2,882 matches
-
îi conferă un sens global și îi permite să aibă un sens. Astfel, în fabula lui La Fontaine vom distinge: situația inițială; complicarea; acțiunea; rezolvarea; situația finală; morala se descompune ea însăși pe două niveluri: morala povestirii propriu-zise și morala fabulei. În realitate, linearitatea de suprafață a diferitelor macropropoziții din povestire maschează caracterul ierarhizat al narațiunii. Am putea să le repartizăm pe alte niveluri: Evident, aceste macropropoziții constitutive din diferitele tipuri de secvențe sunt articulări care nu se proiectează neapărat pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în ocurență, faptul că îmi sunt familiare romanul lui Flaubert și istoria Franței) sunt cele care îmi permit să identific cei doi termeni, substantivul propriu și descrierea definită, ca desemnând același individ: nu poate fi vorba aici de anaforă. În fabula lui La Fontaine "Preotul și mortul", această diferență între anaforă și cataforă este evidentă: Un mort se ducea trist Să se așeze la locul de veci. Un preot se ducea vesel Să-l îngroape degrabă pe acest mort. [...] Jupânul Jean
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un GA). Anafora pe care o numim rezumptivă (sau conceptuală) condensează un fragment de text de talie cel puțin egală cu fraza. În exemplele de mai sus, (1) și (4) sunt "segmentale", (2) și (3) sunt "rezumptive". La începutul unei fabule de La Fontaine: Deseori, din întâmplare, apare o părere, Și părerea naște întotdeauna o modă, Aș putea clădi această introducere Pe oameni de toate vârstele [...]261. Această introducere" este o anaforă rezumptivă pentru primele două versuri ale fabulei. Anafora lexicală rezumptivă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
La începutul unei fabule de La Fontaine: Deseori, din întâmplare, apare o părere, Și părerea naște întotdeauna o modă, Aș putea clădi această introducere Pe oameni de toate vârstele [...]261. Această introducere" este o anaforă rezumptivă pentru primele două versuri ale fabulei. Anafora lexicală rezumptivă are un efect de catalogare foarte clar: fabulistul pare să condenseze doar primele două versuri în "această introducere", dar, în realitate, el este cel care le consideră "introducere". Ar fi putut la fel de bine să spună "aceste maxime
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe câmp, de-a lungul și de-a latul. El i-a lăsat să doarmă-n pace267. Anafora infidelă dintre "un lup" și "hoțomanul" este impusă de desfășurarea acestei povești unice. În afara cotextului, ea nu este validă. În schimb, în fabula următoare: Întâmplarea făcu Ca un moș pe-un măgar să zărească Un câmp înflorit, plin de iarbă : Animalul degrabă-l dezlegă, Și asinul se duse să pască, cele două relații de anaforă infidelă sunt stabilite datorită cunoașterii lexicale. "Animalul" este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cititorului: Popa Jean Chouart se uita la mortul lui, Ca și cum această comoară ar fi trebuit să-l încânte 275. Reluarea sintagmei "mortul lui" prin "această comoară" impune încadrarea într-o altă categorie surprinzătoare care îi arată cititorului scandalul pe care fabula vrea să-l denunțe: pentru preot, moartea este percepută ca o afacere bănoasă. În acest fragment din Piele-de-măgar, cele două tipuri de discontinuitate pot fi puse în contrast: Cu toate acestea, infanta ajunse într-un oraș frumos, la poarta căruia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
faptul că termenul pe care îl folosește nu este adecvat pentru acest referent, însă este folosit în lipsă de altceva? Este vorba oare despre un termen folosit la Baden-Baden (de autoritățile germane? de colaboratorii cu nemții?...). 5.1 a) Această fabulă, ca multe altele de la Fontaine, oferă o bogată paletă de fragmente de discurs raportat: Discurs direct: marcat tipografic fie prin ghilimele (v.4, 13, 19), fie printr-o liniuță (v.23). Prezența lui este semnalată și prin propoziții incidente (spuse
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
greu de ales între constrângerile de ordin prozodic și cele de ordin semantic: plasarea adjectivelor răutăcioase și molcome este și ea legată de o cerință sintactică, în concordanță cu sensul enunțului. 7.1 Pentru a face o analiză narativă a fabulei, ne putem inspira din exemplul prezentat, operând adaptările necesare. ▪ 7.2 Vom distinge trei clase pentru anafora nominală: pronominalizarea: acesta (v.5), el (v.6), El (v.7), pe el (v.7), el (v.8), el (v.9), el (v.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
