3,956 matches
-
multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul care l-a slujit în tinerețe. Semnificația este adâncă: orice generație trebuie să preia și să ducă mai departe virtuțile strămoșești, experiența de viață a înaintașilor. Ca orice Făt-Frumos, feciorul împăratului alege dintr-o herghelie calul care mănâncă jăratic, deși e o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele. Și cum sta el în cumpene, să-l ieie, să nu-l ieie, calul se și scutură
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
omul spân, care îl ademenește de trei ori și îl înșală, profitând de faptul că fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă. Asocierea oximoronică e menită să sugereze nefirescul situației. Harap-Alb își respectă jurământul de a-i fi supus întru toate Spânului, lăsându-se în știrea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
există nici un scenariu construit de Zola român, poveste, nuvelă sau dramă care să nu constituie o tentativă de a amenaja implacabila geometrie a menajului în trei în diferite variante. Astfel, în românul La Curée, Renée este prinsă între Saccard și feciorul lui Maxime. În Notre coeur, Mariolle se zbate între contesă Guilleroy și fiica ei. În L'Assomoir, Zola își exprimă oroarea față de menajul în trei al lui Gervaise, Coupeau și Lantier. De regulă, se recurge la un compromis și lucrurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ordinea firească a rânduielii cosmice pentru tânărul sau tânăra care nu au fost căsătoriți și se crează cadrul unei pseudoceremonii de nuntă. Obținerea bradului se făcea după același ritual ca și al nunții, recurgându-se la bradul frate. Ceata de feciori, Îmbrăcați de sărbătoare, cu topoare, alegea bradul și-i cereau iertare că-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea lor. Îl ridicau pe umeri, ducându-l ca pe un mort În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
producție este mult mai mare decât se vede pe ecran. M-am regăsit în ei și am ținut să pun în film tocmai scenele în care ei par atât de umani și care emoționează. De exemplu, când Isac spune despre feciorul său: Seamănă cu maică-sa. În acea simplă frază am înțeles exact care a fost relația lui cu nevasta pe care a trimis-o în Israel, acum 19 ani, am înțeles că acest bătrân, care pare atât de simpatic, nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
acest bătrân, care pare atât de simpatic, nu a putut să-și asume o familie. De aceea sunt întotdeauna ușor sarcastic când mi se spune că Isac e simpatic și Zabulon e oribil. După 19 ani, singura lui remarcă despre feciorul său și nevastă e că seamănă unul cu altul. Felul în care el e agresiv și manipulator sau țipă la clienții lui capătă o anumită potențialitate negativă, care-l curăță puțin pe Zabulon. Acesta este drept, merge înainte, știe ce
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
chiar dacă lingușitorul plugar Vasile I. din Hârsova îi ridica osanale. Ținem să-i avertizăm pe iubiții noștri cititori că ortografia nu ne aparține, așa că tot „meritul” și toată “gloria” îi revin autorului acestui patriotic și mobilizator „plugușor”. „Aho - aho - Voinici Feciori Nu stați pe la cheutori Ținețivă de fereastră Ascultați urarea noastră Când seara sa lăsat Noi cu plugu am plecat Am plecat să colindăm Și o veste ca să dăm Nea venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
spre tata și i-a tunat la zece centimetri de față: <<Te îmbraci imediat și mergi cu noi pentru niște declarații!>>, apoi s-a uitat întrebător spre mine, care stăteam și l priveam speriat. Tata i-a spus că sunt feciorul lui cel mare și că sunt în vacanță. Individul a mai întrebat-o pe mama dacă mai este cineva în casă și aceasta i-a răspuns că mai este băiatul cel mic, dar doarme într-o altă cameră și l-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vorbe prin forma lor neașteptată [...] și citând neostenit și cu o viteză nemaipomenită.”: „ Ce mânca văd eu bine că ai; despre asta nu e vorbă, fătul meu - zise craiul posomorât - dar ia spuneți-mi, rușinea unde o puneți? Din trei feciori câți are tata, nici unul să nu fie bun de nimic? Apoi drept vă spun, că atunci degeaba mai stricați mâncarea, dragii mei... Să umblați numai așa frunza frăsinelului toată viața voastră, și să vă lăudați că sunteți feciori de crai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sporire a dimensiunilor rânduielii din sat.” de aici vine probabil și familiaritatea despre care vorbeam și, în spiritul ei, moșului din Povestea porcului nu i se pare deloc lipsită de simțul realității ideea ca el, simplu țăran, să-și trimită feciorul pentru a o peți pe fata împăratului. Ștergerea granițelor dintre clasele sociale și contopirea eroilor într-o singură lume a cărei dominantă este o înțelepciune rurală cu adânci rădăcini în mitic nu este decât o etapă premergătoare îndepărtării unei alte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
impresionează durerea resimțită de măicuța baciului moldovean, îngrijorată că nu mai primește de la acesta nici o veste, iar afecțiunea ei pentru copil este evidențiată și de portretul elogios, idealizat, pe care i-l face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod al ei, o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
