2,734 matches
-
exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică. Deosebirea constă în faptul că știința se focalizează pe măsurători cantitative făcând astfel abstracție de aspectele calitative ale vieții. Sau altfel spus, ignoră diferențele, multiplicitatea și pluralismul, deși "starea lucrurilor este de a fi mutual independente", cum o spune Witgenstein. Din trecerea în revistă a unor puncte de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Prahalad (1994) decodifică guvernarea ca fiind preponderent legată de calitatea relaționării conducătorilor cu investitorii, iar eficiența ca fiind rezultanta acțunilor lor comune de identificare și construcție a oportunităților de creștere a firmei. Prin urmare, se poate spune că teoriile cognitive focalizează studiul sistemelor de guvernare în funcție de influența acestora asupra diferitelor dimensiuni cognitive ale proceselor de creare de valoare. 6.3. Principiile de bună guvernare corporativă Atunci când se pune în discuție buna guvernare corporativă, judecățile de valoare fac referire la două aspecte
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
al unei companii aeriene care operează în Dallas: Southwest Airlines Co. Forma actuală a raportului integrat al acestei companii este rodul a cinci ani de discuții cu diverse tipuri de stakeholders. În urma dezbaterilor, Southwest a ajuns o companie care "se focalizează pe operații sustenabile în fiecare aspect al afacerii. Civismul nostru menține serviciile adresate clienților simultan cu responsabilitățile fiduciare. (...). Echipa noastră și-a asumat angajamentul de a comunica direcțiile noastre către piață, iar Raportul Integrat (One Report) este un mod excelent
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de de exercițiu pe o piață liberă, IMM-uri cu capital majoritar autohton, au avut timpul să se înscrie în tendințele economiei globale. Prelucrarea datelor cantitative (anchetă sociologică cu chestionar standardizat; interviuri "in situ" cu angajații) și calitative ( interviuri individuale focalizate cu factorii de decizie din IMM-urile; focus-group-uri cu administratori, manageri și angajați ai IMM-urilor; analiza conținutului unor site-uri web ale firmelor din domeniul agroalimentar; interviuri cu decidenți în politici agrare din instituțiile guvernamentale descentralizate și cu cei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale factorilor ce influențează bunăstarea femeilor vârstnice Abordarea indicatorilor ce caracterizează factorii socio-economici la diferite niveluri (zonele republicii, mediile de rezidență) este necesară, pe de o parte, pentru a identifica diferențele între zonele urbane și cele rurale și pentru a focaliza intervențiile acolo unde problemele sunt mai grave și, pe de altă parte, pentru a oferi publicului repere pentru măsurarea nivelului de dezvoltare și a progreselor sau regreselor înregistrate în zonele respective. În structura femeilor vârstnice (60-89 de ani) cuprinse în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
plină de succese și inovații, inclusiv în politica externă. Să privim chestiunea mai îndeaproape, sine ira et studio. 1. Nu pot nega că declarația conține și o doză de adevăr: în ultimii 7-8 ani, politica externă a României s-a focalizat într-o măsură foarte mare pe Bruxelles și Strasbourg, adică pe eforturile de integrare în UE. Până la un punct, acest lucru a fost și este de înțeles. Numai că această focalizare a mers până la neglijarea și chiar ignorarea totală, în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unui învățământ bazat pe contactul nemijlocit cu natura în procesul instructiv educativ, iar mai apoi pentru stimularea permanentă a gândirii și intelectului ființelor educogene. TEORII PREMODERNE ASUPRA EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI Demersurile științifice și culturale din această epocă încep să se focalizeze tot mai mult pe problemele investigării naturii și societății timpului, căutând noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și al educației. Burghezia industrială și comercială, aflată în plină ascensiune economică și politică, urmărea să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dezvoltarea psihosocială a copilului de la 4 la 12 ani, insistându-se pe exagerările privind dobândirea educației cu ajutorul profesorilor, educației cu recompense și pedepse. Rousseau recomanda, ca antidot împotriva acestor exagerări, principiul educației conforme cu ,,natura”. Cartea a III-a se focalizează pe etapa de vârstă cuprinsă între 12 și 15 ani, pedagogul considerând-o vârsta instrucției propriu-zise. În acest context sunt recomandate conținuturile programelor școlare analitice, ale