2,594 matches
-
Abrevierile care constituie excepțiile menționate la 5.2.1.5.5 sunt identificate în mod special în secțiunile cu abrevieri din PANS-ABC (Doc. 8400). 5.2.1.5.6. PANS - Pentru a urgenta comunicația, se poate renunța la utilizarea alfabetului fonetic, dacă nu există riscul afectării recepției corecte și a inteligibilității mesajului. 5.2.1.5.7. PANS - Transmisia mesajelor lungi trebuie întreruptă pe moment din când în când, pentru a permite operatorului care transmite să confirme că frecvența în uz
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 9 mai 2016 "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", vol. II, "Proceduri de comunicaţii", ediţia 2/2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274659_a_275988]
-
stația aeronautică, apelul poate fi efectuat prin transmisia semnalelor de ton codate. ** Cu excepția indicativelor telefonice și a tipului de aeronavă, fiecare caracter din indicativul radio de apel va fi rostit separat. Când sunt rostite litere individuale, va fi utilizat alfabetul fonetic din radiotelefonie stabilit în 5.2.1.3. Numerele trebuie rostite conform 5.2.1.4. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tabelul 5-3. Procedura de răspuns din radiotelefonie (a se vedea 5.2.1.7.3.2.3) Tipul a) Tipul b) Tipul c) Denumirea
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 9 mai 2016 "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", vol. II, "Proceduri de comunicaţii", ediţia 2/2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274659_a_275988]
-
321* apelate Denumirea stației NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO NEW YORK RADIO apelante ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── * Cu excepția indicativelor telefonice și a tipului de aeronavă, fiecare caracter din indicativul radio de apel trebuie rostit separat. Când sunt rostite litere individuale, trebuie utilizat alfabetul fonetic din radiotelefonie, stabilit în 5.2.1.3. Numerele trebuie rostite conform 5.2.1.4 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.2.1.7.3.3. Comunicații ulterioare în radiotelefonie 5.2.1.7.3.3.1. Indicativele radio abreviate, astfel stabilite în 5
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 9 mai 2016 "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", vol. II, "Proceduri de comunicaţii", ediţia 2/2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274659_a_275988]
-
obligațiile serviciului militar; ... b) proteze dentare, când edentația a dus la o pierdere a puterii masticatorii de peste 40%, în cazul lipsurilor succesive, de peste 45%, în cazul lipsurilor alternante, sau în cazul în care edentațiile frontale provoacă modificări fizionomice ori tulburări fonetice sau pot influența negativ starea de sănătate prin patologia generală pe care o pot induce; ... c) proteze dentare, proteze auditive, ochelari corectori sau lentile de contact, care se acordă personalului prevăzut la art. 112 alin. (1), cu aprobarea șefului Direcției
INSTRUCŢIUNI din 15 octombrie 2009 (*actualizate*) privind asistenţa medicală şi farmaceutică în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275088_a_276417]
-
până astăzi în foarte multe toponime din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit populații de origine turcă (avari, bulgari turci, pecenegi, cumani). Exemple: Aceste nume, ca și o mare parte a toponimelor din Ardeal sunt transcrieri fonetice ale fostelor denumiri maghiare (cu înțeles concret, pe când denumirile românești nu poartă nici un înțeles). În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin. Din 1429 a apărut și trunchiul
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
plus, unele dialecte nu fac diferență între fonemele și , ceea ce se întâmplă și în limba catalană și limba spaniolă. Occitana gasconă este unică limbă dezvoltată de latină care a reținut sunetul , redezvoltându-l în cuvinte moștenite ( românesc a apărut în sistemul fonetic al limbii din cauza influențelor externe). Accentul în occitană clasică poate cădea pe ultimă sau penultimă silabă a cuvântului. În plus, în dialectele "niçard" și "vivaro-alpin" apar cuvintele proparoxitone, dar sunt foarte rare. Dicționarul uzual de occitan cuprinde între 50 000
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
