8,163 matches
-
ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic.Argumentul ontologicse bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere este dată de Anselm din Canterbury. Descartes, Spinoza sau Leibniz au propus propriile expuneri ale argumentului. Există diferite puncte de vedere asupra argumentului datorate ideii diferite de Dumnezeu, spre exemplu, în timp ce pentru Anselm Dumnezeu este ființă despre care nu
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
creatoarea de roluri teatrale unice Silvia Dumitrescu-Timică se poate spune că a reușit să adune în propriii săi ochi întreaga melancolie a existenței acesteia telurice a omului, o stare de spirit echivalentă aproape cu aceea concentrată în organicitatea lăuntrică a faimoasei picturi a impresionistului rus Isaak Levitan intitulată „Zi de toamnă. Sokolniky”, iar în atitudine vitalitatea artistului superior, care posedă o foarte bine structurată conștiință de sine în crearea oricărui act artistic solid. De fapt, Silvia Dumitrescu-Timică a fost ea însăși
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
locurile natale pe care îmi era interzis să îmi plimb pașii. Lirică de exil! Poate singurul care m-ar înțelege perfect ar fi poetul Ovidiu de la Tomis, acel Publius Ovidius Naso, care la fel ca mine își plagea exilul în faimoasele lui versuri din „Tristia”: „Cum subit illius tristissima noctis imago, /Quae mihi supremum tempus în Urbe fuit, /Cum repeto noctem, qua tot mihi cara reliqui, /Labitur ex oculis nunc quoque gutta meis. Când îmi aduc aminte de imaginea tristă a
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
Triumfuri. Prin ordinul Comunității franceze din 17 iulie 2003, orașul Binche are propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial imaterial al umanității. Această manifestație folclorica are o lungă tradiție orală, este un
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
că „așa trebuie să fie”. George ROCA: Tatăl dumneavoastră, avocatul Valentin Saxone, politician, poet, om de cultură, a fost cel care v-a luminat și călăuzit pașii vieții, cel care v-a purtat sufletește cu dânsul de la „bara avocățeasca” la faimosul (de tristă notorietate!) Fort 13 al închisorii Jilava. O dramă, o „saga” cum zic englezii... Nu aș vrea să vă zgândăresc rănile sufletești, dar dacă considerați că puteți să ne vorbiți despre acest om... vă rog să o faceți. Personal
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
se mixeze, să comunice și să își împărtășească ideile și părerile de parcă ar fi fost prieteni de când lumea. Într-un colț, profesόrul, GMV (George Mițin Varieșescu), fost dirijor, compozitor, muzician, folclorist, presedintele societății „Mihai Emi(ți)nescu” și editor al faimoaselor reviste de cultură și arta „Mihai Eminescu” și „Căruță cu povești”, era în dezbateri comunitare cu 3M (Mister Mihai Maghiaru), presedintele ARA (Asociația Românilor din Australia) și editorul revistei „Buletin de informațiuni” și cu domnul LAN (Lae Almajăn Nicolae), presedintele
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
pe inginera Alină Popescu, fostă NOCA (Național Olympic Comitee Assistant), pentru lotul român la Olimpiada de la Sydney, din 2000, apoi veșnic talentata plasticiana, designer și poeta, Dorina Bugariu, pe doamna Gilda Condurache, de la compania de înfrumusețare “Allergan”, pe frumoasă și faimoasa creatoare de mode, Ioana Cernivcean, patroana firmei „Kontrast”, pe inginerul de structuri și rezistente ale multor blocuri „zgârie-nori” din Sydney, Mircea Bliuc, pe specialistul în industria ospitaliera, Mihai Tamâș de la “Waterfront Restaurant”, simpatică familie, Livia și Vasile Iancu, binedispuși și
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
eveniment n-ar fi fost mai potrivită decât programul artistic susținut cu înflăcărare de tineri mândri în costumele populare buciumănești care au cântat și au jucat până s-a încins scena și publicul odată cu ei. Recompensați cu cărți, plăcinte și faimoșii cârnați virșli, participanții la întâlnire și-au promis să repete cât de des manifestările culturale dedicate buciumanilor, astfel încât tradițiile lor să devină cunoscute și nepieritoare. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
