63,117 matches
-
și, mai ales, pentru a fi sigur că a făcut ceva concret, demn de povestit. Un alt subiect demn de atenție este jocul de noroc. Merită citit eseul dedicat "omului care joacă la loterie", pentru că impresionează naturalețea cu care privește fenomenul acest observator extrem de intransigent în alte cazuri. Tema este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un blestem național; iată o delimitare a intelectualului extrem de simplistă. Dimpotrivă, Noica privea fenomenul cu multă indulgență, el nesimțind nevoia unei desprinderi drastice de masa bingomanilor. Acest lucru dovedește încă o dată că elita zilelor noastre suferă de o criză identitară și de o crispare legitimantă, stări de care Noica se dovedește a fi atât
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
volum. Nu putem sări peste numeroasele pasaje în care Noica își exprimă cu umor incompatibilitatea cu cinematograful sau cu ultimele noutăți tehnice. Ele sînt sarea și piperul acestor conferințe. Expresivitatea puternică confirmă faptul că există și o profundă înțelegere pentru fenomenele disprețuite: Nu vi se pare că existența noastră obișnuită seamănă cu acel produs revoltător al cinematografului, cu acel vis urît, acel spectacol crispat care se numește Mikey-Mouse? Cum putem noi rîde la spectacolul lighioanelor acelora care se deformează și se
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia morții, precedată de cea - mai modestă - a bolii. * Suferințele mici le ușurează pe cele mari, precum acțiunea unor lipitori care sug sîngele infectat. * Revolta maselor, fenomen socotit de către Ortega y Gasset caracteristic începutului de veac XX, nu ni se înfățișează specific acestuia (ajunge să ne gîndim, elementar, la Revoluția franceză, ca și la nenumăratele răscoale țărănești). Mai caracteristic ni se pare un alt fapt și anume
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
foarte mic de evrei rămași în România, discursul antisemit s-a deplasat de la argumentele și sloganurile care vizează prezența concretă a evreilor spre argumente și stereotipuri care au în vedere o primejdie abstractă, mai curînd irațională, cea a "conspirației". Un fenomen interesant sesizat de partenerul de dialog al lui Andrei Oișteanu este creșterea enormă a interesului față de iudaism în țările ex-comuniste: Am putea chiar vorbi de o centralitate, pozitivă sau ambivalentă, a evreului și a iudaismului în spațiul cultural și intelectual
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
apariția unor centre de studii iudaice și introducerea lor în cadrul universitar. Cred că putem detecta, mai ales la nivelul generațiilor mai tinere, o schimbare sensibilă a percepției publice despre evrei și iudaism, mai aprofundată și mai nuanțată, chiar dacă, la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un fenomen pe care un sociolog britanic l-a denumit SEP, o prescurtare de la somebody else's problem, adică o problemă care nu te privește, e treaba altcuiva s-o rezolve sau măcar s-o ia în seamă." Nemaiavînd spațiu să reluăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
Rodica Zafiu Folosirea unui nume propriu foarte răspândit pentru a desemna metonimic cetățeanul-tip, reprezentantul generic al unei etnii sau al unei categorii sociale, e un fenomen cultural universal; în Nume de persoane (1965) Al. Graur ilustrează fenomenul, printre altele, prin numele pe care le consideră simbolice pentru rus, german, român: Ivan, Fritz, Popescu). într-un studiu din 1928 (Divagazioni semantiche rumene), C. Tagliavini aduna o bogată
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
Rodica Zafiu Folosirea unui nume propriu foarte răspândit pentru a desemna metonimic cetățeanul-tip, reprezentantul generic al unei etnii sau al unei categorii sociale, e un fenomen cultural universal; în Nume de persoane (1965) Al. Graur ilustrează fenomenul, printre altele, prin numele pe care le consideră simbolice pentru rus, german, român: Ivan, Fritz, Popescu). într-un studiu din 1928 (Divagazioni semantiche rumene), C. Tagliavini aduna o bogată serie de nume românești folosite pentru a desemna "omul simplu", "omul
