2,265 matches
-
general, de sfârșit sau încotro își îndreaptă ea pânzele, e o întrebare obsedantă a acestui sfârșit de secol, ce s-a prelungit și în începutul secolului nostru. Într-o lume „mortiferă”, cum definește Basarab Nicolescu modernitatea, și care a inventat felurite tipuri de moarte și sfârșit: începând cu nietzscheana moarte a lui Dumnezeu, moartea omului/subiectului anunțată de Foucault, sfârșitul ideologiilor, sfârșitul istoriei, nu se putea să nu fie cuprinsă de această stare și spațiul literaturii. De la sfârșitul secolului al XIX
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pune culoarea specială pe care vrem să i-o dăm. "Știi doar că vopsitorii cînd vor să coloreze lîna în roșu purpuriu, aleg mai întîi din numeroasele culori un fel și anume pe cea albă, după care o prelucrează prin felurite pregătiri, pentru ca să poată primi cel mai bine culoarea purpurie și numai după aceea o vopsesc. Ceea ce este vopsit astfel este garantat și nici o spălare nu-i poate scoate culoarea". Însușirea sau calitatea totală a cărei condiție vrea s-o arate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
individuale pot intra în niște asocieri din care pot să apară sentimente totale. Sentimentul total presupune trăiri de diferite feluri, ce se află într-o corelație reciprocă. O trăire obiectiv simplă poate avea totuși efecte atît de diverse, prin proprietățile felurite pe care le prezintă, încît să egaleze subiectiv mai multe trăiri deosebite, concomitente. Unele sentimente totale pot fi provocate în stări individuale (cf. exemplele citate în §1), dar numai cînd au apucat să se dezvolte ca stări totale, printr-un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apare ca marele deschizător de drumuri a întregii evoluții în cauză. Asemenea tuturor marilor maeștri, el este un mare inițiator și totodată un simptom a ceea ce era pe cale să apară și trebuia să se dezvolte mai tîrziu, ca urmare a felurite transformări istorice și sociale. Trebuie să mai stăruim puțin asupra unei importante schimbări pe tărîm intectual. 42. Influența Renașterii și a criticismului Viața spirituală grecească s-a dezvoltat într-un orizont limitat, atît în ce privește cunoașterea naturii cît și experiența istorică
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spontan” descoperă Lucian Raicu 70 în volumul de poezii Cântecul lui Philip Müller al lui Florin Mugur: „Chiar înainte de a cunoaște și de a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur, înainte de a exprima anumite păreri și a face felurite propuneri asupra destinului său scriitoricesc, trebuie să subliniem curiozitatea și bucuria cu care cititorii primesc cel dintâi volum de versuri al unui tânăr poet de 19 ani, student al Școlii de literatură „Mihai Eminescu” (...). În poezia La optsprezece ani - publicată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îmi vine să mă întreb cine nu era membru de partid în România și cine era? Liviu Antonesei: Îmi amintesc destul de vag episodul cu bătrâneii din Galați, dar era perioada aceea când toată lumea făcea partide și pornind de la cele mai felurite criterii inițiativa lor nu era mai absurdă decât "partidul băutorilor de bere" ori al "crescătorilor de shinshilla", ba chiar avea mai mult temei. Cât privește cine a fost și cine n-a fost membru PCR, e greu de răspuns, pentru că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
se precizau scopul înființării și modul de organizare al societății: "1. Se înființează la Iași o societate anonimă sub numele Societatea catolică Presa Bună; 2. Această societate are drept scop de a tipări și răspândi scrieri cu cuprinsul cel mai felurit și în același timp după principii sănătoase; 3. Fondul societății se adună din donații benevole, din venitul cărților vândute și din venitul tipografiei; 4. Acest fond va fi administrat de 5 membri catolici și anume 3 preoți și 2 laici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deschide o stare de spirit meditativă, fie îndoiala în ce privește sensul real îl copleșește pe lector, fie încheierea retează așteptările și sporește de fapt pofta de lectură, de a continua comuniunea cu universul descoperit. În toate aceste cazuri, finalul deschis, prin felurite șiretlicuri, asigură supraviețuirea textului prin relectură. Autorul Desperado se asigură că lectorul nu numai că nu-l va uita, ci, în limita posibilului, nici nu-l va părăsi. Universul imaginat de autor este dezvăluit treptat. Lectorul e educat în spiritul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai bine în trecut fără a ieși din actualitate, este să evadeze din convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry James. Unii protagoniști