Decembrie 1955. (Mihai Pușcașu-Mărturii din iadul închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și nici criminal. Bunăoară, Ion Piso, ilustrul tenor pregătea un faimos lied Frumoasa morăriță în toiul proletcultismului, când un tovarăș venit de sus îl cheamă la direcțiune: „Tovarășe Piso, nu ești mulțumit cu situația în care te afli? De ce ne faci greutăți tovarășe Piso?” îl admonestează politrucul. Cel admonestat rămâne perplex
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători, temerari, jertfitori și au ieșit Martiri. Au intrat în anchete, în calomnii, în torturi, în lanțuri, în cătușe și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse zăcăminte prețioase și vitale, clima cea mai favorabilă, ne confirmă marele Dar ceresc și Dragostea specială ce ne-o poartă Mântuitorul nostru Dac-Iisus Hristos. Dacii-Strămoșii noștri milenari erau legați
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de Moșie, așa cum de neegalat a ilustrat
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ziarist în câteva bistrouri din cartierul St.Denis, unde au avut loc lupte între poliție și câțiva din atentatorii islamiști. Spre marea surprindere a ziaristului, francezii obișnuiți, din cartier, chiar după identificarea atentatorilor, aveau păreri total controversate, parcă desprinse din faimoasa Terorie a Conspirației. La discuțiile din bistrouri au participat și francezi de origina arabă, născuți și crescuți în Franța. Astfel, după cum reiese din articol, francezii obișnuiți (de fapt un amalgam etnic), trăiesc într-o confuzie incredibilă, neavând încredere în politicieni
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
un timp a intat într-un con de umbră. Acum se rescrie o istorie a literaturii române avându-i în frunte pe Alexandru Sahia, Dumitru Teodor Neculuță, pe A. Toma. Dispar Octavian Goga, Rebreanu, Blaga, Arghezi. Poezia „Doina” este interzisă, faimosul Vitner dă tonul noilor interpretări proletcultiste în literatură. De-abia în 1948 poetul revine în atenția autorităților, dându-i-se titlul post-mortem de membru al Academiei Române. În 1950 se sărbătoresc 100 de ani de la nașterea poetului, apar volume de poezii
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
dat seama și doar dacă-ți utilizezi vreo doi-trei neuroni din cutia craniană, dar nu-i toată lumea atât de fericită ca să-i aibă!... Vă spun sincer că nu m-a mirat această statistică și poate nici intenția forurilor competente din faimoasa Uniune Europeană ca să finanțeze proiectele de rezolvare a acestei situații din România. Însă ceea ce m-a pocnit ca un pumn în față a fost soluția magistrală de rezovare a abandonului școlar din România! Ei da, țineți-vă bine! Se vor
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
dat seama și doar dacă-ți utilizezi vreo doi-trei neuroni din cutia craniană, dar nu-i toată lumea atât de fericită ca să-i aibă!...Vă spun sincer că nu m-a mirat această statistică și poate nici intenția forurilor competente din faimoasa Uniune Europeană ca să finanțeze proiectele de rezolvare a acestei situații din România. Însă ceea ce m-a pocnit ca un pumn în față a fost soluția magistrală de rezovare a abandonului școlar din România! Ei da, țineți-vă bine! Se vor
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
voi purta, În toți anii care vor urma. Nu vei mai sta lângă smochin, Când cerul va fi ca atunci senin. Sunt singur printre guguștiuci, Care locuiesc la bloc prin nuci. Vreau pe Pământ un câmp deschis, Decât în iluzoriu, faimosul Paradis! Nu am să uit că ochii ți-am privit, Nu am să uit că-n brațe tu mi-a fost, Cui să declar, că sincer te-am iubit, Dar toate astea au acum vreun rost? Referință Bibliografică: NU AM
NU AM SĂ UIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369430_a_370759]
-
demnitatea de comunist”. Într-o a doua parte (Partea a II-a, Jurnalul movaliu), nepotul lui Babeel Bubuuia își rememorează relația cu securitatea și miliția, de a căror „atenție” n-a scăpat, chiar dacă nu s-a „bucurat” de „reeducare” în faimoasele centre de detenție. El reușește să realizeze portretele unor reprezentanți ai acestora din atitudinea, comportamentul, limbajul lor, desigur agramat, relația cu oamenii din jur văzuți, fără excepție, ca dușmani ai „epocii de aur”. Semnificativ este portretul lui Covrig, meditat de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
