9,441 matches
-
exemplu, poduri, căi ferate, avioane sau situații sociale), pentru a face față acestor manifestări (nivelul comportamental). Agorafobia și tulburarea de panică Atacurile de panică se caracterizează prin declanșarea bruscă a unor episoade de teamă intensă, însoțită de mai multe simptome fiziologice, cum ar fi: palpitații, tahicardie, tremurături, transpirații, senzație de sufocare, dureri în piept, greață și dureri abdominale, senzație de amețeală și leșin, dificultăți respiratorii, frisoane sau puseuri de căldură. În cursul unui atac de panică pot apărea frecvent teama de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
of panic disorder”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 58,(1), 77-84. 2. Tulburarea de anxietate generalizată După cum sugerează și denumirea sa, tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează prin prezența anxietății cronice însoțite de mai multe manifestări fizice ale arousalului fiziologic, cum ar fi: tremurături, neliniște și tensionare, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară, tulburări de somn. În plus, persoana se îngrijorează excesiv de lucrurile negative care i s-ar putea întâmpla și întâmpină dificultăți în a-și controla aceste griji
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cognitiv-comportamentală în controlul durerii pleacă de la un model cognitiv-comportamental propus de Turk et al. (Turk et al., Pain and Behavioral Medicine: A Cognitive-Behavioral Perspective, Guilford Press, New York, 1983). Conform acestui model, durerea constituie o experiență complexă, implicând aspecte de ordin fiziologic, cognitiv, afectiv și comportamental. Tratamentul propus are trei componente de bază: (1) educarea pacientului și conceptualizarea durerii; (2) formarea de abilități de coping; și (3) implementarea și menținerea abilităților de coping dobândite. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
este abolită. În aceste cazuri, regula non-durerii fiind exclusă din „pactul” dintre KT și pacient, riscul unor leziuni la nivelul aparatelor capsulo-ligamentare este aproape sigur, deoarece lipsește durerea, acea „frână biologică” ce nu permite amplitudinea de mișcare dincolo de limitele ei fiziologice. Indicațiile și contraindicațiile kinetoterapiei pasive se clasifică în funcție de aparatele și sistemele organismului, ordinea lor făcându-se pe aparate și sisteme - începând cu aparatul locomotor, care include afecțiunile ortopedice și reumatismale, următoarele fiind sistemele neurologic, cardiovascular și cel respirator. O mențiune
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
complex al atrofiilor musculare, această situație pune într-o lumină favorabilă utilitatea introducerii în programele de tratament recuperator a mobilizărilor pasive. • Contractura musculară este considerată o manifestare în exces a tonusului muscular, prin menținerea unei tensiuni musculare peste limitele sale fiziologice. Mușchii în stare de contractură sunt fermi la palpare, tendonul este întins, iarimobilizarea le reduce semnificativ amplitudinea de mișcare. În evoluția ei, ca formă mai accentuată a spasticității, contractura musculară activează acțiunea reflexului miotatic, fapt de care trebuie să se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tc "2. Evaluarea durerii " Evaluarea durerii nu este posibilă cu exactitate cuantică, componenta subiectivă fiind aceea care, în orice situație, îi stabilește intensitatea. O încercare în acest sens delimitează după grupe de criterii ce au tangență cu acest scop: comportamentale, fiziologice și fiziopatologice. Criteriile comportamentale reflectă modul în care pacientul reacționează la durere: prin stare de iritabilitate sau resemnare, prin poziții rigide sau mișcări dezordonate, repaus impus, lacrimi sau strigăte de durere (Swanson, 2002). Criteriile fiziologice exprimă modul în care organismul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tangență cu acest scop: comportamentale, fiziologice și fiziopatologice. Criteriile comportamentale reflectă modul în care pacientul reacționează la durere: prin stare de iritabilitate sau resemnare, prin poziții rigide sau mișcări dezordonate, repaus impus, lacrimi sau strigăte de durere (Swanson, 2002). Criteriile fiziologice exprimă modul în care organismul se manifestă atunci când este pus în situația de a suporta impactul cu stimulii dureroși. Reacțiile sunt diferite, în raport direct cu intensitatea acestor stimuli algogeni: • în cazul unor dureri de intensitate mică sau medie, pacientul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nivelul musculaturii abdominale și a spatelui. KT plasat în lateral, de aceeași parte, P pe bazin, CP pe omoplat de partea opusă asigură menținerea acestei poziții în condițiile în care pacientul execută mișcări ale câte unui picior în toate planurile fiziologice de mișcare. 