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au fost în țările comuniste scriitorii care nu au vrut, sau nu au putut să evadeze. Ei au fost nevoiți să inventeze un gen de literatură care să țină piept "realismului socialist" și au izbutit să păcălească cenzura, comunicând în felurite moduri cititorului mesajul că lucrurile stau foarte rău, iar el, cititorul, nu e singurul care gândește așa. Crearea acestei solidarități a lecturii n-a fost ușor de realizat. A fost nevoie de un cod. Comunismul e cunoscut pentru "limbajul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Scrope. Philip descoperă că primele romane de Harriet Scrope sunt plagiate după Harrison Bentley, ceea ce ea însăși recunoaște mai încolo, într-un monolog interior pe care doar lectorul îl află, personajele neavând acces la el. Toată cartea e plină de felurite falsuri. Hawksmoor pendula între bine și rău, intriga încheindu-se cu izbânda răului. Chatterton face ca autenticul să eșueze în fals: nu mai putem avea încredere în nimic. Același Philip rămâne în finalul cărții cu nevasta și copilul lui Charles
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scriitoare. Suferă de blocaj scriitoricesc pe timpul narațiunii, dar anterior a scris un număr de romane onorabile. Pare o romancieră de succes, dar Lodge nu insistă asupra succesului ei. Cariera universitară temporară n-o ajută decât să afle că Martin are felurite aventuri, iar una dintre ele este chiar o studentă de la cursul ei. Studenta îi aduce la corectat un capitol de roman, iar Helen îl identifică pe Martin în paginile ei. Lodge e destul de lipsit de entuziasm pentru viața universitară. În
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ani încoace îmi tot visez copiii când erau mici. Adevărate coșmaruri. Amândoi au fost tare bolnavi la douăzeci și ceva de ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nepătruns alfabetul cu 74 de semne, dată fiind și slaba mea acuitate vizuală. Pe de altă parte, dialectele vietnamez și filipinez sunt bine romanizate, așa că e puțin probabil să mă trezesc într-un autobuz cu o destinație greșită. LV. Folosești felurite procedee narative. Intri spontan în gândurile personajelor, devii narator obiectiv când nici nu ne așteptăm. Ești un nonconformist, ceea ce-i caracterizează pe mai toți scriitorii contemporani... TM. Întotdeauna mi s-a părut și mi se pare că diferența dintre așa
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în 1978. Pasiunea pentru spiritualitatea japoneză l-a susținut pe autor ca, pe lângă informarea amplă în domeniu, să intre în relații cu o faimoasă gheișă din anii 1960-1970 din Gion, celebrul cartier din Kyoto, Mineko Iwasaki ce i-a furnizat felurite informații despre lumea puțin cunoscută a gheișelor. Avântul scriitoricesc și ispita ficțiunii din romanul Memoriile unei gheișe l-au făcut să se îndepărteze de informațiile realei gheișe, ceea ce a deranjat-o și l-a dat în judecată. Romanul l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
parizian, e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
dacă plâng, el Îi ascultă... Zeul cunoaște orice nume. (Merikara, 130 sqq.) În aspectele lor cele mai variate, aceste câteva decenii (sunt, cu aproximație, doar 150 de ani din mileniile de istorie egipteană) se prezintă ca un creuzet de experiențe felurite și contrare, un moment de disoluție și renaștere: s-a sfârșit cu Împuternicirea dată de „stat” vieții religioase a indivizilor, legăturile dintre cer și pământ se Înmulțesc, devin elemente ale vieții cotidiene. 9. REORÂNDUIREA SOCIETĂȚII. O NOUĂ ESCATOLOGIETC "9. REORÂNDUIREA
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
