9,565 matches
-
literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd sufletul și percepția să penduleze între extreme: farmecul poate ucide, creează victime și călăi, sau poate
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd sufletul și percepția să penduleze între extreme: farmecul poate ucide, creează victime și călăi, sau poate înălța. Poate că acesta va fi fiind sensul farmecului de la inventarea sa în literatura română: să domine, "să vrăjească" pentru a stăpîni ("inima fermecată" a lui Eminescu trebuie citită și astfel). Fermecătorii
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd sufletul și percepția să penduleze între extreme: farmecul poate ucide, creează victime și călăi, sau poate înălța. Poate că acesta va fi fiind sensul farmecului de la inventarea sa în literatura română: să domine, "să vrăjească" pentru a stăpîni ("inima fermecată" a lui Eminescu trebuie citită și astfel). Fermecătorii Mihai Ursachi, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Nicolae Turtureanu, Florin Lăzărescu, Romeo Cosma, Valentin Ciucă; Val Gheorghiu.
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
goliardeștile inițiative ale lui Constant Tonegaru, în ghirlanda de tinere fete în floare sau de mai împlinite muze cu zestrea vieții constituită. Erai tânăr laureat al celui mai râvnit/prestigios premiu literar al țării - cel al Fundațiilor Regale - publicaseși La farmecul nopții, o piesă tinzând a introduce noi dimensiuni în dramaturgia națională, publicaseși, de asemenea, romanul Blocada, dovedind capacitatea noii generații, pe care o reprezentai, de a duce mai departe locomotiva strălucitei pleiade dintre cele două războaie. Lumea părea că va
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
puternic scene din alte vremuri, au înviat potrete schițate cu măestrie. Astăzi miracolul s-a împlinit; manuscrisul a devenit carte. Mi-a fost întotdeauna teamă de o publicare cenzurată, într-un fel sau altul, de o traducere greoaie, lipsită de farmec. Această temere este astăzi spulberată. Elena Bulai a reușit ceea ce puțini traducători reușesc: a intrat în fibra secretă a scriiturii autoarei. Citind versiunea românească, am avut momente cînd am uitat că Maruca a scris în franțuzește și asta spune totul
Pe pînza vremii by Oana Orlea () [Corola-journal/Imaginative/15498_a_16823]
-
Iar m-a impresionat cu amicii lui literari, căci a venit să-l asiste Al. Andrițoiu, poet cunoscut. Fănuș citi o povestire cu subiect țărănesc, "Cocoșul roșu", care-mi plăcu mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruse Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Peste numai câteva versuri, în strofa 245-248, textul este astfel: De-aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe; Dar nopțile 's de-un farmec sfânt Ce nu 'l mai pot pricepe. Este limpede că secvența ca să nu-l pot se recită sacadat (sunt monosilabe), cu accent ușor pe pot - iar secvența ce nuuu'l mai pot cere accent prelungit pe nu, muzical chiar, ca
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
chip luminos Demonul creației de cele mai multe ori ia chipul unui înger luminos creatorii știu asta dar preferă să tacă meditând cu degetul apăsat pe gură Demonul creației deține cheile de la toate intrările și ieșirile din templul unde așteaptă oferte pentru farmece orbitoare văzutele și nevăzutele muze creatorii știu asta dar preferă să mediteze îngropându-și fața în palme Eu de mult am renunțat să-i mai învăț pe nevăzători arta întunericului eu de mult am renunțat să le mai dezvălui văzătorilor
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
deschizi la miezul nopții nimănui. O sosie Ea trebuie să vină tocmai în noiembrie acum ea își pune la cale rozul de sfârc și curburile acum își trage pe coapsă ciorapii ca să obțină efectul de unda al delfinului Sporindu-și farmecele acum ea se îmbată cu scrisorile mele ticăloase Însă acum chiar acum cine-mi bate la ușă e altcineva o dublură o sosie.