5. Poziția fundamentală în ortostatism Acestei poziții i se acordă o atenție deosebită, deoarece asigură premisele pentru autonomia de deplasare. Avantajele acestei poziții rezidă în faptul că: • asigură normalizarea tonusului postural, mai ales prin stimularea musculaturii bazinului, gambelor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ușoare, corsete, atele, orteze. Imobilizările sunt utilizate pentru consolidarea fracturilor, luxațiilor, entorselor și, cu totul excepțional, pentru corectarea devierilor osoase din timpul perioadei de creștere și dezvoltare a copiilor și adolescenților. C. Posturile de facilitare Pentru a facilita un proces fiziologic dereglat de boală, poziționarea corpului se constituie într-un procedeu cu mare valoare terapeutică. Posturările cu cea mai largă aplicabilitate sunt în afecțiunile aparatelor respirator, circulator și biliar. Drenajul postural în unele afecțiuni ale aparatului respirator Fiind o metodă accesibilă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorsal, cu picioarele plasate la 20-30 cm mai sus decât planul patului. Premisele posturării Acțiunile de posturare sunt eficiente numai dacă se are în vedere respectarea unor principii de bază (Génot et al., 2001). 1. Plasarea pacientului într-o poziție fiziologică se constituie ca o condiție de bază pentru realizarea unei posturări corecte. Se va urmări ca efectele schemelor motorii patologice să fie cât mai limitate. Pacientul trebuie să se obișnuiască cu această nouă experiență corporală, pentru a deregla o deprindere
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prin capacitatea de mișcare pe care o asigură mobilitatea articulațiilor intervertebrale, și ele cu limite de amplitudini diferite de la o regiune la alta. Privită în plan frontal, coloana vertebrală este în rectitudine, în timp ce în plan sagital prezintă trei curburi considerate fiziologice: cervicală, dorsală și lombară, ca urmare a adaptării sale la poziția ortostatică (Baciu, 1981). Dacă la naștere copilul prezintă numai curbura dorsală, justificată de poziția sa din viața intrauterină, celelalte două curburi se formează, prima, cea cervicală, ca urmare a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în cea inițială se expiră; pacientul trebuie să mențină spatele drept, brațul să fie lipit de cap; privirea orientată spre înainte, ușor în sus. Mobilizările coloanei vertebrale în plan sagital Curburile coloanei vertebrale în plan sagital sunt justificate în mod fiziologic, având rolul de a asigura atenuarea șocurilor pe verticală și de a contribui la menținerea echilibrului întregului corp, în condiții statice și dinamice. Referitor la atitudinea privită din plan sagital, L. Staffel (apud Baciu, 1981) evidențiază cinci tipuri de bază
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
atenuarea șocurilor pe verticală și de a contribui la menținerea echilibrului întregului corp, în condiții statice și dinamice. Referitor la atitudinea privită din plan sagital, L. Staffel (apud Baciu, 1981) evidențiază cinci tipuri de bază: Spate normal, la care curburile fiziologice se încadrează în limite naturale, sub raportul curburilor. Spate rotund, la care convexitatea dorsală cuprinde și o parte din regiunea lombară, determinând micșorarea concavității acesteia atât ca întindere, cât și în profunzime. În aceste condiții, bascularea fiziologică anterioară a bazinului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la care curburile fiziologice se încadrează în limite naturale, sub raportul curburilor. Spate rotund, la care convexitatea dorsală cuprinde și o parte din regiunea lombară, determinând micșorarea concavității acesteia atât ca întindere, cât și în profunzime. În aceste condiții, bascularea fiziologică anterioară a bazinului se reduce, la fel ca și curbura lordotică, ce devine mai scurtă și mai ascuțită. Spate plan, la care convexitatea dorsală și concavitatea lombară sunt aplatizate. În aceste condiții, bascularea anterioară a bazinului este nesemnificativă. Spate lordotic
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
creier exterior”, este organul care prilejuiește investigație și cunoaștere. Mâna nu este doar organul prehensiunii și al celei mai importante sensibilități discriminative - ea este și organul personalității umane, al expresivității, al profesionalității celei mai elaborate (Debesse, 1970). Date anatomice și fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică, articulația scapulo-humerală este deosebit de complexă, fapt ce impune ca prezentarea acesteia să se facă împreună cu membrul superior în ansamblul său, mai ales că aspectele lor semiotice
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și cunoaștere. Mâna nu este doar organul prehensiunii și al celei mai importante sensibilități discriminative - ea este și organul personalității umane, al expresivității, al profesionalității celei mai elaborate (Debesse, 1970). Date anatomice și fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică, articulația scapulo-humerală este deosebit de complexă, fapt ce impune ca prezentarea acesteia să se facă împreună cu membrul superior în ansamblul său, mai ales că aspectele lor semiotice sunt interdependente. Centura scapulară face legătura dintre
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deziderat îl obligă pe KT: • să analizeze dacă există sau nu procese inflamatorii la nivelul articulației afectate, pentru a putea stabili conținutul programului kinetoterapeutic, și să anticipeze efectele benefice ce pot fi obținute; • să acționeze sistematizat, pe axe și planuri fiziologice de mișcare, iar momentul de solicitare a forței maxime să fie plasat la jumătatea segmentului de contracție; • în cazul distrofiilor musculare, contracțiile izometrice pot fi folosite, dar cu mult discernământ; • dozarea efortului în contracțiile izometrice se face prin creșterea cantitativă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