acestea relatându-le despre mijloacele și metodele folosite de „brațul înarmat al partidului comunist”, despre delatori și turnătoriile lor ordinare la Securitate, despre mediul concentraționar și tratamentul bestial cu care se „pricopseau” cei declarați dușmani ai poporului, mai ales la faimosul de tristă amintire lagăr de muncă de la Canal unde erau internați, fără alegere, țăranii care se împotriviseră colectivizării sau cei proveniți din elita politică, militară sau intelectuală din fostul regim, constituind, de altfel, o temă prezentă în alte câteva scrieri
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
noi se-adeverește spusa cu tirania și-anarhia: Și sus, și jos - ca-ntr-un coșmar - este la post ticăloșia!) Cu ce ne-a dat cerescul Tată și-am moștenit de la strămoși, între popoare trebuia să fim fruntași, nu doar faimoși. Căci faima ni s-a dus în lume prin paradoxuri fel de fel, precum că țara e bogată și sărăcia un flagel, ce-mparte România-n două fără putință de-mpăcare - nerușinarea într-o parte, dincolo disperarea-n floare; ici
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
106-43 î.Hr.) considerat „homo universalis” aprecia că Socrate a coborât filozofia din cer pe pământ. Socrate a fost un martir al filozofiei murind nevinovat, prevestind parcă, soarta celor martirizați pentru mărturisirea credinței creștine, numit mai târziu, de către unii, „profet religios”. Faimoasa maximă de pe frontispiciul de la Delphi „Cunoaște-te pe tine însuți” devenise maxima lui Socrate; prin ea a apărat dreptatea și valoarea absolută a adevărului. După condamnare, Socrate a fost dus în închisoare, pe drum a întâlnit câțiva dintre elevii săi
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
ni se îngăduie compusul termen în floare de epitet) își încorolează o nouă petală, dumnezeiesc-înfotonată, ivită de sub motto-ul desprins din Crezul de la Niceea anului 325 d. H. (elaborat la conciliul Creștinătății din întregul Imperiu Roman, conciliu inițiat / patronat de faimosul împărat pelasgo- > valaho-dac, Constantin cel Mare): «Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut». Acest volum de poeme al lui Miron Țic beneficiază de o Predoslovie - semnată de preotul Emil Bota (și datată: „Ilia, / 12 martie
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
și ea, la rându-i, o poveste tristă în care dracul naționalizării comuniste și-a băgat adânc coada, alegându-se praful de pantofii bine făcuți ai lui Nicola Prodanoff (inițiatorul acestui proiect industrial la sfârșitul seolului 19), dar și de ”faimoșii” Rostart și Rosprint ai Epocii de Aur, iar mai apoi de privatizările eșuate ale tranziției postcomuniste... Acest drac și-a făcut treaba cu prisosință, bravo lui! Fosta fabrică de pe cheiul gârlii arată acum sinistru, un adevărat topos al periferiei umane
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
peste alt ocean în Hawai, revine pe pământul natal în România, ne poartă prin toată America (Florida, Washington, Niagara, Marele Canyon, Chicago, Arizona, New York etc), Cuba și multe alte locuri minunate care cândva erau deșert sau mlaștină, iar astăzi sunt faimoase citadele. Autoarea face și o remarcă foarte interesantă: „Dintre toate neamurile de gintă latină, spaniolii cred că se aseamănă cel mai bine cu noi, românii” Dar ne vorbește în același timp și despre obiceiuri ciudate, amuzante. De exemplu în Barcelona
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
de pe litoral a fost benefică pentru unii, dezastruoasă pentru alții. Cum au influențat aceste schimbări numărul turiștilor străini care vizitează litoralul românesc? Corina SAMOILĂ: Așa cum am spus anterior, nu prea sunt străini. Este adevărat, Mamaia are hoteluri de 5 stele, faimoase în branșă, la care „trag“ oameni cu bani din țară sau din străinătate. Unul dintre acestea este Hotelul Vega, cel în care a fost filmat „Nea Mărin Miliardar“. Totuși, românul de rând nu-și poate permite prețuri de 5 stele
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]