În alb și negru. — Priviți, se agită Ted, roșu, galben și albastru. Culorile primare. Ăsta-i un element extraordinar! — De ce? se interesă Norman. — Pentru că sugerează că extratereștrii au aceeași dotare senzorială ca și noi, că percep universul la fel ca și noi, vizual, În aceleași culori, folosind același domeniu al spectrului electromagnetic. Asta va ușura enorm stabilirea contactului. Iar semnele acelea În alb și negru... trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
la fel ca și noi, vizual, În aceleași culori, folosind același domeniu al spectrului electromagnetic. Asta va ușura enorm stabilirea contactului. Iar semnele acelea În alb și negru... trebuie să fie o mostră din scrierea lor. Vă dați seama? Scrierea extraterestră! Zâmbi entuziasmat. Este un moment măreț. Mă simt cu adevărat privilegiat că mă aflu aici. — Focalizați, solicită Barnes. — Focalizăm acum, domnule. Imaginea deveni și mai neclară. — Nu așa. Încercați invers. — Am Înțeles. Focalizăm. Treptat, imaginea căpătă contururi clare. — Oho! făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Nu, spuse Harry calm, nefiresc de detașat. — Cum e posibil ca această astronavă să aibă o vechime de trei sute de ani și să aibă instrucțiuni În engleza modernă? — Ia gândește-te, spuse Harry. Ted se Încruntă. — Poate că această navă extraterestră caută să ni se prezinte Într-un mod care să ne fie familiar. — Mai gândește-te, insistă Harry. După o scurtă pauză, Ted reluă: În fine, dacă este o navă extraterestră. — Nu este o navă extraterestră! zise Harry. După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
spuse Harry. Ted se Încruntă. — Poate că această navă extraterestră caută să ni se prezinte Într-un mod care să ne fie familiar. — Mai gândește-te, insistă Harry. După o scurtă pauză, Ted reluă: În fine, dacă este o navă extraterestră. — Nu este o navă extraterestră! zise Harry. După o nouă pauză, Ted spuse: — Păi, dacă ești așa de sigur pe tine, de ce nu ne spui și nouă ce e? — Ei bine, domnilor, zise Harry, aceasta este o astronavă americană. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Poate că această navă extraterestră caută să ni se prezinte Într-un mod care să ne fie familiar. — Mai gândește-te, insistă Harry. După o scurtă pauză, Ted reluă: În fine, dacă este o navă extraterestră. — Nu este o navă extraterestră! zise Harry. După o nouă pauză, Ted spuse: — Păi, dacă ești așa de sigur pe tine, de ce nu ne spui și nouă ce e? — Ei bine, domnilor, zise Harry, aceasta este o astronavă americană. — O astronavă americană? Lungă de opt sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
construită În viitor, a călătorit În timp și a apărut acum câteva sute de ani În adâncurile acestui ocean. — De ce ar face oamenii din viitor așa ceva? Întrebă Ted exasperat. Era În mod evident nemulțumit că fusese privat de nava lui extraterestră, de marele său eveniment istoric. Se prăbuși Într-un fotoliu și privi plictisit ecranele monitoarelor. — Nu știu de ce În viitor oamenii ar face așa ceva, spuse Harry. Nu am ajuns Încă acolo. Poate că a fost un accident. Neintenționat. — Să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Încercăm din nou, domnule. Manevra se repetă, cu același rezultat. — Suprafața butonului e prea alunecoasă, domnule. — Mai Încercați. — Să știți, spuse Ted cu un aer gânditor, că situația rămâne remarcabilă. Într-un sens, e chiar mai interesantă decât contactul cu extratereștrii. Eu eram aproape convins că În univers există viață extraterestră. Dar călătoria În timp!... Sincer vă spun, ca astrofizician, aveam Îndoieli. Din tot ceea ce știm, este imposibilă, contrazisă de legile fizicii. Și iată că acum avem dovada că deplasarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Suprafața butonului e prea alunecoasă, domnule. — Mai Încercați. — Să știți, spuse Ted cu un aer gânditor, că situația rămâne remarcabilă. Într-un sens, e chiar mai interesantă decât contactul cu extratereștrii. Eu eram aproape convins că În univers există viață extraterestră. Dar călătoria În timp!... Sincer vă spun, ca astrofizician, aveam Îndoieli. Din tot ceea ce știm, este imposibilă, contrazisă de legile fizicii. Și iată că acum avem dovada că deplasarea În timp este posibilă și că specia umană o va realiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
