3,538 matches
-
urcând./ Fac ochii mari dar numai o secundă/ Până le trec în amintire, rând pe rând" ("Salt"). Dar cum iubirea înseamnă himera fără care nu poate exista, timpul va căpăta dimensiunea trăirii teribile sau calme: "Ca și atunci când tu veneai, frumoaso, și/ Dansau globulele în mine/ Ca niște diavoli roșii,/ Sunând în noi secunda" ("Salt"). O trăsătură a liricii sale este luarea în stăpânire a femeii, dar din nou potențat de un acut sentiment al timpului, mai ales în ultimul volum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea ai văzut ceva mai minunat pe lume? Și nu ești de părere că face cât cealaltă? SGANAREL: Face, stăpâne... (Aparte) Alta la rând! DON JUAN: (Charlottei) Cui să mulțumesc, frumoaso, pentru întâlnirea asta, atât de plăcută? Cum e cu putință că pe dâmburile acestea de țară, la umbra copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea / unde fugi? - N. Stănescu; Ai îmbătrânit, băiete, / Cântând stihuri și ștafete - T. Arghezi) - o prezență lirică distinctă de eul poetic, ființă concretă sau entitate abstractă, spre care este orientat discursul (Frumoaso, / țis ochii așa de negri - L. Blaga; Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce...; Tu ești o noapte, eu sunt o stea / Iubita mea. Eu sunt un templu, tu ești un zeu / Iubitul meu. - M. Eminescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al mortului frumos, dar și cu mitul folcloric al Zburătorului. Fiu al cerului șial mării, al soarelui șial nopții, cel ivit din forma cea dintâi își cheamă iubita în spații nepământene (adâncul oceanului și cerurile toate) și în netimp. Refuzul frumoasei muritoare nu stinge „înverșunarea zănatică de a frânge hotarul dintre lumi“ (Petru Creția). Fără a ezita, precum zmeul din basmul sursă, luceafărul acceptă ruptura ontologică, gata să schimbe netimpul în vreme trecătoare și destinul său în Absolut pentru soarta efemeră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să ne gîndim numai la V.I. Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care încurcau / încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, în... doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează în contemporaneitate ("mulți tineri își închipuie că regia românească a luat naștere odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
imagine construită, un acord final al trecutului cu himera trăită în prezent. Nu mai puțin obsesie a romanului, reveria asupra casei închide în cîteva linii psihologia deviantă a compensației imaginare găsite în locul -fetiș: Își închipui că viața de acum a frumoasei doamne Hallipa-Drăgănescu ar fi fost a lui: casa măreață de pe bulevardul Catargiu, averea trainică, reputația acelei familii, totul al lui!... El ar fi prezidat concertele din Bach!" Atenți la diferența între "visul palatului" (actualizat la Lenora, Walter, Coca-Aimée, doctorul Rim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
oameni.>> Pînă să o întrebe pe doctorița Lina <<Ce se petrece? >>, cînd capătă un răspuns "idiot", Mini este, metonimic, "privirea descriptivă", avansînd, prin deducție, concluzii parțiale: decorul semnifică, definește în stilul realismului. <<Dacă nu erau lustruite se gîndea Mini ce frumoase ar fi fost. Dar n-ar mai fi corespuns cu casa și locuitorii ei... Pe cînd așa, totul era în armonie: Lenora și Hallipa, slugile, casa, moșia, pianul cu coadă (...). Bufetul Hallipa era un parvenit. >>" (7) În sens larg, pătrunde
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Opere: La mormântul lui Aron Pumnul (1866); De-aș avea (1866); Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est, Junii corupți, Geniu pustiu, Împărat și proletar, Înger și demon, Sărmanul Dionis (1870-1872); Călin-Nebunul; Miron și frumoasa fără corp, Fata în grădina de aur (1872-1874); Crăiasa din povești, Lacul, Dorința, Călin (file din poveste) (1874-1877); De câte ori, iubito... ; S-a dus amorul..., Pe lângă plopii fără soț, Departe sunt de tine, Pe aceeași ulicioară, O, rămâi..., Rugăciunea unui dac