capacitatea de coordonare a degetelor crește, vor fi orientate în direcția exersării gesturilor de finețe. Exersarea în programul recuperator a tipurilor de prehensiune este condiționată de modul în care pacientul reușește să-și mobilizeze degetele în axele și planurile lor fiziologice de mișcare. O atenție deosebită se acordă atât posturării corporale, cât și poziției de lucru a membrului superior în ansamblu, nu numai a pumnului și a mâinii. Această regulă este fundamentală, întrucât îi permite kinetoterapeutului să utilizeze cele mai corecte
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică) 142 Particularitățile programului de recuperare în spondilartrita anchilozantă 143 Evaluarea potențialului motric al coloanei vertebrale 152 Capitolul IX Educarea și reeducarea abilităților manuale (Constantin Albu și Tiberiu-Leonard Vlad) 155 Funcțiile mâinii 155 Date anatomice și fiziologice privind membrul superior 158 Capitolul X Educarea și reeducarea autonomiei de deplasare (Constantin Albu și Tiberiu-Leonard Vlad) 205 Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior 205 Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive 207 Capitolul XI Mișcările de substituție
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mesajului în sunete, gesturi, litere sau alte simboluri utilizate în comunicare (specific emițătorului); • transmiterea - transferul mesajului codificat de la emițător la receptor; • decodificarea - procesul de transformare a simbolurilor în mesaj interpretat (specific receptorului); • filtrarea - deformarea sensului unui mesaj din cauza unor limite fiziologice, psihologice sau tehnologice; • feedbackul - răspunsul receptorului la mesajul transmis (când acesta există, vorbim de o comunicare bilaterală, iar când nu avem feedback, vorbim de o comunicare unilaterală). În procesul îmbunătățirii performanțelor legate de comunicare, una dintre abilitățile importante ale managerului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
lumea numerică în timp ce acțiunile sale fizice au consecințe computaționale, iar percepția virtuală depinde de mișcările fizice. În acest mod putem vorbi de corporealitate, inclusiv în contextele tehnologice în care ființa umană pare dezrădăcinată din percepția normală și normalizată în mod fiziologic și cultural. Vom susține perspectiva prezenței material-fizice a corpului uman perceptiv în realitatea virtuală ca o contrapondere la discursurile destrupării ființei umane în noile contexte informațional-comunicaționale. În același timp, admitem caracterul imaginal, deopotrivă ca imaginație și imagine, al corpului virtual
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului uman cu mașinile informatice, cu robotica și cu Internetul, ca tehnologii ale societății postindustriale. Automutilarea și suferința nu pot fi alungate din cadrul acestei relații, dimpotrivă chiar, cu cât se străduiește umanul să se elibereze de necesitate și de nevoia fiziologică, cu atât mai mult se vede prins în sistemul bifurcat al altor limite, al altor tiranii identitare, al altor alienări, de la cele sociale la cele ale presiunilor comerciale. Dispozițiile și normalizările trupului în spațiul virtual nu pot să nu țină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această perspectivă nu intră însă în cadrele teoretice și aplicative ale studiului de față. Se știe că, în abordarea fenomenologică 23 a lui Merleau-Ponty (1999Ă, corpul este privit ca spațializare, fiind considerat „plasarea” noastră în lume. Topologia trupului este una fiziologică și psihică, dinamică și materială, relațională și identitară, senzorială și perceptivă, aparținând materiei fizice și conștiinței. Fenomenologul echivalează experiența întrupată cu percepția lumii; a fi corp înseamnă a fi legat de un anumit spațiu, astfel că a fi corp înseamnă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unde sunt granițele corpului nostru determinându-ne să simțim că ne locuim corpurile din interior. „Coerența proprioceptivă” este un termen împrumutat de la fenomenologi și „se referă la modul cum aceste granițe sunt formate printr-o combinare a mișcărilor de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în „coerență proprioceptivă” cu racheta de tenis pe care o experimentează ca o extensie a propriului braț. Prin urmare, corpul uman poate simți coerența proprioceptivă, fiind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
altă parte prin disoluția acestuia deopotrivă ca materie și „eu”Ă. Ambele reduc corpul la o simplă suprafață, fie prin negarea substanței și a adâncimii, fie prin imaginificare și discursivizare. 23. Studii empirice dovedesc că subiectul uman devine din ce în ce mai dependent fiziologic și psihologic de tehnologia cyborgizantă, atât în domeniile medicale, militare, cibernetice, cât și în viața cotidiană, la locul de muncă sau în aplicațiile de relaxare și de distracție. 24. Nu discutăm fenomenologia în termenii filosofici inaugurați de Edmund Husserl, ce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]