4,085 matches
-
de interconexiuni subtile între starea inițială și finalitatea acesteia, ca o tendință de depășire a limitelor fizice și spirituale, ca o transcendere către o lume superioară celei efemere. Semnificând o replică la un nivel mai redus a actului primordial al facerii lumii, după unii autori, procesul creației artistice are inserată în codul său genetic tendința naturală de orientare către supranatural, către și dincolo de marginile cunoscute ale lumii, refăcând ritualul ciclic de reîntoarcere la originea sa divină. De aceea, sinceritatea actului creator
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
asemenea discrepanțe. O altă concepție eronată ar fi că tot ce s-a întîmplat înainte este mai bun decît ceea ce vine ulterior. Pentru unii oameni, acesta a fost un motiv pentru proclamarea superiorității bărbatului asupra femeii pe baza povestirii despre facerea omului din Geneză 2, iar pentru alții, în baza aceluiași fragment, a fost un motiv de a acuza povestea facerii omului de sexism. Ambele tabere se bazează, în dezacordul lor, pe premisa că întîietatea cronologică determină și o întîietate calitativă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vine ulterior. Pentru unii oameni, acesta a fost un motiv pentru proclamarea superiorității bărbatului asupra femeii pe baza povestirii despre facerea omului din Geneză 2, iar pentru alții, în baza aceluiași fragment, a fost un motiv de a acuza povestea facerii omului de sexism. Ambele tabere se bazează, în dezacordul lor, pe premisa că întîietatea cronologică determină și o întîietate calitativă. Cu toate acestea, poetica Bibliei nu încurajează în nici un fel o asemenea interpretare. Acolo succesiunea evenimentelor reflectă procesul creației ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de primarul general, medicul comunal D. Macovei a expus antecedentele "cazului doctorului Christopol": "La ducerea mea în Gara de Nord, l-am găsit pe d-l dr. Christopol izolat într-un vagon de căi ferate, și deja își păstrase materii fecale pentru facerea examenului bacteriologic, din care am luat probă și am înaintat Serviciului medical comunal; și fiindcă prezenta simptome de holeră, i-am spus că trebuie să meargă să-l izolăm ca suspect de holeră la Spitalul Colentina, la care măsură a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aceste întâmplări accentuează și mai mult tragismul lor. E drept să ne gândim că toată povestea este de neconceput, însă poate că este atât de prezentă în viețile noastre. Călătoria noastră se termină cu cifra ”7”, o povestire metaforică despre facerea lumii, despre faptul că la început nu a fost doar bărbatul, ci au fost două persoane: Bătrânul și Bătrâna. Apoi, înainte de ziua a șasea: “Se uitau privire în privire și deveneau unul. Vroiau să rămână unul, dar era mai bine
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dospit toată plămădeala." 34. Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; și nu le vorbea deloc fără pildă, 35. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii." 36. Atunci Isus a dat drumul noroadelor, și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, și I-au zis: Tîlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină." 37. El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămînța bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult argint. 12. Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră și tîmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum și lucrători în fier și aramă, ca să dreagă Casa Domnului. 13. Lucrătorii s-au apucat de lucru, și au isprăvit ce era de dres; au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Dumnezeu, pe care-l strînseseră Leviții păzitori ai pragului, de la Manase și Efraim și de la toată cealaltă parte a lui Israel, și de la tot Iuda și Beniamin și de la locuitorii Ierusalimului. 10. L-au dat în mîinile meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului. Aceștia l-au dat lucrătorilor care munceau la dregerea Casei Domnului, 11. iar ei l-au dat tîmplarilor și zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite, lemne pentru grinzi și pentru căptușitul clădirilor pe care le stricaseră împărații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să recapitulăm în mare mersul naturei și a legilor ei. Spăimântătoarea necesitate cu care se urmează procesele ei, numărul mic al legilor fundamentale, combinațiunile acestora, cari, oricât de multe ar fi, totuși se pot calcula cu certitudine, deși poate pentru facerea un[ui] asemenea calcul n-ar ajunge mai multe vieți de oameni consecutive, puținătatea relativă a spețiilor sunt îndestule dovezi a unei mărginiri în producerea formelor. Frunzele de stejar dintr-un an sunt copia fidelă a celor din mii de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Fusese plecat multă vreme, și-n prizonierat suferise mult. Când revenise se purtase altfel decât un om obișnuit. Mama-l îl înțelesese, și explica: “Ionică mamă, așa-i sortit, bărbații să sufere-n războaie, femeile să se chinuie în durerile facerii...” Spera din tot sufletul ca tata și fratele lui să nu fi fost încorporați. Pentru o clipă și-i închipui în toiul luptelor ce aveau să vină, într- o unitate militară rivală, cu care el avea să lupte! Nu-și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Monde, 1976. DÉROUAULT, Florence, Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de nos jours, directeur d'études Philippe Boutry, 1999. Rev. Descoperă, Anul III, Nr. 10 (28), noiembrie, 2005. DIKOL, Christian și Miriam, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975. DROUOT, Patrick, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003. DUMÉZIL, Georges, La Religion romaine archaïque
