54,110 matches
-
definește noțiunea de „infracțiune“, face trimitere la vinovăție, ca element distinct al acesteia, motiv pentru care Codul de procedură penală a preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Prin urmare, cu această excepție, toate situațiile care anterior erau subsumate dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b), b^1
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Așa fiind, toate situațiile care, potrivit vechii legislații procesual penale, erau prevăzute la art. 10 alin. 1 lit.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 4 iulie 2017, paragraful 28, a constatat că dobândirea calității de suspect presupune administrarea unui probatoriu din care să rezulte bănuiala rezonabilă că a fost săvârșită o faptă prevăzută de legea penală. La rândul său, calitatea de inculpat este dobândită în urma administrării unui probatoriu din care să rezulte posibilitatea ca o persoană să fi săvârșit o anumită infracțiune. Calitatea de condamnat poate fi stabilită pe baza unor
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, paragrafele 17 și 18). Curtea apreciază că, pentru
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
de alte organe. ... 7. În situația în care sesizarea cu privire la săvârșirea unei fapte penale ce se urmărește la plângerea prealabilă s-a realizat din oficiu, organul de urmărire penală are obligația de a începe urmărirea penală față de faptă și de a proceda la administrarea probatoriului ce reclamă urgență, chiar și în lipsa introducerii unei plângeri penale prealabile. Mai mult decât atât, în cazul în care făptuitorul are calitatea de reprezentant legal al persoanei vătămate lipsite de capacitate de
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
de urmărire penală a efectuat acte într-o cauză în care era cercetată o infracțiune pentru care nu este necesară formularea unei plângeri penale prealabile, fie din culpa organului de urmărire penală în ceea ce privește greșita încadrare juridică a faptei, fie pentru că ulterior au fost descoperite aspecte ce au impus schimbarea încadrării juridice sau extinderea urmăririi penale cu privire la o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, devin incidente dispozițiile
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
1) din Codul penal, iar ulterior, la data de 3 iulie 2017, sa dispus schimbarea încadrării juridice în fapta prevăzută de art. 193 alin. (2) din același act normativ, precizând că din momentul sesizării organelor de poliție cu privire la faptă l-a indicat pe făptuitor și împrejurările în care s-a produs fapta, arătând că a fost convins că aceasta reprezintă plângerea sa prealabilă. A mai arătat că lucrătorul de poliție care a instrumentat cazul nu i-a pus în
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
dispus schimbarea încadrării juridice în fapta prevăzută de art. 193 alin. (2) din același act normativ, precizând că din momentul sesizării organelor de poliție cu privire la faptă l-a indicat pe făptuitor și împrejurările în care s-a produs fapta, arătând că a fost convins că aceasta reprezintă plângerea sa prealabilă. A mai arătat că lucrătorul de poliție care a instrumentat cazul nu i-a pus în vedere, cu ocazia audierii din data de 9 august 2017, că trebuie să
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
unei erori profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii pentru pacient, implicând răspunderea civilă a personalului medical și/sau a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. Prin urmare, elementele care configurează răspunderea civilă delictuală (faptă, vinovăție, prejudiciu și legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu) sunt aceleași, organul învestit de autorul cererii de sesizare, fie că este Comisia, fie direct instanța de judecată, având de realizat, ca efect al învestirii sale, aceleași verificări și analize
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii pentru pacient, implicând răspunderea civilă a personalului medical și/sau a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. Prin urmare, elementele care configurează răspunderea civilă delictuală (faptă, vinovăție, prejudiciu și legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu) sunt aceleași, organul învestit de autorul cererii de sesizare, fie că este Comisia, fie direct instanța de judecată, având de realizat, ca efect al învestirii sale, aceleași verificări și analize în ce privește existența sau inexistența faptei de
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
persoane în regim de taxi, prin prezentarea unei statistici privind numărul cauzelor în care instanțele judecătorești au anulat procesele-verbale de constatare și de sancționare a unor contravenții ca urmare a imposibilității demonstrării de către agentul constatator a caracterului repetitiv al faptei. Se invocă și Punctul de vedere al Ministerului Justiției nr. 2/27.572 din 27 martie 2019, care apreciază necesitatea clarificării și reanalizării proiectului, în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 116, 117 și 120-122 din Constituție
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare pe o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Răspunderea juridică pentru săvârșirea unei fapte contravenționale își are temeiul în săvârșirea acesteia cu vinovăție. Subiectul activ al contravenției este persoana fizică ce săvârșește o faptă prevăzută de legea contravențională, prin acte de executare, de determinare sau de complicitate. Prin urmare, calitatea de contravenient este dată de îndeplinirea tuturor condițiilor obiective și subiective privind existența contravenției. Individualizarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată contravenientului se realizează
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de utilizare a autovehiculului în cazul îndeplinirii conținutului constitutiv al contravenției. Astfel, agentul constatator nu are la îndemână o marjă de apreciere în ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, fiind astfel obligat să aplice măsura contravențională complementară indiferent de circumstanțele faptei, cu toate că în această manieră se încalcă principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale și proporționalitatea sancțiunii contravenționale aplicate în raport cu natura și gravitatea faptei. Principiul proporționalității este încălcat ca urmare a faptului că măsura contravențională complementară a suspendării
