3,819 matches
-
procesul de transformare a simbolurilor în mesaj interpretat (specific receptorului); • filtrarea - deformarea sensului unui mesaj din cauza unor limite fiziologice, psihologice sau tehnologice; • feedbackul - răspunsul receptorului la mesajul transmis (când acesta există, vorbim de o comunicare bilaterală, iar când nu avem feedback, vorbim de o comunicare unilaterală). În procesul îmbunătățirii performanțelor legate de comunicare, una dintre abilitățile importante ale managerului este aceea de a primi feedback precis și corect în ceea ce privește impactul propriului mesaj asupra celorlalți 1. Acest lucru necesită sensibilitate, întrucât cei mai mulți
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
receptorului la mesajul transmis (când acesta există, vorbim de o comunicare bilaterală, iar când nu avem feedback, vorbim de o comunicare unilaterală). În procesul îmbunătățirii performanțelor legate de comunicare, una dintre abilitățile importante ale managerului este aceea de a primi feedback precis și corect în ceea ce privește impactul propriului mesaj asupra celorlalți 1. Acest lucru necesită sensibilitate, întrucât cei mai mulți oameni simt o anumită teamă în fața confruntării directe cu cineva care îi întreabă despre performanțele lor (nu este ușor pentru o persoană aflată pe
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
directe cu cineva care îi întreabă despre performanțele lor (nu este ușor pentru o persoană aflată pe o poziție ierarhică inferioară într-o organizație să se confrunte cu o persoană cu un statut mai înalt, pentru a-i acorda un feedback nesolicitat și probabil nedorit; riscurile implicate, din perspectiva persoanei cu o poziție inferioară, sunt atât de mari, încât, dacă situația rămâne intolerabilă, cea mai sigură strategie este aceea de a tăcea și de a spera că trecerea timpului va îmbunătăți
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
întâlnită cel mai frecvent și poate lua forma conversațiilor directe între două persoane, a discuțiilor cu mai multe persoane în cadrul unor ședințe sau grupuri de lucru, a conversațiilor telefonice etc. Avantajele acestui tip de comunicare sunt: rapiditatea circulației informației, siguranța, feedbackul rapid, confortul în realizarea comunicării, posibilitatea de a activa membrii organizației, faptul că le oferă angajaților sentimentul de considerație și participare la adoptarea deciziilor. Are ca dezavantaj faptul că nu asigură păstrarea în timp a informației; de aici, posibilitatea apariției
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
acest tip de comunicare asigură păstrarea în timp a informației și coerența mesajului și permite o elaborare prealabilă. Prezintă însă și câteva dezavantaje: necesită efort și timp mare de realizare (mai mare decât în cazul comunicării orale), nu asigură un feedback rapid și are un caracter impersonal. c. Comunicarea nonverbală permite transmiterea unei informații fără cuvinte sau, în cazul utilizării cuvintelor, acestora li se adaugă la înțelesul semantic 1 și alte influențe, în special elemente de limbaj al corpului:gesturi, distanța
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
surplusului de informații. Căile principale pe care se poate ajunge la perfecționarea procesului de comunicare organizațională sunt: a. Ascultarea activă - sau ascultarea empatică: presupune abilitatea ascultătorului de a înțelege ceea ce i se spune, punându-se în postura interlocutorului său. b. Feedbackul constructiv - acțiunea de a le oferi interlocutorilor semnale referitoare la ceea ce simțim și gândim în legătură cu un anumit mesaj sau o anumită situație. Pentru a facilita transmiterea unui feedback constructiv, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • să fie direct și să
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
înțelege ceea ce i se spune, punându-se în postura interlocutorului său. b. Feedbackul constructiv - acțiunea de a le oferi interlocutorilor semnale referitoare la ceea ce simțim și gândim în legătură cu un anumit mesaj sau o anumită situație. Pentru a facilita transmiterea unui feedback constructiv, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • să fie direct și să se bazeze pe încrederea reciprocă dintre emițător și receptor; • să fie justificat și să se refere strict la situațiile față de care receptorul poate reacționa; • să aibă un caracter
