70,946 matches
-
116 Dar daca în 1947 Departamentul de Stat privea România că pe un obiectiv direct al politicii americane, în 1949 politică adoptată de Washington față de țara noastră era "derivată" din cea adoptată vizavi de URSS. Reușită oricărei politici românești "depindea fundamental" de succesul relațiilor sovieto-americane.117 Acest context mondial, precum și poziția geografică a RPR au făcut din țara noastră un element de o importanță vitală pentru Stalin și pentru atingerea obiectivelor sale: înlăturarea lui Tito, chiar dacă pentru această urma a se
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
precum și între București și Moscova; acestea își vor lăsa amprenta asupra modului în care aceste negocieri au evoluat. În prima parte a anului 1956, Hrusciov a anunțat și a promovat o schimbare în politica externă a URSS; cele trei principii fundamentale ale revizionismului ideologic promovat de Hrusciov vizau: Coexistența pașnică cu capitalismul, care urma să fie "linia generală a politicii externe"192 a URSS. Diferitele forme de tranziție spre socialism în țările din cadrul blocului sovietic urmau a fi nu numai tolerate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
suveranității naționale a României, și prin vocea lui Alexandru Bârlădeanu, care a fost delegat la ședința Comitetului Executiv al CAER, a fost expusă poziția susținută de Dej cu ocazia Consfătuirii din iunie 1962 a primilor secretari, si anume ca "poziția fundamentală pe care noi o avem este aceea a respectării suveranității și a neamestecului în treburile interne."214 Această poziție adoptată de București se dorea a fi o barieră în calea încercării Moscovei de a da o altă direcție resurselor economice
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
multe domenii și acestea reglementau schimburi de produse, schimburi culturale, toate cu scopul dezvoltării relațiilor bilaterale pe multiple planuri. Având în vedere cele enumerate mai sus, se poate vedea cum politică externă a unui stat poate fi influențată în mod fundamental de modul în care acesta reușește să stabilească legături permanente cu celelalte state; și aceste legături se pot realiza numai prin intermediul rețelelor de infrastructură a transporturilor și comunicațiilor. Dezvoltarea rețelelor de transport a avut influență chiar și asupra modului în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fenomenului s-a făcut în special prin prisma științelor juridice. Creșterea gradului de participare cetățenească și, ca urmare, o creștere a gradului de responsabilizare a administrației a determinat o evaluare mai atentă a fenomenului corupției și prin prisma altor științe fundamentale. Conștientizarea efectelor dramatice ale corupției asupra dezvoltării unei țări a determinat cercetarea fenomenului corupției și a diferitelor forme pe care el le ia în diferite state ale lumii<footnote Serra, D. (2006), “Empirical determinants of corruption: A sensitivity analysis”, Public
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
determinat cercetarea fenomenului corupției și a diferitelor forme pe care el le ia în diferite state ale lumii<footnote Serra, D. (2006), “Empirical determinants of corruption: A sensitivity analysis”, Public Choice, Vol. 126, No. 1-2, p. 243. footnote>. În mod fundamental, misiunea guvernelor și a instituțiilor publice este aceea de a servi interesul public<footnote OECD (2003), Ghid pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația publică, disponibil la adresa http://www.oecd.org/dataoecd/13/19/2957377.pdf, accesat la 4 octombrie
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
poate să fie simptomatic pentru dezvoltarea generală, economică și politică a unei societăți. De altfel, toate formele de corupție „privată” sunt nocive moralului public, subminând încrederea în reguli și dispoziții. Corupția din sectorul public este considerată a fi o problemă fundamentală față de corupția din sectorul privat, și pentru că stăpânirea corupției din sectorul public reprezintă o premisă pentru controlarea corupției din sectorul privat<footnote Lambsdorff, J.G. (2007), The Institutional Economics of Corruption and Reform, Cambridge University Press, Cambridge, p. 35. footnote>. Așa cum
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
personal”, ea poate fi descrisă și ca o lipsă de conformare de la „principiul evitării nepotismului”, conform căruia, niciun fel de relație familială sau personală nu trebuie să joace vreun rol în luarea deciziilor. Principiul evitării nepotismului este perceput ca fiind fundamental pentru funcționarea eficientă a oricărei organizații.<footnote Tanzi, V. (1994), “Corruption, Governmental Activities and Markets”, în publicația internă a FMI, august 1994. Articolul argumentează faptul că, odată ce principiul evitării nepotismului a fost încălcat și a apărut o diferență realizată pe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