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
sancțiunea contravențională aplicată, fiind astfel obligat să aplice măsura contravențională complementară indiferent de circumstanțele faptei, cu toate că în această manieră se încalcă principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale și proporționalitatea sancțiunii contravenționale aplicate în raport cu natura și gravitatea faptei. Principiul proporționalității este încălcat ca urmare a faptului că măsura contravențională complementară a suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului se dispune pe o perioadă inițială de 6 luni. Măsura poate înceta în 30 de zile dacă persoana care a comis
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
număr limitat al prestatorilor, prin eliberarea unui anumit număr de autorizații. Imposibilitatea sancționării persoanelor fizice și juridice care nu respectă prevederile art. 7 alin. (2) și (3) din Legea nr. 38/2003, generat de dificultatea de a dovedi caracterul repetitiv atribuit faptei, a determinat perpetuarea efectuării transportului public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, și, implicit, a afectat calitatea serviciului de taxi și a determinat creșterea evaziunii fiscale. Instanța apreciază că
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
1.000 lei la 5.000 lei. În esență, modificarea operată prin dispozițiile legale invocate vizează conținutul constitutiv al contravenției. Astfel, prin modificarea efectuată s-a eliminat din conținutul normei sintagma „în mod repetat“, cu consecința că, pentru reținerea caracterului contravențional al faptei, nu se mai impune probarea săvârșirii faptei în mod repetat, fiind suficient un singur act material tipic pentru angajarea răspunderii contravenționale. Prevederile art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 stabilesc că dispozițiile modificatoare, anterior menționate
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
limitat al prestatorilor, prin eliberarea unui anumit număr de autorizații; „imposibilitatea sancționării persoanelor fizice sau juridice care nu respectă prevederile art. 7 alin. (2) și (3) din Legea nr. 38/2003, cu modificările și completările ulterioare“, deoarece, prin caracterul repetitiv atribuit faptei, neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) și (3) din Legea nr. 38/2003 nu poate fi dovedită de agenții de poliție constatatori; afectarea calității serviciului de taxi și creșterea evaziunii fiscale; influența negativă a faptelor de piraterie prestate în
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. De asemenea, a arătat că aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. ... 40. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
Prin Decizia nr. 338/RC din 11 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală s-a constatat că „nu revenea Direcției Naționale Anticorupție competența de efectuare a urmăririi penale în speță, atât timp cât prejudiciul cauzat prin fapta celor doi recurenți este mai mic decât echivalentul în RON al sumei de 200.000 euro, neîncadrându-se, astfel, în ipoteza reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, iar aceștia nu au
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Astfel, la infracțiunile prevăzute de art. 10 și art. 12 din Legea nr. 78/2000, expresia „bani, bunuri sau alte foloase necuvenite“ este asociată scopului urmărit de făptuitor pentru a indica, pe latura subiectivă, forma de vinovăție cu care se comite fapta, intenția calificată prin scop. Specific acestor infracțiuni este faptul că latura subiectivă include în structura sa ca formă de vinovăție intenția, care este calificată prin scop. Scopul prevăzut de lege este obținerea unor avantaje sub formă de bani, bunuri sau
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. Totodată s-a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 141^1 din Codul penal din 1969, prin pedeapsa prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Așadar, pedeapsa prevăzută de lege în cazul acestei infracțiuni este închisoarea de la 5 la 20 de ani, iar prin dispozițiile art. 7
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
considerentele Deciziei nr. 1/2015 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost definită infracțiunea autonoma, astfel: «În procesul de incriminare a unui act de conduită, legiuitorul elaborează conceptul faptei, care reprezintă dispoziția din norma de incriminare și prevede sancțiunea, respectiv pedepsele aplicabile faptului incriminat. » Așadar, o normă penală completă se compune dintr-o dispoziție care descrie faptul incriminat și o sancțiune care caracterizează ilicitul ca fiind de natură penală
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
că din materialul înaintat de Institutul de Cercetări Juridice rezultă că varianta agravată sau atenuată a unei infracțiuni presupune realizarea conținutului variantei-tip, la care se adaugă anumite elemente circumstanțiale care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții faptei or la locul și timpul săvârșirii faptei, imprimându-i acesteia, în abstract, o gravitate mai ridicată sau mai redusă. Așadar, aceeași faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
agravată sau atenuată a unei infracțiuni presupune realizarea conținutului variantei-tip, la care se adaugă anumite elemente circumstanțiale care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții faptei or la locul și timpul săvârșirii faptei, imprimându-i acesteia, în abstract, o gravitate mai ridicată sau mai redusă. Așadar, aceeași faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe variante, agravate sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevăzute de legea penală
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]