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
și a invențiilor acestuia în materie de "transformare a omului și a societății". În al doilea rând, datorită originalității sale estetice indeniabile. Nicolae Manolescu identifica, în unele romane ("corintice") ale deceniului al optulea, o nouă modalitate artistică, perfect adecvată reprezentării fenomenului politic, structurii și mecanismelor puterii. Mihai Zamfir sesiza, dintr-o altă perspectivă, apariția, în aceeași perioadă, a unei specii aparte de roman, care s-ar caracteriza prin subiectivizarea accentuată a vocii auctoriale și prin utilizarea generalizată a unei narațiuni homodiegetice
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Înalte Porți (București) și unui Magnific Suleiman care, la rândul lor, ascultă de o Sublimă Poartă (Moscova) etc. Autorul a urmărit să confere exemplaritate faptelor prin sublinierea, prin evidențierea structurii, a mecanismelor sistemului totalitar (în speță, totalitarismul românesc), cu toate fenomenele specifice acestuia. Romanul nu pierde, cum s-a spus, față de jurnal, în direcția autenticității, căci între factualitate și autenticitate nu se poate pune semnul echivalenței (jurnalul lui Ion D. Sîrbu nici nu este, altminteri, un "jurnal intim", ci un jurnal-eseu
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
ultimul, dedicat analizei lui Franz Rosenzweig, Iser parcurge traseul interpretării, ca demers aplicat inițial unor texte, apoi unor fapte de cultură și în cele din urmă unor entități incomensurabile, precum Dumnezeu. A interpreta înseamnă, pentru Iser, a reflecta asupra unui fenomen care e fundamentalmente diferit de ceea ești, știi, trăiești tu, a căuta să înțelegi această alteritate în suficientă măsură încît să o adopți și să o faci funcțională în propriul tău orizont cultural și mental, în propria ta experiență. Interpretarea
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Zamfirescu, și Alexandru Matei, își fac intrarea în lume prin arcul de triumf al unor prefețe semnate de Al. Cistelecan. Nu este o întâmplare. De multă vreme, criticul din Târgu-Mureș (de fapt, din România) supraveghează cu o mereu reconfirmată competență fenomenul poetic românesc și semnalează prompt orice apariție care dă speranțe. Zamfira Zamfirescu, Da, prefață de Al. Cistelecan, București, Ed. Vinea, col. "Debut", 2000. 88 pag. Alexandru Matei, Tractir, prefață de Al. Cistelecan, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, col. "Poeți de azi", 2000
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
conceptul specificului național, pe care continuă să-l apere. M. Ralea își asumă misiunea de a defini, în numele revistei, un punct de vedere înnoitor în această chestiune. În 1927 publică, în Viața Românească, două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
admit exclusiv posibilitatea studierii individualităților. Poate că, în acest punct de vedere, e, deocamdată, oarecum exagerare, existînd, la nivelul unor popoare unele trăsături distincte de la fizionomie la alte manifestări. Dar e probabil că mai tîrziu, peste cîteva sute de ani, fenomenul globalizării, spre care se tinde indiferent de voința unor țări sau popoare, prin uniformizare fatală, va pune capăt acestor teoreme despre specificul național sau identitatea națională. Și, oricum, dacă se admite prelungirea ei în timp trebuie să se țină numaidecît
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
lucrările străine în care se vorbește de limba română, cu atît mai mult cu cît ele nu sînt, din păcate, prea numeroase. în afara studiilor de tipologie lingvistică, a cercetărilor care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Nicolae Manolescu Acest număr al României literare este ultimul din acest an, din acest secol și din acest mileniu. Următorul va apărea în ianuarie 2001. Iată un prag excepțional și atît de rar, încît seamănă mai degrabă cu fenomenele astronomice decît cu cele pămîntești. Istoria oamenilor are unități de măsură mult mai mici. Secolul însuși este o unitate prea mare pentru nevoile lor, fie politice, fie culturale. Mileniul este, el, o unitate gigantică, valabilă doar pentru macroistoricii de tipul