instituțiile de stat, independența juridică și puterea parlamentului în a contrabalansa executivul, diferitele modele ierarhice și birocrația, incluzând efectul numeroaselor reforme ale serviciilor civile, eforturile de descentralizare a puterii: privatizare, autonomie legislativă etc. Deoarece corupția reprezintă o deviație de la modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o formă de corupție și abuz de putere care poate să se dezvolte în sfere instituționale și morale închise, în mod independent față de moralul public și cu posibilități puține de sancțiune publică. În multe țări corupte, delapidarea reprezintă o parte fundamentală a capacității unor elite aflate la guvernare de obținere a resurselor, chiar mai importantă decât prin intermediul mitei. „Frauda” reprezintă o infracțiune economică și implică un anumit tip de înșelătorie, escrocherie sau înșelăciune. Frauda implică o manipulare sau o distorsiune a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
după tranziția complexă de la o țară săracă tradițională la o democrație bogată liberală, vine, de asemenea, o micșorare dramatică a nivelului corupției. Tranziția corupției nu este amplasată într-un loc precis de-a lungul drumului tranziției, dar urmează o tendință fundamentală a tranziției spre mai puțină corupție”. Rezultatele negative ale reformelor anticorupție nu sunt surprinzătoare. În miezul problemei corupției regăsim faptul că multe autorități ale sectorului public (atât birocrați, cât și politicieni) se află în poziții în care acțiunile lor au
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Dudwick, N., Kuehnast, K., Shkaratan, M. (1999), “The Impact of Corruption on the Poor in Transition Countries”, World Bank draft, p. 5. footnote>. Primul impuls în lupta anticorupție este adesea să „îi lovești pe contravenienți” încercând să nu ataci cauzele fundamentale ale corupției. Deși întărirea efectivă trebuie să fie parte a oricărei strategii credibile, ea singură este puțin probabil să constituie o strategie de succes. În multe țări instituțiile juridice și de apărare a legii rămân o parte a problemei, nu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de a fi ilicite, sub controlul autorităților competente ale acestor state, în vederea anchetării unei infracțiuni și identificării persoanelor implicate în săvârșirea acesteia. În ceea ce privește combaterea corupției, convenția statuează: 1. Fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate, care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate. 2. Fiecare stat
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
promoveze practici eficiente pentru prevenirea corupției. 3. Fiecare stat parte se străduiește să evalueze periodic instrumentele juridice și măsurile administrative pertinente, pentru a determina dacă acestea sunt corespunzătoare pentru a preveni și combate corupția. 4. Statele părți colaborează, conform principiilor fundamentale ale sistemului lor juridic, între ele și cu organizațiile regionale și internaționale, pentru a promova și a pune la punct măsurile prevăzute în prezentul articol. În cadrul acestei colaborări ele pot participa la programe și proiecte internaționale care urmăresc prevenirea corupției
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pot participa la programe și proiecte internaționale care urmăresc prevenirea corupției. Referitor la personalul din sectorul public, convenția statuează: 1. Pentru a lupta împotriva corupției, fiecare stat parte încurajează în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. 2. În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. 3. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. 3. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol, fiecare stat parte ia act, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, de inițiativele pertinente ale organizațiilor regionale, interregionale și multilaterale, precum Codul internațional de conduită al agenților funcției publice, anexă la Rezoluția nr. 51/59 a Adunării generale din 12 decembrie 1996. 4. Fiecare stat parte are
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pertinente ale organizațiilor regionale, interregionale și multilaterale, precum Codul internațional de conduită al agenților funcției publice, anexă la Rezoluția nr. 51/59 a Adunării generale din 12 decembrie 1996. 4. Fiecare stat parte are în vedere, de asemenea, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme de natură să înlesnească semnalarea, prin agenții publici ai autorităților competente, a actelor de corupție despre care au luat cunoștință în exercițiul funcțiilor lor. 5. Fiecare stat parte se străduiește, dacă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