casnic, blând, locuința, domiciliu dar atribuindu-se însă sufixul [(n)ia] de origine latină, acesta din urmă îi stabilește paternitatea română, latinescul "Domus", având același înțeles cu "domasch"-ul slav pe care l-au îmbrățișat sătenii din considerente de ordin fonetic. Potrivit unui document publicat de istoricul maghiar Frigzes, s-a crezut că vechimea Domasnei se poate stabili începând din anul 1436. Dar, cercetările mai noi, în special cele făcute de Dr. Dimitrie Român, au scos la iveală un document din
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
a Buzăului ’balhoi’,’noroi’, etimologie: din rom. ’bahnă’ de origine nord slav., cu derivat verbal ’a bâhni, bâhli’,’a mirosi urât, a se strica - cu referire la ape’ din care s-a format apoi substantivul, sau poate adjectivul ’balhui’ similar fonetic altor entopice cu sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul ‘-ui’ sunt considerate de origine turcică.). Posibil ca, din cauza năvălirii repetate a popoarelor migratoare, așezarea să fi
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
În fonetică, consoana nazală velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană velară sau de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană velară sau de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt distincte întrucît au un loc de articulare complet diferit, unul velar și celălalt alveolar. Din punct de vedere fonologic însă, în limba română ele sînt percepute ca unul și același fonem, deci înlocuirea unuia cu celălalt
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
se pronunță și respectiv . În timp ce în primul caz vîrful limbii atinge alveolele incisivilor superiori, în al doilea caz vîrful limbii nu joacă nici un rol, iar articularea se face prin atingerea vălului palatului cu partea posterioară a limbii. Atunci cînd distincția fonetică nu este importantă cele două cuvinte se transcriu simplificat și respectiv . Consoana se întîlnește ca alofon al lui în multe alte limbi: italiana, spaniola, greaca modernă, etc. În limba engleză este un sunet separat, de exemplu cuvintele "sin" (a păcătui
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana este sonoră și nu are o pereche surdă. În limba română nu există o literă separată pentru acest sunet, el se notează cu litera U la fel ca și vocala . În cuvinte împrumutate se mai notează și cu
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
la sfârșitul cuvintelor se numesc enclitice. Trebuie remarcat că în funcție de ortografia specifică a fiecărei limbi cliticele pot fi scrise separat de cuvântul însoțit sau legate prin cratimă, prin apostrof, prin sudare etc. Un cuvânt însoțit de un clitic se comportă fonetic ca un cuvânt unic, respectând regulile limbii respective. De exemplu dacă în acea limbă cuvintele au în mod obligatoriu o singură silabă accentuată (ca în cazul limbii române) atunci și compusul care include un clitic respectă această regulă. În general
Clitic () [Corola-website/Science/300094_a_301423]
-
1423 sub denumirea ,"Villa Olacallis Gelenczemezeo"” ; așezarea aparținea la acea vreme, familiei Kusaly Iacsy Gheorghe, din cetatea Chioarului. Evoluția toponimică pentru secolele următoare este tot de factură maghiară: 1462 Kelenchew; 1505 Kelenche; 1540 Kelenchye; 1553 Kelenchee; 1569 Kelentze (forma preluată fonetic în numele actual, din limba maghiară); urmează apoi formele românesti: 1733 Telincza și, mai apoi, Tyelincza. Cert este că, atât pe timpul dominației habsburgice asupra Transilvaniei, cât și a dominației austro-ungare, localitatea s-a numit Kelencze. Locuitorii săi, tot timpul majoritatea români
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
él invitado; Seamos nosotros invitados; Șed vosotros invitados; Sean ellos invitados Un verb se considera neregulat atunci când se produce o schimbare de sunete în temă, în terminație sau în ambele: encontrar-encuentro, pedir-pido; estarestoy,decir-dije. Modificările de ordin ortografic și nu fonetic nu se consideră neregularități propriu-zise.<br> Astfel de modificări ortografice, la verbele regulate, le întâlnim, mai ales, la cele terminate în -car,-gar, -zar, -cer, -cir, -ger, -gir, -eer, -oer, -guir, etc.: tocar - toqué, cargar - cargué, vencer - venzo, creer - creyó