În drumul ei. — A pescuit ceva? Ce anume? — Nu știu, spuse Barnes, dar e ceva extraterestru. „CEVA EXTRATERESTRU“ Banda transportoare Îi purtă pe lângă șirul nesfârșit ds nișe. Urmau să li alăture lui Barnes, Ted și Edmunds, ca să vadă descoperirea lor extraterestră. — De ce ar trimite cineva o astronavă printr-o gaură neagră? Întrebă Beth. — Din cauza gravitației, răspunse Harry. Găurile negre au o gravitație atât de puternică Încât deformează incredibil spațiul și timpul. Îți amintești ce spunea Ted despre cavitățile provocate de planete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Înăuntru și o aduce acasă. Numai că pe drumul de Întoarcere ajunge prea departe, adică În trecut. — Trecutul ei, preciza Harry. Prezentul nostru. — Așa este. Barnes pufni nerăbdător: — Minunat! Deci această astronavă pornește, colectează din spațiu o sferă de argint extraterestră și o aduce Înapoi. Treceți la obiect: ce este această sferă? Harry se apropie de sferă și Își lipi urechea de metal, ciocănind-o cu degetele. Atinse șanțurile, mâna dispărându-i În indentațiile adânci. Sfera era atât de lustruită, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Cred că această sferă este un container gol, cred că Înăuntru are ceva și mai cred că mă sperie al dracului de tare. PRIMA EVALUARE — Nu, domnule secretar, spuse Barnes la telefon. Suntem aproape siguri că este un obiect artificial extraterestru, În această privință nu pare să mai existe nici un dubiu. Îi aruncă o privire lui Norman, așezat În partea cealaltă a camerei. Da, domnule. Este al naibii de interesant, continuă Barnes convorbirea. Reveniseră În habitat și Barnes sunase imediat la Washington, Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ne ofere un citat din propria sa operă, spuse Harry. — Ei da, admise Norman, am trecut asta În raportul meu. În raport o denumise „problema antropomorfică“. În principiu, problema era că toți care se gândiseră sau scriseseră vreodată despre viața extraterestră și-o Închipuiseră ca fiind esențialmente umană. Chiar dacă acea formă de viață nu părea a fi umană - să zicem că era o reptilă, o insectă uriașă sau un cristal inteligent - acționa totuși Într-un mod tipic uman. — Vorbești despre filme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
viață nu părea a fi umană - să zicem că era o reptilă, o insectă uriașă sau un cristal inteligent - acționa totuși Într-un mod tipic uman. — Vorbești despre filme! zise Barnes. — Vorbesc și despre articole științifice. Toate concepțiile despre viața extraterestră, fie ale producătorilor de filme, fie ale unor profesori universitari, sunt În esență umane, Înțelegând prin asta valori umane, percepție umană, modalități umane de abordare a unui univers inteligibil de către om. Și, În general, un aspect exterior de tip uman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
o tehnologie care ar putea dezvolta condiția umană până dincolo de visele cele mai nebunești. Cu toate că nu-i exclus, remarcă Harry, să nu existe nici un fel de idee nouă care să ne fie utilă. — De ce? Întrebă Barnes. — Păi, să presupunem că extratereștrii se află cu o mie de ani Înaintea noastră, așa cum suntem noi, de exemplu, față de Europa Evului Mediu. Ce s-ar Întâmpla dacă te-ai deplasa În timp cu un televizor? N-ai avea unde să-l bagi În priză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
aia! făcu Ted. Norman auzise despre Mesajul Davies. Era unul din episoadele pe care promotorii proiectului SETI ar fi vrut să le uite. În 1979, avusese loc la Roma o importantă reuniune a savanților implicați În programul pentru căutarea inteligenței extraterestre. Tema de bază fixată de SETI era cercetarea radioastronomică a cerului. Acum, savanții Încercau să decidă ce fel de mesaj trebuia căutat. Un fizician din Cambridge, Anglia, pe numele său Emerson Davies, propusese un mesaj bazat pe anumite constante fizice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de undă a hidrogenului emis, care se presupune a fi aceeași În Întreg universul. El aranjase aceste constante Într-o formă binară grafică. Întrucât Davies se gândise că exact un astfel de mesaj ar putea fi trimis de o inteligență extraterestră, crezuse că le va fi ușor membrilor SETI să-l descifreze. Așa că distribuise tuturor participanților la conferință câte o copie a desenului său. Nimeni nu reușise să-l descifreze. Când Davies Îl explicase, cu toții fuseseră de acord că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]