gen și de număr, acesta, prin valoarea lui deictică, se referă la forma anaforică prezentă în cotextul anterior ca la o entitate materială: astfel, el permite selectarea celui mai apropiat grup nominal (în ocurență un cal); anafora nominală fidelă: în fabulă nu există decât un singur șir de anafore fidele de tipul un ...-l: un cal (v.4) .... cal (v.7) ... calul (v.11); anafora nominală infidelă: tot un singur șir: un măgar (v.4) ... sărmanul dobitoc (v.6) ... tovarășul (v.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1972, p. 38, trad. de Aurel Tita. 58 "Nu lăudăm de obicei decât ca să fim lăudați.", idem 14, p. 41. 59 "Niciodată nu dorim cu înflăcărare ceea ce nu dorim decât din rațiune", idem 14, p. 112. 60 Jean de La Fontaine, Fabule, Leul și șoricelul, trad. de Aurel Tita, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969, p. 103. "Adesea ai nevoie chiar de mai mici ca tine". 61 Jean de La Fontaine, Fabule, trad. de Aurel Tita, București, Editura Ion Creangă, 1980, p. 42
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decât din rațiune", idem 14, p. 112. 60 Jean de La Fontaine, Fabule, Leul și șoricelul, trad. de Aurel Tita, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969, p. 103. "Adesea ai nevoie chiar de mai mici ca tine". 61 Jean de La Fontaine, Fabule, trad. de Aurel Tita, București, Editura Ion Creangă, 1980, p. 42: Se cuvine, totuși, cu grijă să socoți / și să nu-ncerci odată să faci decât ce poți". 62 "Se uita la ea, o deschidea și chiar îi sorbea mireasma
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Flaubert, Madame Bovary, Editura pentru Literatură Universală, București, p.72 (traducere de Demostene Botez). 63 Eugène Labiche, Je croque ma tante, 1858, scena 1. 64 Émile Zola, Gervaise, trad. de Vlad Mușatescu, Univers, București, 1982, p. 352. 65 La Fontaine, Fabule, Ursul și pustnicul (trad. Aurel Tita), Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 331. 66 Molière, Opere alese, Amfitryon (trad. Nina Cassian), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, p. 226. 67 Molière, Opere alese, Amfitryon (trad. Nina
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
comunicare (1998). 245 Cf. Introduction à l'analyse du descriptif, Hachette, 1981, Paris,cap. al V-lea. 246 Émile Zola, 1982, Pământul, (trad. de Nicolae Teică), Editura Eminescu, București, p. 23. 247 La Fontaine, "Lăptăreasa și oala cu lapte", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura tineretului, București, 1967, pp. 123-124. 248 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 168. 249 Idem, p. 162 250 "Analyse de discours et mise en page: Une
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
al XII-lea. 257 P. Nizan, Antoine Bloyé, cap.al XI-lea. 258 Joris-Karl Huysmans, În sens contrar, cap. al V-lea. 259 Michel Tournier, Vineri sau limburile Pacificului, (trad. de Ileana Vulpescu), Editura Univers, București, 1978, p. 25. 260 Fabule, VII, 11. 261 Fabule, VII, 15, "Ghicitori". 262 Trad.fr. : La Logique des noms propres, Éd. de Minuit, Paris, 1982. 263 P. Nizan, Antoine Bloyé, cap. al III-lea, 1933, Livre de Poche, p. 41. 264 Virginie Despentes, Mordre au
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
P. Nizan, Antoine Bloyé, cap.al XI-lea. 258 Joris-Karl Huysmans, În sens contrar, cap. al V-lea. 259 Michel Tournier, Vineri sau limburile Pacificului, (trad. de Ileana Vulpescu), Editura Univers, București, 1978, p. 25. 260 Fabule, VII, 11. 261 Fabule, VII, 15, "Ghicitori". 262 Trad.fr. : La Logique des noms propres, Éd. de Minuit, Paris, 1982. 263 P. Nizan, Antoine Bloyé, cap. al III-lea, 1933, Livre de Poche, p. 41. 264 Virginie Despentes, Mordre au travers, 1999, p.57
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
III-lea, 1933, Livre de Poche, p. 41. 264 Virginie Despentes, Mordre au travers, 1999, p.57. 265 La femme pauvre, I, cap.al III-lea. 266 P. Mérimée, Les Âmes du Purgatoire. 267 La Fontaine, "Lupul devenit cioban", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura Tineretului, București, 1967, pp. 54-55. 268 J.-K. Huysmans, La Cathédrale. 269 Honoré de Balzac, Capodopera necunoscută, (trad. de N.N. Condeescu), Editura pentru Literatură Universală, București, 1964, pp. 275-276. 270 Charles Perrault, "Frumoasa din pădurea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Pour une explication du paradoxe de la reprise immédiate", în Langue française, nr. 72, 1986. 272 Charles Perrault, 1968, "Barbă-albastră", în Frumoasa din pădurea adormită. Povești. Memorii, (trad. de Teodora Popa), Editura pentru literatură, București, 1968, p.109 273 La Fontaine, Fabule, II, 14. 274 Marguerite Duras, Iubitul, (trad. de Alexandra Emilian), Editura Univers, București, 1987, pp. 37-38. 275 La Fontaine, Fabule, VII, 11. 276 M.-N. Gary-Prieur și M. Noailly au vorbit despre "demonstrative insolite" (Poétique, nr. 105, pp. 111-121). 277
