3,990 matches
-
neexistind clienți pentru scânduri, tot omul rezolvându-și singur problema lemnului, având dreptul să ia din pădure atât cât dorește, fără plată. Onorații «exponenți» ai familiei Teleki mai dețin pe pârâul dela Streza, sus în partea superioară a pădurii de fag, la locul numit Lunca Largă o «bută» de sticlă și un șopron pentru potasă. Aceasta mai aduce «onorabililor exponenți» un venit de 500 de florini în fiecare an, prin arendarea ei la diverși intreprinzători. Menționăm că în arealul acestei glăjării
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care lucra la curte, la fierberea rachiului i se plătea câte un creițar pentru fiecare cupă de rachiu obținută. Tot pe acest teren se mai află: - răchieria, o clădire lungă așezată pe stâlpi groși de stejar, din bârne rotunde de fag și brad cu acoperiș de paie; în mijlocul clădirii se afla un cămin lung boltit de piatră, ieșind prin acoperiș, iar în partea răsăriteană a clădirii se afla locuința lucrătorilor dela răchierie. Patru cazane pentru fiert rachiul așezate în cele patru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de relief specifică. Astfel pădurea este formată din multe specii de arbori, din care cei ce merită a fi amintiți, datorită volumului mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Apoi Carpenul (Carpinus betulus) din familia betulacee, arbore deasemenea uriaș ce ajunge la înălțimea de 28 de metri, având florile grupate în amenți, dispunând la rândul lui de un lemn dens, rezistent. bun de folosit în construcții și ca și fagul, înzestrat și el cu o mare putere calorică. Stejarul, (Quercus petraea) tot din familia fagaceelor, poate atinge înălțimi de pînă la 40 de metri, mare producător de ghindă, și de lemn dens mult folosit în industria mobilei și mai ales
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a face cu: Șoarecele (Sorex vulgaris L., Sorex araneus L.), Cărtița ( Sorex Fodiens Gm.), Ariciul (Erinaceus europaeus L.), și Sobolul ( Talpa europaea L) La familia Rodentia cunoaștem a exista în zonă: Veverița (Sciurus vulgaris L.), Veverița mică sau Veverița de fag (Mioxus Glis L), Șoarewcele alunariu, (Myoxus dryas Schreb. Myoxus Nitela schreb, Myoxus avelanarius Desm.), Șobolanul (Mus rattus L.), Cloțanul (Mus ducumanus L.), Șoarecele de casă (Mus musculus), Șoarecele de câmp (Mus agrarius Pall., Arvicola arvalis Pall), Șoarecele de pădure (Mus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
răsturnau, ori erau rupte de zăpadă, se da voie la fiecare colon să aducă 1 car, douo după cum să constata că sunt, să mai făceau și vânzări de lemne dacă să răsturnau mai multe și erau mai mari cele de fag. Brad am avut mai puțin, brazii toți se vindeau în licitație. Pădurea să conducea de un comitet numit Comitetul Pădurii, ales pe trei ani, 1 președinte, casier și 5 membri. Comitetul întocmea bugetul pădurii, scotea datele și venitele și ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de lemn găunos și l-a așezat, fain frumos, să fim iertați, cu dosul pe godinul din încăpere, în care însuși milițianul numai cu câteva minute mai de vreme tocmai scormonise în jar și îndesase un braț de lemne de fag. Și l-a ținut popa pe milițian pe godin, până a început să-i sfârâie și să-i fumege turul pantalonilor. După scandalul acela, popa a fost pus la popreală și trimis fără prea multă judecată să sape la canal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
regularitate. În acea zi de duminică, după ce ieșisem de la Mitropolie, mi-am luat inima în dinți și m-am oprit în dreptul unui mic stand improvizat pe marginea aleei, unde erau expuse diferite lucrări realizate din diferite rădăcini de lemn de fag, stejar, cireș, etc. Uitându-mă în jur, ghinion, nu era nimeni în preajma lor, tocmai când aveam și eu curaj de a mă interesa, despre mica mea pasiune. Imediat s-a apropiat o persoană ce mă anunța că artistul vine