manualelor aferente și ale activităților practice în dezvoltarea aptitudinilor corespunzătoare. Cartea a IV-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În această etapă este zugrăvită nevoia/ dorința de studiere a istoriei trecute și prezente, trebuie cultivată nevoia de integrare în societate și anihilarea pasiunilor vicioase, pentru ca în final să i se sugereze calea către căsătorie. Cartea a V-a se focalizează pe căsătorie, privită ca instituție socială, insistă pe rolul femeii în plan familial și social, apoi enumeră și dezvoltă principiile de organizare a statului pe baza ,,contractului social” etc. Demersul educativ trebuie să debuteze chiar de la naștere. În primii trei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trebuințe funciare și intrinseci a acestuia. Procesul de învățământ, bazat în cea mai mare măsură pe activitatea voluntară a atenției copilului, trebuie înlocuit cu unul care să-i creeze acestuia nevoia de a fi atent, de a-și concentra sau focaliza energia voluntară spre satisfacerea unui interes. Realizarea unei educații funcționale răspunde astfel unei nevoi stringente, aceea de a dezvolta diferitele procese intelectuale din perspectiva rolului pe care aceasta urmează să-l îndeplinească în viața individului. Dificultatea constă în faptul că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inițiată de Ed. Claparède, l-a avut ca reprezentant de marcă în spațiul românesc pe Vladimir Ghidionescu. Pedagogia experimentală propunea ca noutate recomandarea de a se întemeia educația și învățământul pe o psihologie integrală, în care accentul urma să se focalizeze pe voință, respingându-se astfel concentrarea pe psihologia filosofică și intelectualistă, așa cum o promovase Herbart. A doua variantă interbelică, școala activă, a fost reprezentată în mod special prin concepția ,,centrelor de interes” a lui O. Decroly. În spiritul acestei concepții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ar anihila această tendință: voința, activitatea. Misia educației ar rezida tocmai în declanșarea actului voluntar spontan, iar eficiența în educație ar consta în crearea condițiilor cât mai favorabile de dezvoltare a voinței. În acest spirit, întreaga charismă a educatorului trebuie focalizată pe sensibilizarea acelor stări psihice creatoare ale elevului. Drept urmare, în concepția sa povestirea/nararea (utilizată nu numai în predarea istoriei și literaturii, dar și în predarea științelor naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
universitare sub forma unor recomandări sau modele de studiu independente, difuzate și prin intermediul mass media; b. implicarea acestor noi orizonturi educaționale în programele educaționale, ca alternative proiectate în diferite formule pedagogice: module de instruire complementară, ghiduri, îndrumătoare metodologice, lucrări fundamentale focalizate pe aspecte majore ale omenirii contemporane (de exemplu, dezvoltarea economică, tehnologia societății informatizate, educația permanentă, reforma educației, democratizarea școlii etc.); c. reevaluarea sistemelor de selectare și organizare a informației în cadrul curriculum-ului național, care, fie că ,,introduce modele specifice” pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt orizont de discurs, apariția sociologiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Der Streit) din Sociologie (1908), în care Simmel se ocupă de conflict, are o importanță deosebită pentru cercetarea sociologică ulterioară a conflictului social realizată de Lewis Coser și Dahrendorf. * Preocuparea pentru mari probleme sociale. Filosofia banului în care analiza este focalizată pe bani ca simbol și pe efectele lor asupra vieții sociale, este comparabilă ca anvergură cu Diviziunea muncii sociale a lui Durkheim, deși nu atât de amplă și minuțioasă, cu Capitalul lui Marx și cu Economie și societate a lui
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
totdeauna leziunea ce corespunde topografic simptomatologiei clinice. Ne dăm astfel seama că, din punct de vedere practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în T2, este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM este înțeleasă parțial. În cazul vaccinării TCR VB, rezultatele de la animale imunizate în laborator, cu folosirea restricționată TCR pot fi dificil de comparat cu populația umană, unde se poate observa o gamă mai diversă TCR, chiar și dacă ne focalizăm pe celulele T mielin-specifice la pacienții cu SM (AFSMAR G și colab., 1998; BEN-NUN A. și colab., 1991; GIEGERINCH G. și colab., 1992). Liganzii de peptide alterate (APL) au fost concepuți să semene cu auto-peptidele specifice, dar cu substituție de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