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Țichindeal, mai demult "Cichindeal" (în dialectul săsesc "Zakelnduel, Tsikkndâl, Tsakeln", în , în trad. „Valea caprelor", în ) este un sat în comuna Nocrich din județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. Localitatea Țichindeal se află într-o vale, transpunerea fonetică în limba română fiind făcută după germanul "Thal", care însemnă "vale", nu "deal". Același fenomen lingvistic s-a produs și în cazul numelui localității Merghindeal, care de asemenea se află într-o vale. Anul primei atestări scrise: 1350-1359; "possessio Chekendal
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
schimbat când Venceslaus Ulricus Hammershaimb împreună cu gramaticianul și politicianul Jón Sigurðsson, au publicat un standard scris pentru limba feroeză modernă în 1854, care există și acum. Cu toate că acest lucru ar fi fost un prilej să creeze o ortografie pe deplin fonetică ca de exemplu cea a limbii finlandeze, au produs o ortografie consistentă cu ortografie limbii nordice vechi, ceea ce dă limbii scrise un aspect arhaic, ca cel al limbii islandeze. De exemplu, litera ð nu are un fonem specific atașat ei
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
un sat în comuna Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Ereditatea numelui provine din limba maghiară. Dea lungul timpului este prezent în două forme "VilágosBerek" (crâng luminos) și "Virágosberek" (crâng cu flori). Populația românească venită mai târziu a românizat numele fonetic rezultând termenul „Vireag”, colocvial : „Jireag”. Mai târziu numele a fost tradus în limba română rezultând termenul: "Florești". La recensământul din 2002 populația satului se ridica la 481 de lecuitori. Dintre care s-au declarat : 316 (65,7%) Români, 163 (33
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a unui râuleț ce curge printre două mici dealuri. Prin rotacizare și contaminare fonetică Dobrii Dol - foarte probabil de-a lungul secolelor XII-XIII - a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure”. Dobridorul este un sat mic de câmpie cu o suprafață de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de scriitori și gânditori junimiști. Mentorul "Junimii", Titu Maiorescu, se detașează prin publicarea mai multor studii și cercetări, pe baza cărora se structurează principiile filozofice și estetice ale culturii române. Dintre acestea amintim: În prima lucrare, Maiorescu pledează pentru scrierea fonetică, susținând ideea, novatoare pentru vremea aceea, că scrierea trebuie să reflecte schimbările survenite în evoluția sunetelor limbii. Respinge alfabetul chirilic, susținând folosirea literelor latine. Argumentează și probează necesitatea îmbogățirii limbii, pe căi externe, prin introducerea neologismelor, combătând, în același timp
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive. Această dificultate a determinat mulți cercetători, mai ales în stadiile timpurii ale studiilor dialectice ale limbii Române, să nu recunoască un subdialect maramureșean individual; acest punct de vedere a fost susținut de Gustav Weigand, Alexandru Philippide, Iorgu Iordan și
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni prin sec. al XIV-lea. Indiferent de apartenența la un subdialect sau altul, graiurile din Lăpuș, Chioar sau Codru au împrumutat unele particularități fonetice de tip maramureșean, dată fiind apropierea geografică, precum și raporturile sociale și culturale. Abia din punct de vedere lexical putem vorbi de un relativ caracter unitar al graiurilor din cele patru regiuni, acestea înscriindu-se în aria nordică a teritoriului locuit
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
Kung Fu (;; scris și Ving Tsun, Wing Tsun, Yong Chun) este o artă marțiala care provine din Chină. Legende: (Chineză) = 詠春 = Pinyin = fonetic: Yǒng chūn și care tradus înseamnă Primăvară Eternă sau Primăvară frumoasă, reprezintă prenumele fondatoarei acestui stil. Numele de familie al lui Wing Chun era Yim. Ea provenea dintr-o familie nu tocmai înstărita dar care reușea prin comerțul de brânză
Wing Chun () [Corola-website/Science/299672_a_301001]
-
anii 1570 și 1820. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul latin
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
lucrat și Petru Maior. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Rădulescu publică o lucrare despre gramatica limbii române (1828) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. Transliterarea textului alăturat, "Călătorii...", scris de Dimitrie Bolintineanu: "Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]