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
Rodica Zafiu Una dintre trăsăturile caracteristice ale limbii române actuale e diversitatea ei stilistică, determinată de multiplicarea și diferențierea situațiilor de comunicare, a contextelor de uz; se înțelege că o asemenea diversitate nu individualizează româna între alte limbi moderne (căci fenomenul e comun, cel puțin pentru toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
În eseul ei publicat imediat după război, Arendt deplîngea soarta dezrădăcinaților, socotindu-i victime ale acestei vremi agitate, inși condamnați pe vecie să se simtă înstrăinați și neîntregi. Iată, însă, că acest secol se încheie în plină ascensiune a unui fenomen care promite să elimine din dicționare concepte precum exil sau dezrădăcinare: Internetul. Lumea virtuală a World Wide Web-ului e o lume fără granițe, fără cetățenii și pașapoarte. Dacă aceasta este lumea în care vor trăi oamenii secolelor următoare, ce
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
public); mirajul călătoriilor virtuale în diverse mall-uri a pierit și el, odată cu intensificarea fraudelor de credit card. Cu toate acestea, Internetul nu a dispărut, cum mă anunța deunăzi un amic căruia îi displac profund tehnologiile de ultimă oră. Dimpotrivă, fenomenul a atins o fază de maturitate, iar euforia noviciatului face loc spiritului critic, discernămîntului, vigilenței. Însă chiar și așa, receptarea entuziastă a Internetului, analizele care nu contenesc a-i preamări avantajele domină net reacțiile mai reținute sau sceptice. Voci precum
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
merită citit cu atenție. Birkert preia, în deschiderea cărții, o analogie propusă inițial de John Crarey: Internetul joacă același rol în acest secol precum cel jucat de căile ferate în secolul anterior. Ambele, și Internetul și căile ferate, nu reprezintă fenomene izolate, ele nu țin doar de domeniul tehnicii, ci se răsfrîng asupra mentalității, infuzează concepții de viață, stabilesc norme de comportament, orientează visuri și aspirații, redefinesc noțiuni complexe precum fericire sau împlinire. Dar așa cum trenurile veacului trecut au conviețuit o
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
al ultimului deceniu - presupune o 'alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică - schimbarea sensului, ca și îmbogățirea semnificațiilor unui cuvînt sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general și firesc, mutațiile înregistrate de sintagma limbă de lemn reprezintă o situație oarecum aparte sub aspectul modalităților specifice de realizare, care implică o complexă condiționare socială atît din perspectiva uzului, cît și din cea a situării în sistemul
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
discursului politic. Translarea sintagmei de la nivelul exprimării curente la cel al terminologiei științifice presupune rafinări care, depășind nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia iterativă (reluarea anumitor forme de exprimare verbală poate fi determinată de intenții artistice ori de necesități sau preferințe ale comunicării sociale
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
lor juxtapunere, cele trei expoziții de la Muzeul Literaturii îl imprimă spațiului, determină, prin însăși lumea secvențială pe care ele o creează, unitatea firească a manifestării și alimentează fără eforturi un discurs bine structurat, perfect unitar și cu toate aparențele unui fenomen natural, constituit de la sine, sub presiunea exclusivă a unor rațiuni interioare.
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
se dezvăluie de vreme ce evoca mediul țiganilor corturari, unde legile aspre ale existenței și comportamentul eroic, aproape sălbatec, erau inextricabile. Dar era un univers care, se vede bine, îl atrăgea nu numai pentru pitorescul comportamental și existențial, unde ciocnirile violente sînt fenomene cotidiene. Nu cred, asemenea regretatului Mircea Zaciu, că, scormonind acest univers, părintele Agârbiceanu se gîndea să dea o replică înduioșată, peste ani, Țiganiadei lui Budai-Deleanu. Pur și simplu acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]