aplice măsuri și sisteme de natură să înlesnească semnalarea, prin agenții publici ai autorităților competente, a actelor de corupție despre care au luat cunoștință în exercițiul funcțiilor lor. 5. Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public. 6. Fiecare stat parte are în vedere să ia, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsuri disciplinare sau alte măsuri care se dovedesc a fi necesare împotriva agenților publici care au încălcat codurile ori normele instituite. Normele prezentei convenții mai fac referiri și la achizițiile publice, spălarea banilor, corupția agenților publici
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
04.10.1993. Biroul de Informare al CoE la București a fost înființat în 2002. Detalii la www.coe.ro footnote>. Obiectivul principal al CoE este realizarea unei unități mai strânse între statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democrațiilor autentice și care influențează viața tuturor europenilor. Organele decizionale sunt Adunarea Parlamentară și Consiliul Miniștrilor. În viziunea CoE, lupta împotriva corupției se bazează pe trei elemente: alcătuirea de reguli
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
deoarece ea reflecta principii și prevederi ce reprezintă constante ale dreptului penal, care își mențin valabilitatea oricând și oriunde. Chiar Codul penal intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969 și care se dorea, de puterea politică, a fi o schimbare fundamentală a dreptului penal, a păstrat conținutul infracțiunilor de corupție. În vederea prevenirii faptelor de corupție de funcționarii publici, până la elaborarea statutului acestora, s-au adus anumite modificări în legislația actuală. Guvernul a emis HG nr. 667/1991 <footnote Publicată în Monitorul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Domeniul III: analize, studii, cercetări privind fenomenul corupției; Domeniul IV: transparență și eficiență. În prezent, în România este în derulare Strategia Națională Anticorupție 2012-2015. Strategia este construită pornind de la premisa asumării de toate instituțiile și autoritățile publice a următoarelor valori fundamentale: voința politică; integritatea; prioritatea interesului public; transparența. Principiile stabilite în această strategie sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul responsabilității; Principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție; Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție; Principiul răspunderii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
piață și transferarea bogăției de la stat la sectorul particular. De ce tranziția a fost marcată de fenomenul state capture și de corupția administrativă? Cu siguranță, corupția are rădăcini adânci și a existat în aceste țări cu mult înainte de tranziție. Din pricina diferențelor fundamentale în materie de corupție, în economiile de piață și nu numai, este dificil de comparat nivelurile corupției înainte de tranziție cu perioada curentă. Deci, este imposibilă furnizarea de dovezi definitive ale efectului tranziției asupra corupției<footnote Vezi, spre exemplu, Holmes, L.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
sunt scoase din definiția federalismului, atunci corelația dintre acesta și corupție dispare<footnote Lambsdorff, J.G. (1999), “The Impact of Corruption on Capital Productivity”, Working Paper, Göttingen University, p. 4. footnote>. De asemenea, analiza pe cazurile Chinei și Rusiei ignoră rolul fundamental diferit pe care îl joacă instituții cu nume similar în cele două țări, care au regimuri politice greu de comparat. În China, multe întreprinderi comerciale sunt în proprietatea legală a autorității locale, fiind folosite inclusiv ca furnizori de servicii sociale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
național este aleasă pe principii explicit teritoriale (pentru a reprezenta regiuni, districte etc.), iar aceste circumscripții coincid cu niveluri intermediare de guvernare puternice, există șanse mari să se realizeze coaliții de interese obscure între liderii regionali și reprezentanții centrali. Problema fundamentală pe care o pune descentralizarea „adevărată” (devolution) în plan politic este, prin urmare, aceea că un nivel al guvernării prea apropiat de cetățean poate fi mai ușor confiscat de influențe nelegitime. Acum mai bine de două secole, James Madison a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]