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în momentul emergenței unor analogii și tematici noi, a unor sisteme și fuziuni cibernetice complexe. Astăzi, utilizatorul ordinatorului își artificializează acțiunile și comenzile sale pentru a le face inteligibile tehnologiilor computerului, pentru ca ulterior sau instantaneu, acesta să poată răspunde prin feedback, într-un mod „umanizat” sau „prietenos” pentru a putea fi înțeles de om. Bucla de raportare a umanului la tehnologic este, prin urmare, una complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar tehnologic sau de interfață în cadrul acestui sistem circuitar, reglând prin retroacțiune simbioza și interacțiunea. Însuși părintele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și automatul continuă să se manifeste în rețelele cibernetice de comunicare în cadrul cărora se observă o combinare între intervenția umană și automatizarea browser-elor și a programelor artificial-evolutive. Circuitul informatic este o convergență a tehnologiilor inteligente (vezi Ross, 1994Ă, răspunzând prin feedback, și a umanului integrat în sistemul automat (vezi Morse, 1994Ă. Artificialul devine în acest context o articulare a vitalului (a celebrului elan vitală, o formă de vitalitate care nu mai corespunde însă strict proceselor organice ale materiei. De la natura universului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectul uman, devenind la rândul său un subiect computațional și întemeind o interstițialitate corporeală dinamică, specifică legăturilor și întreruperilor din fluxurile de date ale rețelei. Un obiect al interfeței digitale, un instrument mașinic cu care utilizatorul interacționează și comunică prin feedback, un program sau o unealtă din cadrul său, toate acestea nu sunt doar extensii ale corpului uman de tipul mouse-ului ca prelungire a mâinii, ci sunt componente ale unui sistem în care acțiunile, comenzile și răspunsurile se întrepătrund până la conlucrarea dintre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bazată pe procese materiale și contingente, dialectica dintre biologic și informațional este în genere transgresată prin faptul că ciberneticul nu este conceput doar un produs opus organicului, ci i se atribuie relații biologice, digitale și digital-biologice, într-un circuit al feedbackului și al interraportării permanente, al relegăturilor și reinițializărilor în noi forme. Entitățile nodale și sintetizatoare în sistemul info-biotic participă la derularea unei activități transformative prin medierea unei interfețe de întâlnire a utilizatorului și a „obiectului” computațional. Corespunzând spațialității și temporalității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sisteme postbiologice sunt considerate vii. De asemenea, nu doar software-ul este supus principiilor evoluției, ci și hardware-ul prin intermediul cellular automata. Imaginarul vieții artificiale expune spațiul virtual în mod multidimensional, fie ca spațiu bio-cibernetic, al informațiilor autoorganizaționale, capabile de feedback în relația cu utilizatorul și care locuiesc în sistemele nomade ale sintezei uman-mașinale, fie ca spațiu cyberviral, al virușilor electronici, transmiși prin contact și interacțiune, fie ca spațiu cultural, al ideilor care se răspândesc prin schimbul informativ dintre om și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
realității virtuale încorporează sau întrupează (embodyă utilizatorul. Sau, în bioinginerie, componentele tehnologice suplinesc organele umane „vătămate”, reconstruind o parte a corpulului natural sau biologic după un model al corporalității anorganice, artificiale. Este vorba de o spirală în care conceptul de feedback nu este doar unul la modă în discursul tehnoștiințific, ci și o aplicație operațională. Această spirală care reunește conceptul cu practica este specifică diverselor tipuri de întrupări la interfața tehnologiilor comunicaționale. Scopul capitolului de față este nu doar să descrie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau politice prin cercetarea legăturii dintre evoluția natural-artificială și cea socială, prin studierea ordinii spontane din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii. Incursiunea din ce în ce mai amplă a tehnoștiinței în lumea natural-organică cuprinde, pe lângă implicații ale dominării asupra naturii și corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spune unde sunt granițele corpului nostru determinându-ne să simțim că ne locuim corpurile din interior. „Coerența proprioceptivă” este un termen împrumutat de la fenomenologi și „se referă la modul cum aceste granițe sunt formate printr-o combinare a mișcărilor de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în „coerență proprioceptivă” cu racheta de tenis pe care o experimentează ca o extensie a propriului braț. Prin urmare, corpul uman poate simți coerența proprioceptivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Thomas, Julia (ed.Ă (2000Ă, Reading Images, New York, Polgrave. Tiffin, John și Terashima, Nobuyoshi (ed.Ă (2001Ă, HyperReality: Paradigm for the Third Millenium, Londra, New York, Routledge. Tomas, David (1995Ă, „Feedback and Cybernetics: Reimaging the Body in the Age of the Cyborg”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Toy, Maggie (ed.Ă (1995Ă, Architects in Cyberspace, Londra, Architecture Design and