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
pe Godot (spectacolul despre care scrie Mihaela Michailov), blacheurile ,pantofilor din lună"... La drum cu... NEC-ul nu e o mătușică (văd acum că am uitat să ,consemnez", din vreunul din Suplimente..., Mătușile Luizei Vasiliu), nici nu pleacă nicăieri, dimpotrivă, farmecul lui e că stă pe loc, neschimbat, în Plantelor 21. I-a însoțit, cu toate astea, cale de 10 ani, pe foarte mulți intelectuali de azi care i-au călcat, cîndva, pentru întîiași dată, și definitiv, pragul. Așa că tema numărului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
el, oferindu-i exemple în persoana altora, mai bine înzestrați, dotați cu un talent care, în anumite cazuri, îl fascina. Atunci, în loc să-l roadă invidia, îl copleșea admirația, extazul în fața valorii, cum s-a întâmplat când s-a confruntat cu farmecul, total ieșit din comun, pe care îl degaja de o manieră irezistibilă tânărul Andrei Pleșu, al cărui promotor necondiționat a devenit. Cu ce preț însă? Cu cel al adâncirii unui sentiment de inferioritate care i-a sporit neliniștea, incertitudinile, lăuntrica
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
ușilor în vîrstă și înalte, că nici nu bănuiești ce te așteaptă dincolo. Totuși, Comisionarul și Arhivarul o fac, din patima poștașului ducace, obișnuit să ciocăne totdeauna o singură dată. Și se deschide. Peste prag, ca-n toate istoriile cu farmece de odaie, cu oameni demult ieșiți din lume, vrăjindu-și soarta-ntre pereți, încetează viața prezentă, bună-rea, cum a fost, și-n carapacea ei intră, enorm, delicat, scenariul de mister medieval. Bunăoară, Filip. Înainte, e un comisionar de flori, într-
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
Așa încât tot ce i-ar mai rămâne de făcut ar fi să se prezinte cu înfățișarea convențională a unui pretendent, ad modum Peder Erik Madsen 5, purtând mănuși albe și în mână cu schița planului său de viață, împreună cu alte farmece și amulete (între care să nu lipsească un cât mai respectabil aide-mémoire) care să fie folosite în asaltul final. Dacă sunt deci circumstanțe exterioare care fac necesară o anumită tăinuire, atunci mistificarea folosită e mai mult sau mai puțin prefăcătorie
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
depinde încă de aceiași dinozauri birocratici. Aceasta este și rațiunea pentru care Ťvisul lor familiarť, repetitiv, disperat, apărut grație Ťefectului flutureluiť în aceasta țară haotică, cum ar spune Simona Popescu, nu se mai naște odata. Nu reușește să arate lumii farmecul său singular, trist și în același timp de neuitat. Scriitorilor români li s-a dat, prin acești reprezentanți ai lor, șansa de a concura măcar. Demersul francez este o șansă nesperată pentru literatura română. Mijloacele de expresie și punerea în
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
social, actantul acelor vremuri. Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se individualizează, mai degrabă devine "lichid", se răspândește ușor în farmecul cadrelor temporale pe care le-a reînviat și apoi le lasă să se desfășoare sub ochii noștri"40. Concluzii Consider că utilizarea metodelor calitativa în cercetarea comunismului din România este utilă în primul rând pentru că este o formă de reabilitare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
social, actantul acelor vremuri... Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se individualizează, mai degrabă devine "lichid", se răspândește ușor în farmecul cadrelor temporale pe care le-a reînviat și apoi le lasă să se desfășoare sub ochii noștri. În fine, diferența de generatii dintre cei doi interlocutori face din întreg demersul o maieutica inversă, una în care spontaneitatea și ingenuitatea jucată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fusese înainte de a intra într-un rol în care bărbații o obișnuiseră să intre. Într-un cuvînt, recăpătase starea inocentă, eminamente biologică, a unei ființe ieșite din regimul psihologic al servituții erotice. Era pură biologie femeia aceasta, de aici și farmecul ei aparte. Toate ingredientele de psihologie socială pe care viața le adăugase peste substanța ei biologică o preschimbaseră într-un fenomen grosolan și inestetic, de sub apăsarea căruia reușea să iasă foarte rar, și anume numai atunci cînd, copleșită de plictiseală
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
