3,289 matches
-
lumea lui „El“, cât și lumea lui „Tu“ stau sub semnul ninsorii, al nămeților cât casa, al pădurilor înghețate, al iernii „cu viscole de zăpezi, cu viscole de ploi, cu viscole de arșiță, cu viscole de flori, cu viscole de fân, cu viscole de oameni ce te vor troieni“. Toate anotimpurile sunt ierni, la fel ca și anii, iar viața „finită“ pare a fi „un uragan nesfârșit“. Motivul oglinzii, care apare în începutul primei părți a romanului, reprezintă cheia înțelegerii acestei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
cel mai mic sunet, trezind pe lunatecă, să-i pricinuiască căderea“, la momentul în care, „ajungând la capătul streșinii, fata, de câteva ori, se plecă spre adâncul uliții“, spre disperarea șefului de post care „s-a oferit să aducă tot fânul sub ferestrele casei“, „prin care s-ar fi ferit căderea a nu fi omorâtoare“. În fine, moartea lunatecii pare să fie de fapt o crimă, întrucât tatăl fetei, un „pitar crud“, suspectat și pentru omorârea soției sale bogate, opunându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
casei“, „prin care s-ar fi ferit căderea a nu fi omorâtoare“. În fine, moartea lunatecii pare să fie de fapt o crimă, întrucât tatăl fetei, un „pitar crud“, suspectat și pentru omorârea soției sale bogate, opunându-se acum aducerii fânului contribuie, implicit, la uciderea fiicei, ceea ce l-ar fi făcut unic moștenitor al averii pe care ea o primise de la mamă. Știri ca aceasta găsim din ce în ce mai des pe măsură ce înaintăm în colecții. Câteva decenii mai târziu, în „Curierul de Iași“, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Manu Babescu Am fost la FânFest. A doua oară eu, a patra ediție ei. De data asta am înțeles un pic mai mult din manifestația de la Roșia Montană. În afară de electro, goa trance, d’n’b, rock greu, graffitiuri, sărit în fân și dat cu trotinetele la vale, anul ăsta am văzut un documentar care îmi scăpase inițial. Noul Eldorado: luminat, marcat, mișcat. Salvați Roșia Montană, nu vă lăsați cumpărați, spuneți verde, nu corupției, nu cianurii, nu poluării. Că despre asta era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
venit în contact și care se numesc alergeni. Alergiile implică desfășurarea unor mecanisme imunitare speciale. În unele dintre aceste alergii, celulele T reprezintă actorii principali, pe când în altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia produce polen care pătruns în căile respiratorii superioare ale unor persoane provoacă „febra fânului”, ceea ce a sugerat prezența genelor Ir și la om. Regiunea constantă a catenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia produce polen care pătruns în căile respiratorii superioare ale unor persoane provoacă „febra fânului”, ceea ce a sugerat prezența genelor Ir și la om. Regiunea constantă a catenei grele a IgE are o proprietate specială și anume aceea de a se lega la receptorii de pe suprafața unor celule din țesuturi, celule care se numesc mastocite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la contactul cu un anumit alergen. Unele persoane au tendința de a răspunde la alergeni precum polenul, praful etc., cu o neobișnuit de viguroasă producție de IgE, iar expunerea în continuare la acele antigene declanșează eliberarea histaminelor. În cazul febrei fânului, această eliberare are loc în zona căilor respiratorii și a ochilor, generând simptomele neplăcute ale unei asemenea alergii. Unii alergeni evocă un răspuns neobișnuit de puternic, care poate amenința viața individului, prin colapsul sistemului circulator și respirator. Tendința de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
erau așezate mai către pădure pentru a fi ferite de alte prădăciuni ale dușmanilor. La 25 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu a întărit lui Ioan Moghilă Logofăt dania asupra mai multor sate printre care „satul Hudinți pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bătut pe aici? Mai există o serie de țărani care își lucrează pământul cu caii. Ară, seamănă și prășesc cu caii. Căruțele care altă dată erau la modă au ieșit din uz, au apărut faitoanele cu care se cară paie, fân și celelalte produse furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca pământul bun pentru agricultură să fie lucrat în comun, iar cel de pe pante și locuri neproductive să fie folosit pentru fânețe și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
logofăt l-am miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi, în țara noastră, Moldova. . . începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește de la Prut, Un alt document din 8 martie 1559 specifica că: Bobeștii de Jossat pe Bașeu întărit cu loc de iaz și moară lui Ion din privilegiul de întărire ce a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de ajuns, Să vă căutați loc de ascuns; S-aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul primea din partea miresei o batistă cusută frumos cu flori și cu arnici și cu ceva bani legați în ea, ca răsplată pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ceva de mâncare Să-i sucesc mustățile, Să-l placă nevestele, Să i le sucesc mai bine, Să mă placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Voievod cel Bătrân și de la Ilieș Vodă și de la Ștefan Voievod cel Tânăr și de la Petru Voievod pe satele și dedinile lor începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori și cu poieni de fân ce se numesc Baranca, cu bălți de pește la Prut și cu pricuțul lor în ținutul