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Frumoasa din pădurea adormită. Povești. Memorii, (trad. de Teodora Popa), Editura pentru literatură, București, 1968, p.109 273 La Fontaine, Fabule, II, 14. 274 Marguerite Duras, Iubitul, (trad. de Alexandra Emilian), Editura Univers, București, 1987, pp. 37-38. 275 La Fontaine, Fabule, VII, 11. 276 M.-N. Gary-Prieur și M. Noailly au vorbit despre "demonstrative insolite" (Poétique, nr. 105, pp. 111-121). 277 M. Duras, Stăvilar la Pacific. 278 Asupra acestei chestiuni a demonstrativelor de deschidere în romane, a se vedea articolul lui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
literă hibridă: - punte de trecere de la ...la d. Le întâlnim de asemenea, din 1840, în Mercur, „jurnal comercial al portului Brăilei“. Investigațiile, desigur, ar putea fi extinse. Ceva mai târziu, în volumul lui Grigore Alexandrescu, Suvenire și impresii, epistole și fabule (București, 1847, Tipografia lui C.A. Rosetti și Vinterhalder), ochiul descoperă cu încântare alte câteva năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște litere chirilice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ca și cel al unei sepulturi paleolitice. Particularitatea documentelor arheologice limitează și sărăcește "mesajele" pe care sunt susceptibile de a le 12 C. Reichel-Dolmatoff, "Notas sobre el simbolismo religioso de los Indios de la Sierra Nevada de Santa Marta", Razon y Fabula, Revista de la Universidad de los Andes, nr. l (1967), pp. 55-72. ^ De fapt, ritualul era aproape necunoscut înainte de observațiile lui C. Reichel-Dolrnatoff. 14 Acest obicei este extrem de răspândit, și el supraviețuiește încă în Europa Orientală, unde morții tineri sunt "căsătoriți
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici (1946) sau chiar spre o lirică angajată, agitatorie, în centrul căreia e aceeași "luptă de clasă" care împiedică să se manifeste orice înclinație spre un lirism personal, căci "lupta ne macină/ n-are
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
articolele din Albatros nu rămâneau fără ecou. Ion Călimară realizează, în numele redacției, și o ipotetică ierarhie a insectelor căutate pentru a fi străpunse. În vârful acestei ierarhii se situează "un invidiat exemplar de greier din specia intitulată "borțos"...", personaj de fabulă de altminteri. Textul e construit cu grijă, prelungindu-se cât mai mult momentul apropierii de victimă, introducerea devenind un fel de pânză de paianjen în care insecta este lăsată să se încurce. Dacă, până la acest număr, titlul rubricii sugera pamfletul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pânză de paianjen în care insecta este lăsată să se încurce. Dacă, până la acest număr, titlul rubricii sugera pamfletul, fără ca vreo referire directă la el să se regăsească în cuprinsul articolelor, de această dată, introducerea oferă prilejul dezvoltării unei alte fabule, prezentarea lui D. Caracostea în ipostaza de insectă permițând accentuarea laturii grotești a portretului: "ți-l imaginezi (porcin) ciulind urechile, privind stupid și cruciș". Jocul dintre ironia fină și tușa grotescă va continua și în restul textului: "insecta redactează irezistibil
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de noapte” - mi-a precizat un naturalist - e stîrcul de noapte 4). Cel mai recent dicționar îl definește astfel: „Pasăre cu capul și ceafa negre, spinare cenușie și pîntece alb-cenușiu”5). La începuturile literaturii romîne moderne, corbii devin personaje de fabulă, avînd ca defecte îngîmfarea (la Asachi), prostia și lăcomia (la Grigore Alexandrescu). Cel dintîi care pomenește de ei cu oroare, asociindu-i cu frigul și cu întunericul, e Alecsandri 6). La tînărul Eminescu, corbii sînt niște simple pete de culoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența lui nu poate fi apreciată îndeajuns decît comparînd poemul său cu alte scrieri din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce în succintul tablou psihologic și somatic pe care li-l face Bacovia ele au o anume grandoare și solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice, penibile. „Fetele bătrîne (fecioarele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]