în gusturi, fără a-și pierde însă ceva din locvacitate atunci când discută despre performanțele scriitoricești ale experimentaliștilor de ultimă oră, fascinat de ,Generația '27", dar și de Beatles, mustos în stil și precis în argumentație, mereu jovial și plin de farmec, Dan C. Mihăilescu este, probabil, criticul literar al perioadei de tranziție. Dacă s-ar face, la nivelul criticii literare românești de după 1989, un top al celor ,mai influenți 10 comentatori literari ai momentului", cu siguranță, ,omul care aduce cartea" ar
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
argumentația lui Michnik în favoarea unei judecăți care să includă terțul (Grey is beautiful e unul dintre eseurile sale cele mai cunoscute) este identică celei susținute de criticul român cu cinci ani mai devreme. Dan C. Mihăilescu aduce în plus și farmecul unui stil imposibil de imitat, perfect adaptat la realitatea românească a momentului respectiv: , Nu e nevoie să ne uităm prea mult și prea atent în jur ca să vedem numaidecât că românul e socialist când e vorba de repartiția bunurilor și
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
un chef nestăpînit de-a arunca ocheade și de-a crede, de-adevăratelea, că lumea e făcută din astfel de "clipiri". O "facere a lumii pe matrici" încearcă, în felul lor, toți poeții. A lui Valentin Iacob are un anume farmec al "scindării", al facerii-desfacerii, ca proces sincron: "și tot mai cred că soarele decade, că se face un sobol negru cu aripi, cu evantaie de plasmă neagră, plasmă spartă... plasma care-a lăcuit scripca lumii...". O apocalipsă în imagini, nu
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
așteptările publicului iar informația este, de cele mai multe ori, incompletă și numai parțial adevărată. Barnum, mare om de spectacol, devenise renumit datorită fanteziei sale debordante. El exagera de multe ori în "montajele" sale, dar acest lucru nu îl împiedică să aibă farmec și succes. Iată câteva dintre "realizările" sale istorice 14: * Joice Hearth era o sclava care susținea că are 161 de ani si pretindea că fusese doica lui G. Washington. Barnum chiar a prezentat un certificat de nastere ponosit dar, după
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
la altul circulă, în cuprinsul unei cărți nici subțiri, nici groase, cupe cu spumă de voroavă. Un stil protocolar, fie jucat, fie asumat de un mic boier paseist care a preferat memorialisticii pure o astfel de "decontare" cu trecutul, face farmecul istorisirilor tăiate pe fason, metaforice, plastice. Citită astăzi, cînd toate răzbunările ei din vorbe sînt povești, Arhondologia e un roman de forță și vervă, romanul de familie, în secolul XIX, pe care, altfel, nu l-am avut.
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
începe viața? Există viață adevărată dincolo de poveștile rămase din existența fiecăruia? Ce este mai important: ce scriem sau cum scriem? Iată cîteva întrebări cheie la care, în spirit ludic sau încrîncenat, cu ironie de belfer sau cu morgă academică, cu farmec boem sau cu ariditate conceptuală, se străduiesc să răspundă - explicit sau indirect, prin textele lor literare - toți scriitorii foarte mediatizatei generații optzeciste, pionierii autodeclarați ai postmodernismului românesc. Ioan Groșan nu face excepție, chiar dacă locul său în tabloul de elemente al
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
mai folosește, de exemplu, verbele a călăuzi și a sălășlui); conjunctivul urării ia forma explicită a formulei de binecuvîntare. (Stereotipia e resimțită ca atare: pe un forum, cineva protesta: ? cum putem scăpa de urări de genul Ťfie că...ť??). Cuvintele-cheie ? farmec, suflet, lumină, sfînt, a revarsă, a picura, vis ? au un număr limitat de combinații, pentru a evocă, desigur, ?magia sărbătorilor?. Găsim în aceste texte (în mesajele de sărbători și în cele de dragoste) toată recuzita poeziei sentimentale ? vise, stele, raze
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
lansa marele opus enescian, Sonata a 3-a ,în caracter popular românesc", în circuitul cel mare, internațional, al vieții de concert. Ne-au cucerit prin naturalețea expresiei, prin savoarea depănării discursului enescian, prin limpiditatea subtil colorată a tonului violonistic, prin farmecul vorbirii pianului, prin înțelegerea particularităților acestei originale construcții muzicale. Astăzi, după aproape jumătate de secol, maestrul Ștefan Gheorghiu a luat loc în sală. Pe podiumul de concert a rămas Valentin Gheorghiu, o prezență artistică uimitoare, tonică, înțeleaptă, inspiratoare pentru avântul
Ștefan Gheorghiu 80 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10705_a_12030]