2,300 matches
-
Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. Lungimea până la 40 cm. Are corpul foarte lat și comprimat dorso-ventral în partea anterioară și îngustat spre coadă, astfel încât are aspectul unui con. Capul este mare, larg, cu gura mare verticală și prevăzută pe fălci cu dinți mici și cu o excrescență filiformă. Capul, în partea lui posterioară, este prevăzut cu plăci osoase și cu spini, dintre care doi mai mari se găsesc în colțul supero-posterior al operculului și sunt îndreptați înapoi. Ochii bulbucați sunt
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
groși, persistenți, imbricați, mari sau mijlocii, bine fixați. Gura terminală sau subterminală, semiinferioară sau inferioară, semilunară și mică, marginea inferioară a mandibulei depășește puțin marginea anterioară a ochiului. Buzele subțiri, cea inferioară dezvoltată numai la colțurile gurii. Fără mustăți. Gura (fălcile și palatul cavității bucale) este lipsita de dinți. Au dinți faringieni dispuși pe un rând (6—5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6—6 sau 5—5); cei anteriori rotunjiți, cu coroana conică, cei posteriori
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
ajunge sub ultimele raze ale înotătoarei dorsale numai în cazuri excepționale, când înotătoarea dorsală este foarte lungă. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt întotdeauna bine dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată. Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
în cazuri excepționale, când înotătoarea dorsală este foarte lungă. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt întotdeauna bine dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată. Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de mustăți, una sau ambele pot fi absente. Solzii
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată. Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de mustăți, una sau ambele pot fi absente. Solzii sunt mici, medii sau mari; linia laterală se întinde de-a lungul liniei mediane a cozii
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
a cozii (cu excepția "Leptobarbus"). Dinții faringieni sunt dispuși, în general, în 3 rânduri, în mod excepțional în 1 sau 2 rânduri. La ciprinide, diferite structuri din jurul gurii sunt importante în identificarea genurile. Ele includ lobul rostral, buzele superioare și inferioare, fălcile superioare și inferioare, precum și mustățile. Acestea sunt dezvoltate în mod diferit sau pot lipsi la diferite genuri. Lobul rostral (pliul rostral) este un țesut cărnos situat la vârful botului. Acesta este separat de buza superioară prin șanțul rostral; la mai
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
rostral (pliul rostral) este un țesut cărnos situat la vârful botului. Acesta este separat de buza superioară prin șanțul rostral; la mai multe genuri, lobul rostral este dezvoltat într-un pliu suspendat care acoperă parțial sau total buza superioară și falca superioară. În astfel de cazuri, buza superioară poate fi absentă. La multe ciprinine buza inferioară este separată de pielea istmului (de pe gât) de un șanț postlabial complet, care se continuă în jurul colțului gurii. Acest șanț este de obicei întrerupt la
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
gurii. Acest șanț este de obicei întrerupt la mijloc, astfel că există șanțuri distincte, unul în spatele fiecărei părți laterală a buzei inferioare. La unele specii cu buze cărnoase partea mediană poate fi hipertrofiată și îndoită înapoi într-un lob suspendat. Falca inferioară poate fi acoperită de un țesut cheratinizat cu o margine anterioară tăioasă. În astfel de cazuri, falca inferioară este adesea vizibilă și buza inferioară este limitată la părțile laterale ale fălcii. Structura părților gurii acestei familii este foarte variată
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
laterală a buzei inferioare. La unele specii cu buze cărnoase partea mediană poate fi hipertrofiată și îndoită înapoi într-un lob suspendat. Falca inferioară poate fi acoperită de un țesut cheratinizat cu o margine anterioară tăioasă. În astfel de cazuri, falca inferioară este adesea vizibilă și buza inferioară este limitată la părțile laterale ale fălcii. Structura părților gurii acestei familii este foarte variată, dar permite să se distingă trei tipuri . Ciprininele cuprind mai multe genuri:
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
hipertrofiată și îndoită înapoi într-un lob suspendat. Falca inferioară poate fi acoperită de un țesut cheratinizat cu o margine anterioară tăioasă. În astfel de cazuri, falca inferioară este adesea vizibilă și buza inferioară este limitată la părțile laterale ale fălcii. Structura părților gurii acestei familii este foarte variată, dar permite să se distingă trei tipuri . Ciprininele cuprind mai multe genuri:
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
aminte de un elefant cu aripi cobora dealul golaș din apropiere și se pierdea în vegetația de la poalele lui. Monstrul era foarte mare și avea pe piept un craniu, care ieșea în evidență față de restul corpului. Atunci când monstrul a deschis fălcile uriașe și a scos un vaier sfâșietor, protagonistul a cedat nervos și a leșinat. Câteva zile mai târziu, aflându-se în aceeași încăpere, el îi povestește gazdei sale vedenia pe care a trăit-o, descriindu-i înfățișarea monstrului. Uitându-se
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
cele din urmă, naratorul face încercări de a-l trezi pe Valdemar, punându-i întrebări cărora li se răspunde cu greutate deoarece vocea lui Valdemar pare să-i iasă din gât și din limba ce-i atârnă, iar buzele și fălcile sale sunt înțepenite. Aflat într-o stare intermediară între transă și veghe, Valdemar îl imploră pe narator să-l adoarmă sau să-l trezească repede. În timp ce făcea cu repeziciune pasele magnetice pentru a-l scoate din transă, Valdemar strigă „Mort
