2,723 matches
-
ar mai putea fi acum de‐am reuși în toamna ruginie, la margini de drum, să mai trăim în timpul ce‐a rămas ‐ subtil răgaz ‐ o clipă pentru noi. și apoi să uităm numărul anilor în visări prea târzii... inocente dorințe fantasme, credinți în timp rătăcit... doar lacrimi fierbinți și‐ un vag infinit ca părinți cucernici, cuminți! DE 8 MARTIE Pentru‐a lui mămică Fiul a brodat O batistă mică. Mult s‐ a mai muncit Mult a mai brodat‐o Până‐a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ei de-a se-mbrăca bărbătește, preluînd ea controlul jocului erotic). Dar Flaubert, nu era și el un bovaric? Ba da, demonstrează teza, fără a ne uimi, căci În lumea aceasta care adună actori și actori din viață, creatori de fantasme și năluci delirante, personaje celebre din artă și anonimi din realitatea Înconjurătoare, personaje de hîrtie și evadați din spitale, Începi să crezi că nimeni nu poate scăpa de aplicarea peceții dublului : histrion ratat, născător de histrioni celebri, dramaturg neglijat (deși
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
simplu mers ușor Se vor aduna într-o seară caldă cu toții. Vei fi cuprins de fericirea mult-așteptată Odinioară uitată într-un mănunchi de griji. Nu știu clar drumul întoarcerii spre sinceritate, Nici spre copilăria sentimentului hoinărit. Nevăzut E destul de vie fantasma ce mă sperie des! O văd prin cameră, aud cum foșnește... Simt aer din frig la fel ca un năduf. O fi lângă mine sau e vânt tăios de toamnă? Mai deschid o dată ochii și aici mocnește! M-am speriat
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
din răsputere; {EminescuOpI 95} Biserica creștină, a ei catapeteasmă De-un fulger drept în două e ruptă și tresare; Din tainiță mormântul atuncea îi apare, Și piatra de pe groapă crăpând în două sare; Încet plutind se-nalță mireasa-i, o fantasmă... O dulce întrupare de-omăt. Pe pieptu-i salbă De pietre scumpe... părul i-ajunge la călcâie, Ochii căzuți în capu-i și buze viorie; Cu mînile-i de ceară ea tâmpla și-o mângâie - Dar fața ei frumoasă ca varul este
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a întâmplat să dau peste cineva care-i seamănă leit. Cine mă poate condamna? Mă întreb uneori dacă obsesia pentru tipii care arată ca Patrick e un semn că sunt pe cale să-mi revin, înlocuind obiectul inițial al dorinței cu fantasme de compensație sau, dimpotrivă, că voi înnebuni de tot. În cel de-al doilea caz, aș fi total lipsită de voință și aș dovedi o dorință morbidă de a mă pierde în amintiri frumoase. Grupul celor șapte ar opta pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sunetele desenate în cuvinte străine. Pictogramă sonoră? Cod? Din difuzor, un violoncel leșina violet. Mișcarea o simți când se agăță neputincioasă cu privirea de tavan. Era un amurg lung atunci când Mioara Alimentară se hotărî să plece. Dar nu o lăsau fantasmele cu limbajul lor ermetic. Așa că se hotărî, cam pe la începutul așezării peste lume a sfârșitului zilei, să mai încerce o dată deslușirea semanticii obscure a arătărilor. Și se prefăcu dezinteresată atunci când luă contact din nou cu același violoncel care leșina în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și a toată tinerețea, cărora le răspundea cu obrăznicie prin faptele reprobabile expuse cu nonșalanță înțelepților nimicului, patriarhilor inutilului, adversari neobosiți ai luminii din sufletul ei. Plecând la drum, ce-i putea dărui iubitului? Pentru a-i spune astea veniseră fantasmele? Sau nu? Camuflarea S e ia o scândură, înaltă de 4 m, groasă de 4 cm și lată de 0,35 m. Și se îmbracă, desigur, cu tablă galvanizată de 0,5. Bătută bine cu ținte, din doi în doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de mașini sau spânzurați de zgarda antipurici pe când erau părăsiți și legați de clanțele cârciumilor și magazinelor. Bună seara! le răspundeau vesele gunoaiele și cadavrele precum și becurile cu lumina palidă pentru poeții nebuni și obsedații sexual, creând prin jocul umbrelor, fantasmele dorite și de unii și de ceilalți. Bună seara! salutau cu o veselie debordantă gunoierii blocurile triste cu geamurile zvârcolite de lumina albastră a televizoarelor, bună seara, răspundeau vaporos tufele întunecate de tuia tunse perie, pline de praf, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