există Într-adevăr date textuale care atestă ceremonii și ofrande sacrificiale În cinstea regilor defuncți tocmai În perioada atestată de arhive. Pentru epoca paleosiriană (cca 2000/1900-1650/1600), săpăturile au adus la lumină o serie de edificii sacre plasate În felurite moduri În mediul urban. Caracterul lor religios este recognoscibil cu certitudine datorită trăsăturilor planimetrice și tipologice recurente și a prezenței de obiecte specifice, mai ales a bazinelor de ceremonie caracteristice. Templul B1 (În cetatea de jos, În sud-vest) făcea parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt revelate de calendarele festive (sunt celebre ceremoniile În cinstea lui Ishtarxe "Ishtar" și sărbătoarea pentru carul lui Nergalxe "Nergal"); un rol important trebuie să fi avut recitarea și cântul, În timp ce se dădea o mare importanță și divinației, În forme felurite, În viața publică și privată. 3. Emartc "3. Emar" Înainte de a ne ocupa de documentația de la Ugarit, e necesar să ne oprim asupra textelor din Emar (Meskene), centru important pentru căile comerciale siro-mesopotamieme, situat pe malurile Eufratului; acest sit a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fază de declin și o a doua, de totală dispariție a luminii. Regele, personajul principal al ceremoniei, devenea o persoană sacră și inviolabilă până În momentul În care un rit special „desacralizant” elimina tabuurile legate de rolul său de oficiant. Printre feluritele rituri descrise se Întâlnește o ceremonie complexă cu caracter ispășitor care diviza populația din Ugarit În două părți, În funcție de sex, În fruntea cărora se afla regele, respectiv regina. În astfel de ceremonii avem un fel de „mărturisire” publică „a păcatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ceremonii aveau o legătură strânsă cu cei morți, probabil invitați la banchet și la libații pentru Întărirea solidarității Între sfera celor morți și lumea celor vii. Tradiției mesopotamiane, preluată cu unele inovații creatoare, i se datorează textele despre prezicere de felurite tipuri, de la cele bazate pe examinarea organelor (ficat, plămâni) la previziunile referitoare la nașteri, de la prognosticurile astronomice la consultări și răspunsuri necromantice. Există o listă divină care propune succesiunea zeilor Într-o ordine care ar putea reflecta o anumită ierarhie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
venerate și cunoscute divinități tămăduitoare precum Shadrafa și Horonxe "Horon", un vechi zeu amorit, probabil În formă de șarpe, stăpân al descântecelor și protector Împotriva mușcăturii de reptilă. Un rol important trebuie să fi avut și Eshmunxe "Eshmun", venerat În felurite locuri sacre ale insulei și identificat cu tămăduitorii clasici Asclepiosxe "Asclepios" și Esculapxe "Esculap". În Spania, cultul lui Tanitxe "Tanit" și Astartexe "Astarte" pare să dobândească o importanță aparte. Pe lângă acestea sunt Însă prezenți și Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din cauza a ceea ce a ajuns până la noi) rolul unor asociații religioase sau confrerii, continuatoare ale tradiției semitice a marzi¿u/marz¶a¡. Se organizau ceremonii, procesiuni, dar mai ales banchete comunitare cu caracter mai mult sau mai puțin sacru, pentru felurite ocazii ritualice pentru care stau mărturie deja amintitele tăblițe de intrare. În plus, cunoaștem importanța vinului În cult și mai ales venerația față de cei morți, pentru care se construiau edificii funerare În formă de casă, temple sau turnuri Înalte, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a libertății, destinul este o încercare de a înfrânge democrația morții, deci gândul că în fața confruntării cu aceeași limită absolută toate viețile devin egale. Datorită destinului oamenii ajung inegali în fața morții, căci LIBERTATEA CA PRELUARE ÎN PROIECT/75 posibilitatea administrării felurite a lotului finitudinii dă o șansă de originalitate fiecărei vieți în parte. Destinul reprezintă exersarea maximei libertăți în cadrul finitudinii ca nelibertate supremă. * Disfuncțiile libertății în raport cu realizarea destinului pot fi determinate ca maladii de destin. Maladiile de destin (lenea, ratarea, eșecul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în parte, limita, conturul, forma unei vieți? La Homer (Odiseea, 16, 64; 19, 129; 19, 512) se vorbește în chip nediferențiat de daimon ca „împărțitor“ al porțiilor de viață, dar, indiferent de feluritele reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la ospăț, cei ce-și primesc destinul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]