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
nud, fără plăci osoase. Capul este prelungit într-un bot scurt sau tubiform (alungit în formă de tub). Gura de obicei mică , terminală și protractilă, mărginită numai de premaxilare (intermaxilare), este prevăzută cu dinți fini pe oasele gurii (adică pe fălci). Craniul lateroparietal și tropibazic; orbitosfenoidul, bazisfenoidul și supramaxilarul absente; al doilea os infraorbitar atinge (se articulează cu) preopercularul. Opistoticul (intercalarul) și metapterigoidul prezente. Oasele nazalele legate printr-o membrană de frontale; apofiza de pe suprafața inferioară a nazalelor le prinde strâns
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Mare Maestru al Templierilor, l-a desemnat pentru a menține haos în timpul de revoluție. După ce Arno și Elise îl găsesc pe Robespierre, care s-a încuiat în birou pentru a se feri de arestare, Elise îl împușcă pe Robespierre în falcă și îl pune să scrie locația lui Germain. Arno se confruntă cu Germain în vârful Templului, doar pentru a afla că el are acum Sabia Edenului. Lupta se termină, eventual, în aceeași criptă în care a început jocul, unde Arno
Assassin's Creed Unity () [Corola-website/Science/335248_a_336577]
-
armata lui Scrotus: Jeet (dublat de Josh Keaton), a cărui fortăreață este un vechi far, și Gut Gash (dublat de Liam O'Brien), care crede că va fi protejat de potop în vasul său. Max trebuie, mai întâi, să distrugă "Jaw" - Falca, o poartă masivă, protejată de War Boys, care poate fi trecută cu "Magnum Opus"-ul doar atunci când acesta este echipat cu "Thunderpoon", un harpon cu explozibil. Odată trecuți de Jaw, Max și Chumbucket trebuie să o salveze pe Pink Eye
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune cu ciprinidele. Spre deosebire de ciprinide fălcile lor au dinți și sunt pești fizocliști. Mai multe asemănări au cu scopeliformele, din care probabil derivă. Reprezentanții acestui ordin prezintă multe curiozități anatomice și biologice. Corpul ciprinodontiformelor este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Mustățile lipsesc; gura este prevăzută cu
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
lungimea pedunculului caudal. Capul mare, lat, aplatizat și mai gros decât restul corpului; lungimea lui se cuprinde de 3,3-3,9 ori în lungimea corpului. Gura largă, terminală. Maxilele și vomerul cu dinți mărunți fini, așezați în mai multe serii. Fălcile de lungime egală. Pe bărbie sunt 2 pori senzoriali. Ochiul mijlociu, prezentând aceleași raporturi față de spațiul interorbital, ca și la zglăvoaca comună. Preoperculul cu 2 spini bine dezvoltați, îndreptați înainte.Vezica înotătoare lipsește. Atât capul cât și corpul sunt complet
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
ventrale. Ligamentul Baudelot la acantopterigieni leagă capătului superior al centurii scapulare (supracleitrul) cu capătul posterior al craniului (bazioccipitalul). La teleosteenii inferiori acest ligament leagă capătului superior al centurii scapulare cu prima vertebră. Maxilarele deși sunt prezente, nu contribuie la formarea fălcii superioare, nu o mărginesc și nu poartă dinți. Mobilitatea și protractibilitatea fălcii superioare sunt maxime la acantopterigieni. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unei prelungiri dorsale a vârfului anterior al osului premaxilar, numit procesul ascendent. Acest proces alunecă de-a
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
cu capătul posterior al craniului (bazioccipitalul). La teleosteenii inferiori acest ligament leagă capătului superior al centurii scapulare cu prima vertebră. Maxilarele deși sunt prezente, nu contribuie la formarea fălcii superioare, nu o mărginesc și nu poartă dinți. Mobilitatea și protractibilitatea fălcii superioare sunt maxime la acantopterigieni. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unei prelungiri dorsale a vârfului anterior al osului premaxilar, numit procesul ascendent. Acest proces alunecă de-a lungul cartilajului rostral de pe botul peștelui, trăgând falca superioară înainte și în
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
dinți. Mobilitatea și protractibilitatea fălcii superioare sunt maxime la acantopterigieni. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unei prelungiri dorsale a vârfului anterior al osului premaxilar, numit procesul ascendent. Acest proces alunecă de-a lungul cartilajului rostral de pe botul peștelui, trăgând falca superioară înainte și în jos. Procesul ascendent este ajutat de o conexiune în formă de camă între maxilar și premaxilar, maxilarul rotindu-se și împingând înainte premaxilarul. i au dinții faringieni. Dentiția faringiană este foarte dezvoltată datorită redistribuirii inserțiilor mușchilor
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii), ajungând până la înotătoarea caudală sau contopindu-se cu aceasta. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, mai rar scobită. Înotătoarele ventralele mici, uneori absente. Fălcile, prevomerul și uneori palatinul, sunt prevăzute cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
foarte rar. Se întâlnește și pe litoralul românesc al Mării Negre de la Constanța spre sud. Are o lungime de până la 40 cm. Corpul este ușor alungit, capul comprimat lateral, botul alungit și cu buze groase (de unde și denumirea peștelui), iar pe fălci dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe cap, trunchi și
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]