duci? La locul meu! spuse fantoma și dispăru. M2. Adâncime 166 cm, fragmente de calotă și membrele superioare, tibia și peroneul în profil estic. După ce stropi cu apă de Dunăre, se întrupă o altă Mioară. Tot tu? întrebă. Nu, râse fantasma, chiar dacă semănăm, suntem surori la vârste diferite. Acum sunt la vârsta de 42 de ani. Dacă trecutul pare o fantasmă, înseamnă că și eu sunt o fantasmă obiectivă într-un prezent obiectiv. Tu ești altceva, Mioara, surioara mea! Viitorul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
peroneul în profil estic. După ce stropi cu apă de Dunăre, se întrupă o altă Mioară. Tot tu? întrebă. Nu, râse fantasma, chiar dacă semănăm, suntem surori la vârste diferite. Acum sunt la vârsta de 42 de ani. Dacă trecutul pare o fantasmă, înseamnă că și eu sunt o fantasmă obiectivă într-un prezent obiectiv. Tu ești altceva, Mioara, surioara mea! Viitorul meu fără de care eu n-aș fi existat. Totul e cât se poate de real. Îi zicem fantasmă, ca să păstrăm convenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apă de Dunăre, se întrupă o altă Mioară. Tot tu? întrebă. Nu, râse fantasma, chiar dacă semănăm, suntem surori la vârste diferite. Acum sunt la vârsta de 42 de ani. Dacă trecutul pare o fantasmă, înseamnă că și eu sunt o fantasmă obiectivă într-un prezent obiectiv. Tu ești altceva, Mioara, surioara mea! Viitorul meu fără de care eu n-aș fi existat. Totul e cât se poate de real. Îi zicem fantasmă, ca să păstrăm convenția. Noi suntem realități materiale care atunci când devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trecutul pare o fantasmă, înseamnă că și eu sunt o fantasmă obiectivă într-un prezent obiectiv. Tu ești altceva, Mioara, surioara mea! Viitorul meu fără de care eu n-aș fi existat. Totul e cât se poate de real. Îi zicem fantasmă, ca să păstrăm convenția. Noi suntem realități materiale care atunci când devin viitor îl încadrăm în fantasmele trecutului. Există și fantasme ale viitorului? Da! zise Mioara de 42 de ani, dar acelea sunt improbabile, independente de voința noastră, dar posibile. Așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
obiectiv. Tu ești altceva, Mioara, surioara mea! Viitorul meu fără de care eu n-aș fi existat. Totul e cât se poate de real. Îi zicem fantasmă, ca să păstrăm convenția. Noi suntem realități materiale care atunci când devin viitor îl încadrăm în fantasmele trecutului. Există și fantasme ale viitorului? Da! zise Mioara de 42 de ani, dar acelea sunt improbabile, independente de voința noastră, dar posibile. Așteaptă să fie alese pentru a fi viabile. Și să aibă istorie. Apăru Fane Legrade cizmarul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mioara, surioara mea! Viitorul meu fără de care eu n-aș fi existat. Totul e cât se poate de real. Îi zicem fantasmă, ca să păstrăm convenția. Noi suntem realități materiale care atunci când devin viitor îl încadrăm în fantasmele trecutului. Există și fantasme ale viitorului? Da! zise Mioara de 42 de ani, dar acelea sunt improbabile, independente de voința noastră, dar posibile. Așteaptă să fie alese pentru a fi viabile. Și să aibă istorie. Apăru Fane Legrade cizmarul și Sanda, soția sa. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ușor desfăcută și cu trepanație la zona de sutură între frontal și cele două parietale. De la jumătatea femurelor este suprapus de M1, mâinile de-a lungul corpului, orientare V-E, gratii ruginite lungi de doi metri, una de 54 cm. Fantasma era Mioara la 30 de ani. Căscă, se întinse și spuse cu voce guturală. Mult am mai dormit. Ce faci, surioară? M-ai depășit așa cum nu speram și acum ești cu un picior în groapă. Văd că ți-ai pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tale: să-i fie de cap, că tare te-a făcut să suferi... Și cât l-am iubit! Acum plec, e mai multă liniște în Moarte... Și se dezmembră... M5. Adunat parțial în secțiune. Mioara la 20 de ani. Tânără fantasmă stropită cu agheasmă. Din ce timp îmi ești, ce-ai să-mi povestești, Tare rău mă doare/Luna fără Soare./ În piept mi se-adună/Noaptea fără Lună./ Trupu-mi este lut/ De când te-am pierdut./ Picioarele-gheață/Privirea în ceață/ Sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