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
elemente arhitecturale și decorative, unelte agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta privirea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
iarna aceasta nu i-am făcut tatii rost de un camion cu deșeuri de lemn pentru foc de la vreuna din fabricile de cherestea. Poate prin luna mai sau iunie, îi voi duce o remorcă de cinci tone cu capete de fag, să aibă cîțiva ani ce pune pe foc. Deci nu mi s-a aprobat schimbul garsonierei în care locuiesc acum cu o garsonieră de la blocul-turn... Ce motive or fi putut găsi ca să nu-mi aprobe, de vreme ce lui Dinu Zaharia i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trezim că n-are chef să doarmă. Sau că n-o să-i placă deloc în pătuț. Pe bune, ce vrea de la viață? I l-am luat de Conran Shop! Ce vrea mai mult? E un pătuț superb din lemn de fag, cu păturici albe. Eram sigură c-o să-i placă la nebunie! Dar, când l-am pus în el, n-a făcut decât să dea din mânuțe în toate părțile și s-o țină tot într-un „oaaa“! După care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1903-1940, contestat puternic de Gheorghe Gheorghiu Dej În pușcărie, moare la Doftana la 9/10 noiembrie 1940, n.n.) cu Someșului; I.C. Frimu (1871-1919, fiu al răzeșului Costache Frimu din Bârzești - Vaslui, militant socialist dezavuat de propria-i familie, n.n.) cu Fagului; Leonte Filipescu (1895-1922, născut la Bârlad, unul dintre fanaticii care la 8 mai 1921 a cerut partidului socialdemocrat afilierea la Internaționala a III-a comunistă, condusă de la Moscova. A fost Împușcat În timpul unei tentative de evadare de sub escortă, n.n.) cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vedeți...meseria mea mă face să-i vizitez permanent pe locatari străzilor I.C. Frimu, Ana Ipătescu, etc.>>”. Cenzorul se supărase pe ignoranța realizatorului care nu băgase de seamă că noua denumire a străzii IC Frimu era, de doar câteva zile, Fagului! La tipografia din Bârlad, o constatare care va fi dat ceva fiori reci angajaților de-acolo: „La controlul efectuat la data de 14 aprilie 1964 Împreună cu tovarășii Popescu Marin și Trocan, sau găsit În lucru un număr de 6 comenzi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și deasupra icoanei, sus, pe perete, unde umbra unui obiect (a paravanului de bambus dintre pat și ușă?) se unduia În lumina caldă a candelei, o acuarelă Înrămată Înfățișa o cărare În amurg, șerpuind printr-una din acele păduri de fagi europene, bizar de dese, În care singura vegetație de sub copaci este rochița rândunicii și singurul zgomot care se aude sub bătăile inimii tale. Într-un basm englezesc pe care mi l-a citit odată mama, un băiețel se dăduse jos
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și economic de amintirile din copilărie pe care le credeam semnate și parafate. „Dar cu Iaremici ce s-a Întâmplat?“ l-am Întrebat pe M.V. Dobujinski, Într-o după-amiază de vară prin 1940, În timp ce ne plimbam printr-o pădure de fagi din Vermont. „Se mai vorbește de el?“ „Desigur“, a răspuns Mstislav Valerianovici. „Avea un talent excepțional. Nu știu cum era ca profesor, dar știu că tu ai fost cel mai prost elev al lui.