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005, p. 8, Cei doi se prezintă ca fiind cunoscători avizați în domeniu, numindu-se parapsihologi, astrologi, bioterapeuți, inițiați în tainele științelor oculte astrale, ale tarotului și oniromanției, ale practicilor ritualurilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit unei evaluări holistice), pot fi decelate în desfășurarea scenariului biblic al facerii și desfacerii lumii edenice [Popescu, Costache, 1997:128]: • semioza cosmologică, definită mai întîi la nivelul existenței perfecte, cu totul singulare, unice și unitare a lui Dumnezeu, care va da seama mai apoi de posibilitatea existenței răului întrupat în lume cosmică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sine" a informației-idee, a "semnificației fără de semnificant" în termeni semiotici spus este postulată în această alternativă. 2) Ipostaza coexistenței divinității cu o realitate exterioară esenței sale spirituale (spre exemplu, cu "apele primordiale" deasupra cărora duhul lui Dumnezeu plutea "înainte" de facere), sugerează că "ceva" trebuia să se întîmple în interiorul perfecțiunii însăși pentru ca ea să se poată pune în mișcare. Dacă acest "clinamen", acest "punct de mișcare" este interior divinității, înseamnă că el trebuie să se exteriorize, pentru a-și proiecta puterea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acest rău, care înseamnă privațiunea binelui, datorită acestei situații că Dumnezeu cunoaște binele, el cunoaște și răul, așa cum întunericul se cunoaște prin intermediul luminii" [1997:243]. Concret vorbind, acel "la început" asociat cu puterea creatoare a Cuvîntului de care pomenește textul Facerii în prima sa aserțiune și, mai apoi, în Evanghelia lui Ioan a fost un început particular, propriu unei anume existențe a Marelui Univers: lumea cosmică din care Pămîntul însuși face parte. În realitate, putem gîndi așa cum am încercat să o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
SENSURI ARHETIPALE ALE PĂCATULUI ORIGINAR Urmărind cele cinci momente esențiale ale semiozei descrise de Lasswell, prin raportare la semioza generată de relația Creatorului cu creatura umană 5, cîteva considerații devin nu numai posibile, ci și necesare. 1.2.1. Slăbiciunile facerii Instituirea cuplului de actori între care o comunicare devine activă pare a fi condiția sine-qua-non a oricărei semioze; căci, nu putem vorbi de comunicare reală în absența subiecților ei. Existența dintotdeauna a "Celui Dintîi", a acelui "CINE?" pe care îl
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu se afla nici o tufă, iar iarba de pe el nu începuse a odrăsli, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pămînt și nu era nimeni ca să lucreze pămîntul. Ci numai abur ieșea din pămînt și umezea toată fața pămîntului" [Facerea, 2:5,6]. Motivul pentru care în această austeritate "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului... " [Facerea, 2:7], pentru care "a sădit rai în Eden, spre răsărit, și a pus acolo pe omul pe care-l zidise
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ploaie pe pămînt și nu era nimeni ca să lucreze pămîntul. Ci numai abur ieșea din pămînt și umezea toată fața pămîntului" [Facerea, 2:5,6]. Motivul pentru care în această austeritate "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului... " [Facerea, 2:7], pentru care "a sădit rai în Eden, spre răsărit, și a pus acolo pe omul pe care-l zidise" [Facerea, 2:8], este relativ clar formulat: ca să lucreze și să păzească această grădină [Facerea, 2:15]. Rezultă cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
2:5,6]. Motivul pentru care în această austeritate "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului... " [Facerea, 2:7], pentru care "a sădit rai în Eden, spre răsărit, și a pus acolo pe omul pe care-l zidise" [Facerea, 2:8], este relativ clar formulat: ca să lucreze și să păzească această grădină [Facerea, 2:15]. Rezultă cu o claritate tulburătoare că, cel puțin pentru o primă fază a existenței sale, omul n-a fost conceput spre a împlini o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
om din țărîna pămîntului... " [Facerea, 2:7], pentru care "a sădit rai în Eden, spre răsărit, și a pus acolo pe omul pe care-l zidise" [Facerea, 2:8], este relativ clar formulat: ca să lucreze și să păzească această grădină [Facerea, 2:15]. Rezultă cu o claritate tulburătoare că, cel puțin pentru o primă fază a existenței sale, omul n-a fost conceput spre a împlini o misiune foarte rafinată, ci pentru a lucra și supraveghea roadele pămîntului, pentru a fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se spune în textul biblic; în schimb, după cum derularea scenariului biblic o va consemna, din cea din urmă îndatorire adamică va rezulta pentru omul de apoi o pragmatică învățătură: aceea de "a nu pune niciodată lupul paznic la oi". Procesul facerii omului însuși este, așa cum textul biblic consemnează, o facere de tip "artefactual": "Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu... " [Facerea, 1:27]. Structurarea fizică a ființei umane este similară aceleia prin care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
scenariului biblic o va consemna, din cea din urmă îndatorire adamică va rezulta pentru omul de apoi o pragmatică învățătură: aceea de "a nu pune niciodată lupul paznic la oi". Procesul facerii omului însuși este, așa cum textul biblic consemnează, o facere de tip "artefactual": "Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu... " [Facerea, 1:27]. Structurarea fizică a ființei umane este similară aceleia prin care un artist plastic modelează "țărîna pămîntului": Atunci luînd Domnul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
învățătură: aceea de "a nu pune niciodată lupul paznic la oi". Procesul facerii omului însuși este, așa cum textul biblic consemnează, o facere de tip "artefactual": "Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu... " [Facerea, 1:27]. Structurarea fizică a ființei umane este similară aceleia prin care un artist plastic modelează "țărîna pămîntului": Atunci luînd Domnul Dumnezeu țărînă din pămînt a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a ființei umane este similară aceleia prin care un artist plastic modelează "țărîna pămîntului": Atunci luînd Domnul Dumnezeu țărînă din pămînt a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie" [Facerea, 2:7]. Reproducînd omomorfic imaginea lui Dumnezeu, fiind un rezultat al "suflului/duhului" divin (energie/nformație spirituală) transferat "lutului cosmic" (materie/ substanță fizică), ființa umană reprezintă un "semn" (chip) doar principial asemănător lui Dumnezeu: • în plan structural, prin faptul că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]