intra la ore. Atât a fost: o străfulgerare; au trecut unul pe lângă celălalt, s-au privit o clipă și Mitică a dispărut în noaptea de aici, în care ea îl va găsi; Parisul nu era cât viața ei, plină de fantasme, ci plină cu francezi, aici va fi singură, numai ea, puțin mai trecută, dar sigură că diferența de 25 de ani s-a șters. Parizienii sunt viciați și viciile defectează carcasa, dar nu și spiritul; da, îl voi urca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la plăcerea mea. În tot livingul din casa cea nouă, apăreau apoi zeci de cupluri care făceau dragoste, mă înconjurau (apar pe ecran cupluri făcând dragoste, nu e nimic vulgar în nici unii, e, poate, preludiu, e chiar momentul iubirii... toate fantasmele astea iubesc precum Cristi, ea suferă, se mângâie, se pipăie pe sâni, ar fi bune fragmente din Carmina burana, partea cu ritmul din mânăstiri), toți iubeau ca el, ți-am spus că avea un stil extraordinar de a face dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
prelungul vaiet de sirenă Mă ispitește în adâncuri ca pe Odisseu. Nu înțeleg nimic, m´afund în pernă Și fug de mine și cu mine tot mereu. Pe când la geam s´arată o lumină blândă Ce´mprăștie de zor afurisitele fantasme Îmi pare c´am scăpat de´o grea osândă, Dar ultimul otgon mă trage spre´alte cazne.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
în urma căreia ies uneori fete, alteori băieți. * Mi-e frică de cuvinte pentru golurile din ele. Te-ntreb ce faci. Îmi răspunzi cu „de ce“ și iarăși știu că nu mai e vorba doar de mine și de tine sunt vieți, fantasme și lumi și un prag pe care nu-l voi trece către tine. La fiecare „de ce“ al tău picioarele mi se taie și mă întorc în purgatoriul sfârșitului care se apropie. * Doamna M. profesoara mea de biologie din generală. Soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
franceza din secolul al XV-lea. Și e limpede că nu-i pasă de noi. Ne îngăduie să fim spectatori, dar n-are nevoie nici de aplauzele noastre, nici de obiecțiile noastre. Pare prins cu totul într-o lume de fantasme la care noi, biete creaturi roase de complexe logice, nu avem acces. Noi vedem din ea doarj aparențele. Îmbrăcămintea excentrică. Bicicleta pe care o coboară la fiecare escală. Și nu știm cum să împăcăm cu ele aspectul studios al personajului
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
clasat "cazul". Au zis: "e nebun" și se mărginesc să zâmbească disprețuitor-compătimitor de câte ori îl văd coborîndu-și bicicleta pe scara vaporului sau pătrunzând în "marele salon" cu rucsacul său negru în care duce coperți și o potcoavă. Poate că, trăind înlăuntrul fantasmelor sale, Theo ne consideră pe noi "anormali", deoarece "nimeni nu plînge", "nu simte durerea", nu strigă pentru că în fostele temple ale zeilor umblă șerpii. De câte ori ies din cabină, văd pe ușă imaginile care ne arată cum trebuie să ne legăm
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de vomă, halucinațiile permanente, toate acestea îl luaseră complet prin surprindere. Carol reacționase trimițându-l să doarmă pe canapea. Zăcuse acolo ca o epavă, cu adevărate uragane dezlănțuindu-se în spatele frunții sale înguste. Pe când trupul i se zvârcolea, mintea producea fantasme bizare - femei cu testicule în loc de ochi și bărbați cu urechi în formă de vagin, discutând netulburați într-un bar cu un decor halucinant. În cea de-a cincea zi, se ridicase de pe canapea și se dusese la serviciu. În afară de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
coborau ei, zeii. Coborau veseli și cu chef de cântat, după cum se putea vedea chiar pe figura lui Sultan, cel care conducea și strunea cu indicații scurte un grup numeros de închipuite fețe cerești. Erau Hipnos, cel cu somnul și fantasmele întunecate, Eugen, zeul cuzineților, Nemesis, răzbunătoarea, Enlil, Ra, Eter, lumina veșnică, Reea, pământul, fiica Gheei, Hera, apoi Baluba, stăpânul urșilor și fiu al unui robot, Marduk, celebrul Indra, Vali Nebunu’, Hades, Elefterie, patriarhul Pleistocenului, precum și John Gaudeamus, regele swing-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din lumea celor ce nu mai sunt? Calvarul meu se apropie de sfârșit, spre fericirea mea nespusă, iar încăperea în care în nebunia mea intrasem se pierde de la sufletul meu și din carnea mea, desfăcându-se și pierind, asemeni unei fantasme răuvoitoare și întunecate fugind din somnul oamenilor odată cu venirea zorilor. Asemeni celei mai înspăimântătoare arătări a universului, probabil, irump dintre și prin dalele grele și triste ale unei cu totul și cu totul alte încăperi, ce pare a fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]