abordare impetuoasă și necritică desconsideră distincția dintre diferitele tipuri de plăcere și modurile în care plăcerea îi poate menține pe indivizi pe poziții conservatoare sexiste sau rasiste, de exemplu, în maniera în care filme ca Rambo, Die Hard sau Terminator focalizează plăcerea în jurul unor comportamente extrem de masculine și violente. Plăcerea ca atare nu este nici naturală, nici inocentă. Plăcerea se învață și este, ca atare, strîns legată de putere și cunoaștere. Încă de la Foucault se știe că puterea și cunoașterea se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și forțele de rezistență și vocile indivizilor oprimați de sistemul social existent. Spre exemplu, filme ca Rambo și Top Gun au direcționat dorințele subiecților în sensul dezvoltării militare din timpul perioadei Reagan și a politicii ei intervenționiste, în timp ce eroul filmului focaliza dorința și fantezia publicului asupra unui personaj remasculinizat apărut ca reacție împotriva feminismului (vezi Faludi, 1991 și Jeffords, 1994). Totuși, filme precum Victime ale războiului (Casualties of War) și Cîțiva oameni buni (A Few Good Men) și-au mobilizat publicul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Începînd cu pelicule independente, cu buget scăzut, precum Joe's Bed-Stuy Barbershop: We Cut Heady (un film din studenție, din 1983) și The's Gotto Have It (1986), Lee s-a mutat la Hollywood. Cu School Daze (1988), care își focalizează acțiunea asupra vieții negrilor aflați la colegiu, Lee parodiază genul muzicalurilor și al filmelor inspirate din viața de colegiu a adolescenților. Următorul său film, Do the Right Thing (1989), a fost recunoscut imediat drept o mărturie cinematografică a situației negrilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politică a culturii și să fie în totalitate textuale sau să se orienteze doar asupra unei singure perspective, avînd astfel în vedere cercetarea din punct de vedere etnografic a impactului cărților asupra publicului. Astfel, studiul cultural a ajuns să-și focalizeze atenția critică asupra cercetării culturii media, precum și asupra modului în care ea este receptată, analizînd și contextul în care este produsă aceasta. Prin urmare, voi demonstra că este necesar să se insiste asupra modului în care lucrările culturii media sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plecat departe... cu gândul. Probabil...acasă! ( Mama sa tocmai căzuse pe gheață și își fracturase un picior. Am înțeles asta dintr-o discuție telefonică, ce o avuseseră în urmă cu câteva zile.) A fost chemat... Bruneta, deși nervoasă, s-a focalizat pe ceea ce avea de făcut și i-a făcut necesara injecție. ,,Domnul Plop’’ a adormit după ce și în această seară i-am citit din jurnalul la care lucrez de când am sosit aici. I-am povestit unele fapte întâmplate în familia
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
situație (anxietate anticipatorie). Din păcate, în numeroase cazuri, anxietatea se amplifică. Știm acum că acest fapt se datorează concentrării atenției asupra sinelui; este ca și cum ar urmări un film cu ei înșiși, filmat de altcineva. Acest fenomen este numit uneori atenție focalizată asupra sinelui sau adoptarea perspectivei observatorului. Persoana care suferă de fobie socială încearcă să-și imagineze imaginea pe care și-o fac ceilalți despre ea Par relaxat? Par anxios? O, nu, simt că roșesc! etc. Normal, această monitorizare permanentă îi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
accesul rapid la tratament, care probabil nu ar fi disponibil pentru persoanele fără un diagnostic formal. În al doilea rînd, sperăm că introducerea diagnosticului de stres acut va genera apariția studiilor asupra unor tratamente diferențiale (de exemplu, intervenții scurte și focalizate în cazul stresului acut, în comparație cu tratamentul intensiv pentru SSPT). În al treilea rînd, ar putea contribui la identificarea factorilor care determină evoluția de la diagnosticul de stres acut la cel de stres posttraumatic și cauza acesteia. Au existat numeroase controverse legate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de note la zi. În răspunsul la un chestionar al revistei "Familia" spuneam că, pentru un scriitor, net-ul este spațiul (nu exclusiv virtual, precum se crede, ci și unul destul de... real) unde el încearcă să se esențializeze, să se "focalizeze" ca persoană a scrisului, "readunându-se" de prin revistele în care publică, de pe la editurile unde îi apar cărțile. Apoi, e spațiul în care se poate reîntâlni cu unii dintre colegi, cu interlocutorii (cititorii) mai vechi și, eventual, cu cei de dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]