“ Capitolul 5 1 Am observat deseori că după ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unde, la intrare o Îngrijitoare Îmbrăcată În negru tricota cu un fir negru. O cărare acoperită cu lespezi ce cobora În pantă, pe care pășeai cu prudență, punând de fiecare dată același picior Înainte, printr-o grădină cu crini, pe sub fagi; apoi se prefăcea Într-un drum de pământ bătătorit ce ți se mișca iute sub picioare și pe care erau imprimate grosolan copite de cai. Grădinile și parcurile păreau să se miște tot mai repede pe măsură ce picioarele copilului nostru se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Ajută-l române pe drum, Nălțându-l aevea, fierbinte, Și-n vremile grele de-acum ; Doar astfel vei fi o verigă Din lanțul puternicei firi, Ce luptă, și cântă, și strigă Dreptatea ETERNEI UNIRI. Andrei Ciurunga Vecinul Ți-am dat mulțimea fagilor, umbroasă, și n-am scrâșnit când ai băgat securea. Aveam destule fluiere acasă s-ajungă pân-o crește iar pădurea. Mi-ai vrut apoi și fluierele - bunul atâtor veacuri. Ți le-am dat, vecine. Le-ai numărat șă nu lipsească
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
politic în care s-a născut și apoi a activat mitropolitul, contextul religios care i-a determinat acțiunile ca întâi- stătător al Bisericii din Bucovina. Scurtă incursiune în istoria Bucovinei Denumirea de Bucovina derivă de la cuvântul slav бyk care înseamnă fag și are sensul de „Ținutul fagilor”. Documentele medievale românești din secolele XIV-XVII, menționează termenul de Bucovina, în accepțiunea de „pădure de fag” sau „făget”. Cea mai veche mențiune documentară a Bucovinei, așa cum au numit-o austriecii, se află într-un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și apoi a activat mitropolitul, contextul religios care i-a determinat acțiunile ca întâi- stătător al Bisericii din Bucovina. Scurtă incursiune în istoria Bucovinei Denumirea de Bucovina derivă de la cuvântul slav бyk care înseamnă fag și are sensul de „Ținutul fagilor”. Documentele medievale românești din secolele XIV-XVII, menționează termenul de Bucovina, în accepțiunea de „pădure de fag” sau „făget”. Cea mai veche mențiune documentară a Bucovinei, așa cum au numit-o austriecii, se află într-un act emis de Roman I Mușat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Bisericii din Bucovina. Scurtă incursiune în istoria Bucovinei Denumirea de Bucovina derivă de la cuvântul slav бyk care înseamnă fag și are sensul de „Ținutul fagilor”. Documentele medievale românești din secolele XIV-XVII, menționează termenul de Bucovina, în accepțiunea de „pădure de fag” sau „făget”. Cea mai veche mențiune documentară a Bucovinei, așa cum au numit-o austriecii, se află într-un act emis de Roman I Mușat, la 30 martie 1392, în care erau delimitate hotarele unor sate dăruite lui Ioanîș Viteazul, pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
I Mușat, la 30 martie 1392, în care erau delimitate hotarele unor sate dăruite lui Ioanîș Viteazul, pe apa Siretului, ce se întindeau până la „marginea Bucovinei” și până la „Bucovina cea mare”. În alte documente moldovenești sunt menționate „păduri de fag”, „bucovine”, situate în ținutul Neamț (anul 1414, 1491, 1497), în ținutul Cârligătura (anii 1426, 1497, 1501, 1583, 1659), în ținutul Hârlău (anii 1492,1609, 1610, 1626, 1627), în ținutul Vaslui (anii 1503, 1607, 1608, 1622, 1636), în ținutul Iași (anii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Documente provenind din cancelarii străine, între care tratatul încheiat la Lublau, la 15 martie 1412, între Sigismund de Luxemburg al Ungariei și Wladislav II Jagello al Poloniei, menționează: „codrii mari numiți Bucovina”. Odată cu trecerea timpului, termenul de „bucovina” - pădure de fag - se toponimizează, iar după anexarea la Imperiul habsburgic, în anul 1775, toponimul capătă un sens precis. Această „Țară de Sus” a Moldovei - Bucovina - era partea cea mai bine cultivată a statului moldovenesc și cu ținuturile cele mai bine dezvoltate din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]