9,041 matches
-
lui nu este posibilă decât ținând seama de o anumită evoluție (sufletească) a individului, evoluție care se supune legii cauzalității. Valabilitatea universală a ordinii de finalitate nu este afectată; personalitatea nu are nici o justificare dincolo de finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ținând seama de o anumită evoluție (sufletească) a individului, evoluție care se supune legii cauzalității. Valabilitatea universală a ordinii de finalitate nu este afectată; personalitatea nu are nici o justificare dincolo de finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legii cauzalității. Valabilitatea universală a ordinii de finalitate nu este afectată; personalitatea nu are nici o justificare dincolo de finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe temeiul celor arătate până acum, am putea socoti că afirmarea ordinii de finalitate pentru existența-ca-energie (pornind de la ideea omului ca "scop final" al existenței sau de la cea a personalității ca "scop final" al evoluției energiei) nu devine prin sine argument al unui finalism. Numai dacă intenția, în legătură cu scopul final, ar fi prezentă de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității ca "scop final" al evoluției energiei) nu devine prin sine argument al unui finalism. Numai dacă intenția, în legătură cu scopul final, ar fi prezentă de la începutul evoluției am avea un prim argument în favoarea acestuia. Apoi, ar mai trebui ca finalitatea să fie posibilă printr-un agent care nu este omul (problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un prim argument în favoarea acestuia. Apoi, ar mai trebui ca finalitatea să fie posibilă printr-un agent care nu este omul (problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alcătuiesc împreună "datul originar" (regăsim această fundare la Spengler, afirmă Cassirer); fundarea metafizică (la care recurge Hegel) constă în stabilirea unui sens al istoriei, identificat cu libertatea totală, care nu poate fi împlinită decât de subiectul infinit, absolut. Determinismul prin finalitate din personalismul energetic, dacă ar fi fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte, pare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte, pare a avea ceva din fiecare. Determinismul prin finalitate are o fundare antropologică; el este legat, cum ar spune Kant, de om ca scop final al existenței (și nu simplu scop al naturii). Faptele omului își au temeiul în existența umană însăși, deși aceasta este legată de unitatea universului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fundările" despre care vorbește Cassirer sunt posibile fie prin raportarea faptelor umane la o parte a existenței (fizică, psihică), fie la evoluția care dizolvă fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este dat (pentru înțelegere). Între condiții, una este extinderea ariei de aplicabilitate a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este dat (pentru înțelegere). Între condiții, una este extinderea ariei de aplicabilitate a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul kantian al finalității se aplică și naturii, deși aplicația sa firească este spațiul umanului. Filosoful român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este dat (pentru înțelegere). Între condiții, una este extinderea ariei de aplicabilitate a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul kantian al finalității se aplică și naturii, deși aplicația sa firească este spațiul umanului. Filosoful român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru înțelegere). Între condiții, una este extinderea ariei de aplicabilitate a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul kantian al finalității se aplică și naturii, deși aplicația sa firească este spațiul umanului. Filosoful român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul kantian al finalității se aplică și naturii, deși aplicația sa firească este spațiul umanului. Filosoful român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
român experimentează aceeași idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic, Vasile Băncilă, legătura dintre finalitate și condiția umană: "Oricât ar părea de paradoxal la prima vedere, dar omul nu e numai scopul naturii, ci și esența realității ca atare, imaginea abstractă a acesteia. N-am vorbit oare de finalismul realității generale și n-am văzut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
principalelor transformări ale vieții? Dar finalismul fiind ceva personal, căci presupune o direcție urmată cu voință și cu un fel de prevedere, trebuie să ne închipuim procesul personalității ca întinzâdu-se la existența totală"154. Se înțelege și de aici că finalitatea reprezintă ordinea existenței în totalitatea sa (ordinea existenței-ca-energie) nu prin sine, ci mediat, prin om. În cuprinsul lucrării Timp și destin, C. Rădulescu-Motru se apropie de Kant chiar și în privința unor sensuri mai determinate ale conceptului finalității. De exemplu, finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de aici că finalitatea reprezintă ordinea existenței în totalitatea sa (ordinea existenței-ca-energie) nu prin sine, ci mediat, prin om. În cuprinsul lucrării Timp și destin, C. Rădulescu-Motru se apropie de Kant chiar și în privința unor sensuri mai determinate ale conceptului finalității. De exemplu, finalitatea apare ca o însușire a oricărui organism. Totuși, ea nu este doar un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea reprezintă ordinea existenței în totalitatea sa (ordinea existenței-ca-energie) nu prin sine, ci mediat, prin om. În cuprinsul lucrării Timp și destin, C. Rădulescu-Motru se apropie de Kant chiar și în privința unor sensuri mai determinate ale conceptului finalității. De exemplu, finalitatea apare ca o însușire a oricărui organism. Totuși, ea nu este doar un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea nu este doar un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea este constitutivă înseși realității organice. Schema determinismului prin finalitate este construită în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității, potrivit căreia un principiu al omului este extins asupra naturii. Analogia nu reprezintă și nici nu semnalează însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul acestor două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]