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lună (1923); Venea o moară pe Siret (1925); Dumbrava minunată (1926); O întâmplare ciudată (1929); Depărtări (1930); Măria-sa, Puiul Pădurii (1931); Nunta domniței Ruxanda (1932); Soarele în baltă sau aventurile șahului (1933); Paștile Blajinilor (1935); Ochi de urs; Valea Frumoasei (1938); Vechime (1940); Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943); Demonul tinereții (1928); Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929); Baltagul (1930); Creanga de aur (1933); Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933); Nopțile de Sânziene (1934); Frații Jderi (1935, 1936, 1942); Divanul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în care Pygmalion se îndrăgostește de opera sa, Galateea, și cere zeilor s-o însuflețească. În poemul lui Nichita Stănescu, opera creează artistul, la rugămintea acestuia care vrea să se nască, să fie însuflețit, așa cum făcuse în mit Afrodita cu frumoasa Galateea. În prima secvență, opera este personificată, căpătând trăsăturile unei femei iubite (mișcările, umbra, parfumurile, tăcerile, mersul, melancolia). A doua secvență înfățișează caracteristicile inefabile ale operei, aflate sub semnul metaforei. Opera are anumite dimensiuni spațiale și temporale ("după-amiază", "după-orizontul"), un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
zburdalnici, care le oferă comercianților jamboane fragede, adevărate delicatese. Ei bine, nu: era un porc bătrân, zdrențuros, care își pierduse tot părul... O mizerie de porc, ce mai ! Iar ea îl iubea... Așa ceva nu s-a mai văzut." Alphonse Allais, Frumoasa și porcul cel bătrân A fost odată o contesă care iubea porcii la nebunie. Încarcerată la Fresnes pentru că ar fi complotat împotriva generalului de Gaulle la sfârșitul războiului din Algeria, eliberată grație trecutului său în mișcarea de rezistență și actelor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în Ciucul de Jos și Ciucul de Sus. Munții (cu depresiunile corespunzătoare) mai importanți sunt: Ciuc, Giurjeu, Gheorghieni și Cașin. Localitățile cu un rol deosebit în viața socialeconomică și culturală în zonă sunt următoarele: Miercurea Ciuc, Gheorghieni (orașe), Armășeni, Catalina, Cârța, Frumoasa, Harghita, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mădăraș, Mihăileni, Sâncrăieni, Sânmartin, Tomești, Tușnad. În 1910, existau 31.524 case, iar la recensământul din 1956 au fost înregistrați 273.964 de locuitori. Atestările mai importante aparțin anilor 1587, 1634, 1790, 1849
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Iată o serie de exemple diferite (în paranteză, se menționează prima atestare documentară, acolo unde e cazul): Adjudul Vechi, Băseștii (1864), Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul Frumoasa, Slobozia, Tărâța, Valea Arinilor, Văsieștii (1864). În legătură directă cu acest fenomen se află și schimbarea (sau înlocuirea ) vechilor numiri topice cu altele noi (uneori, cu determinări istorice evidente, alteori, subiectiv, pe cale oficială). Nu ne referim la situația municipiului Onești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Introducere, în P.S.B., vol. 21, p. 11. footnote> Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
avansurile fățișe, invocând virtuțile purificatoare ale cornului fabulosului animal alb asupra trupurilor de doamne și domnițe. Fapt e că stăpâna casei îi propune artistului, în locul unei vaste picturi istorice, o cu totul altă temă, mai potrivită pentru ochii și firea frumoasei Claude: licornul și fecioara, menită să sublimeze brutalitatea animală. Ceea ce-i convine perfect lui Nicolas, as în povestea licornului pe care nu pregetă să o pună în practică ori de câte ori are ocazia, dovadă fiind chiar slujnica Marie Céleste, sedusă, abandonată și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rama livrescă (de la "Furtuna" shakespeariană și biografismul social al lui Th. Hardy la variantele narative durrelliene) bruiată de tumultul silențios al clasei-care-urcă, în disprețul castelor codificate. Protagonistul ni se prezintă la început printr-un jurnal de observații: o urmărește pe frumoasa adolescentă Miranda de la geamul biroului unde lucrează. Miranda este obiectul dorinței, vis, obsesie pentru tânărul Fred Clegg, ce nu va întârzia să treacă de la faza de păianjen solitar (ce-și țese rețeaua infailibilă din propria secreție psiho-biografică) la actul absurd