Dorohoiului... care aceste toate sate mai sus scrise, anume Hudinții cu curte și cu pricuț și satul Mateuții... îi sunt lui moșteniri drepte din partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu alergenii proveniți de la dejectele de păsări (fazani, papagali, păsări exotice etc.). Această patologie grupează manifestări clinice respiratorii declanșate de inflamația căilor aeriene periferice și a pereților alveolari, în urma inhalării de particule antigenice de diverse etiologii. Au mai fost incriminați: fînul, unele cereale (orzul, malțul contaminat cu dejecte de păsări), tutunul contaminat în același mod, bumbacul, pulberile de rumeguș de lemn etc. pneumotoraxul sufocant examenul radiologic toracic tranșeaza diagnosticul. dispneea din insuficiența cardiacă congestivă se distinge de BPOC prin silueta marită
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
la locurile hotărâte. Pentru ca cititorul să-și poată da seama de enormitatea câtimilor cerute, voi arăta că numai în anul 1808, când lipsa de nutreț era cumplită, Prozorovski hotărî să se dea 70.000.000 puduri (1.146.000 tone) fân. (subl. a.) În septembrie 1808, se cer Moldovei, ca supliment pentru câtimile ce fusese impuse, deodată 80.000 cetverturi (aprox. 50.000 kile) grâu, 40.000 cetverturi (aprox. 25.000 kile) ovăz și 30.000 cetverturi (aprox. 19.000 kile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
kile) hrișcă, calculate a 10 lei, jumătate în bani, jumătate în natură. Tot atunci se impune Țării Românești o furnitură suplimentară de 50.000 kile de grâu de Brăila, 80.000 kile de ovăz și 120.000 care mari de fân. La februarie 1809, adică în momentul în care erau să înceapă arăturile, se cer din Moldova 11.000 care cu 44.000 boi, spre a aduce din Rusia 54.000 cetverturi grâu. În anul 1810, Moldova era silită să cheltuiască
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
viitorul a fost jertfit prezentului și acesta este un rău care se observă aici chiar în lucrurile cele mai simple...” „... De ieri, boierii nu mai vorbesc decât de un ordin care-i îndatorește să furnizeze 5.500.000 puduri de fân... spre a înlătura imensele pierderi ce ar rezulta din executarea ordinului sus citat, Divanul a propus ca, mai întâi, să se oprească din totalitatea recoltei, câtimea necesară pentru caii și boii întrebuințați la munca câmpului, să se predea o treime
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
raportează lui Lahitte, la 16 februarie 1850, că deficitul în visteria Țării Românești se ridica atunci la 18.000.000 lei și că această sumă fusese cheltuită întreagă pentru întreținerea armatei rusești (peste milioanele împrumutate spre același sfârșit). Rușii primesc fânul și ovăzul în bani și-1 cumpără de la țărani cu jumătate din prețul ce-1 primesc de la visteria țării. Coloneii fac afaceri excelente: când colonelul Kommar fu numit general, unul din camarazii săi zise că pierde astfel 7.000 de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la cazne sau confiscarea averilor. Hrana, îmbrăcămintea și celelalte nevoi de întreținere (lumînări, lemne de foc, paturi de fier așternute cu paie, fîn sau șovar) intră în cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trezi devreme, stăpânit de o presimțire rea, nelămurită. Îmbrăcă la repezeală hainele îngrămădite pe lavița de la intrare și ieși grăbit afară, în aerul rece al iernii geroase. Cu felinarul aprins în mână merse către adăpostul animalelor, luă un braț de fân uscat și-l împrăștie la botul calului alb ce stătea nemișcat, cu capul aplecat, parcă dormitând. De fapt, nu era un cal propriu-zis, ci mai mult o mârțoagă costelivă, neascultătoare, ce arunca tare cu copitele, încât nimeni nu se apropia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
groasă. Mârțoaga era nărăvașă fiindcă, odată, la arat într-un pământ ca piatra a fost bătută tare cu o bâtă: urmele se vedeau și acum. Aproape jumătate din iarna aceea geroasă, calul a stat numai în grajd, slăbise mult, de fân nu se mai atingea. În zori, țăranul hotărî să-l alerge prin curte, altfel animalul putea să moară în câteva zile sau mai repede. La început nu-l mâna tare să nu-i pună sângele în mișcare iute și deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mulți oameni binevoitori, chemați în ajutor calul fu scos îndată din "capcana" în care nimerise singur... A doua zi, dimineața, după călătoria lungă și neașteptată, mârțoaga costelivă liniștită și ascultătoare, ca și când ar fi fost înhămată la căruță sau plug rumega fân de parcă nu se mai putea sătura. Țăranul simți curând o bucurie ciudată și uită repede necazul ce se abătuse asupra lui tocmai în ziua de ajun a Anului Nou. Mai voios ca oricând, cu lopata în mâinile-i aspre, începu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
tratamente, dar apte pentru orice "activitate" inclusiv asistentele și personalul medical,care era compus în marea majoritate din femei. In timpul verii, când era cald și cerul instelat, mulți dintre ofițeri luau câte-o pătură și dormeau prin iarbă sau fân cosit,în jurul școlii, la aer curat,ozonat de munte, în tandem cu câte o asistentă sau pacientă de la aceste sanatorii și veneau dimineața înainte de începerea programului. Erau însă oameni serioși ,nu se complicau cu băuturi sau scandaluri, așa cum de regulă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la picioare, câte 3-4 de-o parte și de alta, acoperiți de una-două plapume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]