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trăiți viața cu adevărat în Armonie și Adevăr, în Bunătate și Frumusețe, în Credință și Demnitate. Managementul achizițiilor publice 10 În ceea ce mă privește, aș vrea să credeți că prin tot ceea ce facem împreună la MAP intenționez să dezvoltăm acel feedback viu profesor-student, din care să învățăm să construim omul-specialist în MAP capabil să transforme această funcție a administrației publice și în țara noastră într-o veritabilă componentă a guvernării prin oameni și pentru oameni. Autoarea Capitolul 1 Managementul și funcția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sau nu și eficacitatea sau neeficacitatea sistemului; b) Activitățile: − totalitatea acțiunilor întreprinse pentru atingerea rezultatelor dorite de sistem; c) Resursele (inputuri sau intrări): − totalitatea categoriilor de resurse antrenate de derularea activităților în vederea atingerii obiectivelor (resurse materiale, umane, financiare, informaționale); d) Feedbackul (reacția inversă): − informația, pozitivă sau negativă, generată de sistem, care indică gradul de realizare a rezultatelor dorite; − indică necesitatea intervenției și aducerea de corecții în realocarea resurselor, în derularea activităților sau în formularea obiectivelor urmărite; e) Distribuția: − presupune încadrarea în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
unei sarcini înainte de întrunirea focus grupului 76 Procesul de elaborare a unui bun demers interogativ 77 Pasul 1. Brainstorming 78 Pasul 2. Formularea întrebărilor 79 Pasul 3. Ordonarea întrebărilor 83 Pasul 4. Estimarea timpului acordat întrebărilor 86 Pasul 5. Obținerea feedback-ului din partea altor persoane 88 Pasul 6. Testarea întrebărilor 89 Schimbarea întrebărilor: importanța consecvenței 89 Rezumat 91 Capitolul 4. Participanții la un focus grup 94 Studiul se ghidează după scop 96 Componența grupului 97 Dimensiunea unui focus grup 99 Strategii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
folosite pentru a acumula informații înaintea începerii unui program, procedeul se numește evaluarea nevoilor, analiza bunurilor, testarea climatului, planificare, testare-pilot și așa mai departe. Atunci când focus grupurile sunt folosite în timpul desfășurării unui program, putem vorbi despre evaluare formativă, evaluarea proceselor, feedback, monitorizare, raportare și așa mai departe. Atunci când sunt folosite pentru luarea deciziilor după finalizarea unui eveniment, ar putea să fie vorba despre evaluare sumativă, evaluarea rezultatelor sau pur și simplu feedback. Crearea produselor sau a programelortc "Crearea produselor sau a
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
unui program, putem vorbi despre evaluare formativă, evaluarea proceselor, feedback, monitorizare, raportare și așa mai departe. Atunci când sunt folosite pentru luarea deciziilor după finalizarea unui eveniment, ar putea să fie vorba despre evaluare sumativă, evaluarea rezultatelor sau pur și simplu feedback. Crearea produselor sau a programelortc "Crearea produselor sau a programelor" Un mod puțin diferit de a trata informația acumulată în urma discuțiilor din cadrul focus grupurilor este folosit atunci când avem în vedere diferitele stadii de creare a unui produs sau program. Acest
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
stimulente care sabotează schimbarea. Mișcări de calitatetc "Mișcări de calitate" Focus grupurile s-au dovedit utile în dezvoltarea și menținerea eforturilor de îmbunătățire a calității. Aceste eforturi referitoare la calitate depind de răspândirea implicării, de căile de comunicare deschise, de feedback și de un mediu neamenințător. Focus grupurile reprezintă una dintre strategiile folosite pentru a defini calitatea, procedeele de monitorizare a verificărilor sau ideile pentru soluții și în general pentru a înțelege chestiunile referitoare la calitate. Înțelegerea preocupărilor angajațilortc "Înțelegerea preocupărilor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și a rezultatelor așteptate ale unui studiu, pentru ca apoi să echilibreze ceea ce ar fi bine de făcut cu ceea ce se poate face în limita resurselor disponibile. Ne punem gândurile pe hârtie și îi încurajăm pe ceilalți să ne ofere un feedback. Acest lucru ne obligă să ne depășim propriile idei și să căutăm să aflăm care sunt impresiile colegilor. Planificarea încununată de succes menține promisiunile la un nivel rezonabil, limitele de timp - eficiente, dar realizabile și bugetul echilibrat. Gândiți-vă că
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a mentorilor implicați în program și a angajaților. Este important să comparăm asemănările și deosebirile care apar între reacțiile acestor grupuri diferite. Să presupunem că resursele de care dispuneți vă permit să reuniți doar zece grupuri. Sunteți de părere că feedback-ul din partea tinerilor și a părinților va fi cel mai folositor pentru studiul dumneavoastră și de aceea acordați o importanță mai mare acumulării de informații de la aceștia. Reuniți patru grupuri cu tinerii, deoarece feedback-ul din partea lor este cel mai
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]