De doruțul fraților; Jelui-m-aș munților De dorul părinților; Jelui-m-aș florilor De dorul surorilor; Maică, măiculeana mea, Auzi-mi tu jalea mea?” în basmele populare, mama este cea care deține batista fermecată, din sângerarea căreia află că feciorul îi este în primejdie și astfel pornește să-l caute, izbutind să îl ajute. De la îngânările de leagăn până la orațiile de nuntă sau bocete, folclorul românesc aduce un elogiu impresionant mamei. Ea se adresează cu bucurie sau cu dojană fetelor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dintre nori după o ploaie îndelungată: «Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea!» Și vremea se îndrepta 8după râsul meu... Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea, cu degetul îmbăiat, puțină tină din colbul adunat pe obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!»”. Smaranda Creangă se individualizează în special prin hărnicia și dragostea ei
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vorbind Că dragostea s-a oprit, Apele s-ar opri toate, Dar dragostea nu se poate. Căsătoria este considerată de popor ca o încheiere normală a unui ciclu erotic, dar și o schimbare de statut social: fata devine nevastă, iar feciorul bărbat. În perimetrul căsătoriei și dragostea are alte atribute decât cele pe care le avusese înainte de aceasta. Zbuciumului și vâltorii iubirii feciorelnice le iau locul acum buna înțelegere, pacea sufletească, echilibrul, într-un cuvânt, o iubire așezată, căci acesta trebuie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
proprii, Bătrâna e o persoană purtătoare a mesajului lui Dumnezeu, o voce a sacrului. Comparația cu Sfânta Duminică nu o avantajează însă. Ne-am gândit mult la această apropiere. Există chiar în Povestea lui Harap-Alb o secvență în care tânărul fecior de crai se află (ca și Ghiță după judecată) într-un moment de analiză negativistă a propriei vieți. Sfânta Duminică (ca și Bătrâna) îi e, în acest moment, o bună parteneră de dialog. Ambele, "adânc mișcate", își propun să aline
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fiul, îngândurat, bărbatul ignoră răspunsul detașat prin care fiul îi anulase orice drept de intervenție și acceptă, după o scurtă vorbă cu popa Furtună, pasul "înapoi" al acestuia. De fapt, Busuioc nici nu fusese consultat anterior. Tatăl se pomenește cu feciorul acasă zicându-i: Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie. Și așa au rămas lucrurile. Plecarea lui Iorgovan după secerători, observăm acum retroactiv, e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Iorgovan după secerători, observăm acum retroactiv, e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu o poate răsturna: Măi taică, eu zic să mă duc eu. Replica e echivalentă ca intenție și sens celei dintâi. Iorgovan e feciorul tătâne-său și aceasta traduce asemănarea și explică slăbiciunea lui Busuioc pentru întâiul său născut. Rămas să petreacă în Arad, Iorgovan cheltuie banii de făină, nu-i spune tatălui, deși n-ar fi avut decât să ceară, și știa că
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dedea bucuros orișicât.... La hotărârea fiului de a pleca din nou la Arad, Busuioc începu să tremure (...), dar el nu era destul de tare ca să-l oprească. În confruntarea de forțe tată-fiu, în ciuda aparențelor, izbânda e de fiecare dată de partea feciorului. Nuvela nu surprinde vreun moment în care Iorgovan să fi împlinit voia tătălui său atunci când aceasta vine în contradicție cu a sa. Relevantă e în acest sens scena în care bogătoiul, după moartea lui Neacșu, decide, plin de remușcări, să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
său atunci când aceasta vine în contradicție cu a sa. Relevantă e în acest sens scena în care bogătoiul, după moartea lui Neacșu, decide, plin de remușcări, să o ia în propria casă pe pădureancă: Iorgovane! grăi apoi oprindu-se în fața feciorului său. Nu pentru că vrei tu, nici pentru că doresc eu, ci fiindcă așa e rânduit de la Dumnezeu... M-ai înțeles?! Nu! zise el umilit s-o lăsăm aceasta. Incapabil de a-i răspunde, Busuioc se depărtă fără ca să-i bage cuvintele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fruntea sus. Busuioc, privindu-l pe Iorgovan, are sentimentul că se vede pe sine. Nu puține sunt momentele în care el își mărturisește aceasta. Privind la Simina, tatăl își spune: Eu în tinerețele mele aș fi făcut prostia aceasta, iar feciorul meu e tânăr. Dilema pe care o trăiește bogătoiul e una de profunzime. Confesorul său e, și de această dată, popa Furtună care îi sărise de atîtea ori în ajutor cu un sfat ce se voia salvator. Simina e pădureanca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
observației, dar nu îi știrbește intuiția de fond: Simina se uita în calea lui. Venea drept, cu capul sus, cu pasul ușor, iar ochii nu îi mai erau ascunși sub genele dese, ci se aruncau îndrăzneți în lume: acesta era feciorul lui Busuioc bogătoiul, omul mândru și încrezut în el, care nu se sfiește niciodată. Eu nu pot să plec, grăi Simina. Nu pot eu să-l văd așa și să mă depărtez. Momentul acesta urmează celui în care Iorgovan a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]