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
implicându-l la fața locului. Bernard e un suflet funciarmente etic. Antipragmatic și autoanalitic, solitar și timid, nu pregetă să creadă că preoția este leacul universal al feluritelor crize de adolescență. Când, după ani de castitate, va fi ademenit de frumoasa și impacienta asistentă medicală Daphné, are parte de un eșec frate cu dezastrul. Cu această teamă de repetare a eșecului, închistatul Bernard este preluat și prelucrat par hazard de Iolanda Winter, un fel de Circe locală, expertă în fizioterapie sexuală
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
copia degradată a femeii mult așteptate, dar pe care n-o întâlnise. Confruntată cu un puseu asasin al amantului, ea pune capăt penibilei relații cu un Luc care își autodenunță criza și intențiile asasine, izbucnind în plâns. Ruptura este inevitabilă. Frumoasa alemanică Iulia i se arată lui Gabriel în toată splendoarea tinereții și anatomiei sale pe plaja mediteraneană de la Hammamet. Eroul nostru este fericit să trăiască clipele unice (edenice, nu-i așa?) ale unei relații amoroase la care nu mai spera
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din calea naziștilor, după ce italienii părăsesc satul, urcând și trecând muntele spre un port din Italia de unde vor fi îmbarcate pe nava "Sette Fratelli" cu destinația Israel, Nejma traversează deșertul alături de iubitul și ocrotitorul ei Saadi, ținând la piept pruncul frumoasei și enigmaticei Roumiya ce va muri în timpul epidemiei de ciumă izbucnite în tabăra de la Nour Chams. Și muntele, și marea și deșertul sunt atât spații ale captivității, cât și ale evadării. Destinele celor două eroine (surori) rezonează, sunt complementare, amândouă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
versiunea adevărată a biografiei profesorului Petros. Intrând în rolul de investigator în directă confruntare cu subiectul interpelat, obține exclusivitatea unor detalii intime, cum ar fi singura idilă amoroasă din viața unchiului său, pe-atunci student al Universității din Berlin, cu frumoasa Isolda (care va muri sub bombele aruncate asupra orașului Dresda) sau succesul răsunător al lucrării sale de doctorat privind rezolvarea ecuațiilor diferențiale ("Metoda Papachristos") ce va fi omologată mai ales pentru utilitatea ei în fizică, nu și pentru interesul ei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
adorat aproape mistic până mai ieri. Rituri și ritualuri ale unei societăți dresate cu biciul lugubrei idelogii care a făcut ravagii și în România, compun fațetele unui roman politic dar și polițist, gotic și psihologic totodată. Și peste toate, iubirile frumoasei Suzane, retezate în fașă de ghilotina cerințelor superioare de stat și de partid, altfel spus, a capriciilor Conducătorului. Iar dacă misterul morții Succesorului mai persistă încă în opinia publică de la Tirana, asta și datorită romancierului-vizionar Kadare, viața și moartea Conducătorului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
posesivă a stăpânului. Unealtă tăcută și săritoare în acoperirea fărădelegilor aceluia, inclusiv sexuale (vezi episodul cu tânăra bucătăreasă Idalete ce va naște pe ascuns, asistată de un veterinar, copilul lui Domnu). O altă figură feminină atrasă în cunoașterea infernului este frumoasa și tânăra Milà, curtată de ministrul-cavaler, părăsit, încornorat și obsedat de Isabel (cea mai de preț proprietate care a reușit să-i scape totuși printre mâini). Copleșită cu cadouri scumpe aduse de furierul-șofer Tomàs, încurajată de maică-sa (codoașă gata
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bună utilizare a elementului vag (...). Că în pasajul în care Horațiu numește necesitatea mâna de bronz, exprimând în mod vag, mobil, fermecător o idee clară, găsind acest epitet că printr-o întâmplare.269 O expresie poetica așadar poate fi vagă / frumoasă prin naturalețea, spontaneitatea și noutatea apropierii dintre constituenți. Multe imagini, precizează același poet (Zibaldone, 2055), pot fi cuprinse într-o unică, scurtă expresie sau într-un cuvânt; ele trebuie să fie vag indicate, la fel ca relațiile cu subiectul lor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]