7,015 matches
-
lei trebuie să mai achite elevul? 6. Trei prăjituri și patru sucuri costă 20 lei. Trei prăjituri și cinci sucuri costă 22 lei. Câți lei costă un suc și câți lei costă o prăjitură? 7. O oaie cântărește cât opt găini. Trei oi și 16 găini cântăresc 200 kilograme. Câte kilograme cântărește fiecare? 8. Câte pagini are o carte dacă pentru paginarea ei s-a folosit cifra 8 de 29 de ori? TESTUL NR. 9 3. Câte pagini are o carte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
elevul? 6. Trei prăjituri și patru sucuri costă 20 lei. Trei prăjituri și cinci sucuri costă 22 lei. Câți lei costă un suc și câți lei costă o prăjitură? 7. O oaie cântărește cât opt găini. Trei oi și 16 găini cântăresc 200 kilograme. Câte kilograme cântărește fiecare? 8. Câte pagini are o carte dacă pentru paginarea ei s-a folosit cifra 8 de 29 de ori? TESTUL NR. 9 3. Câte pagini are o carte dacă pentru paginarea ei s-
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
ei. Moșneagul, fiind un gură-cască, sau cum îți vrea să-i ziceți, se uita în coarnele ei, și ce-i spunea ea sfânt era. Din inimă, bietul moșneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, și cucoșul nu mai avea nici o trecere; șapoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba și cu fiică-sa îl umplea de bogdaproste. Într-una din zile, moșneagul, fiind foarte amărât
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu ladă cu tot. Iar moșneagul a rămas liniștit din partea babei și avea nenumărate bogății: el a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic. Cucoșii cântau acum pe stâlpii porților, în prag și în toate părțile; iar găinile nu mai cântau cucoșește la casa moșneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mama se mândrea cu ei. Crud și rău le fu destinul: Din trei mai rămase unul. Știți, voi, copilașii mei, Cine i-a mâncat pe ei ? 2. Cică-odată-n câmp plecat Un copil neastâmpărat A găsit el într-un tei O găină de doi lei. Voi ce credeți, dragii mei, Se găsesc găini în tei ? 3. Cine-odată prin pădure, Culegând tot flori și mure, De bunica a uitat; Știți voi, știți ce a urmat ? 4. De-acasă a fost izgonită Și-n
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Din trei mai rămase unul. Știți, voi, copilașii mei, Cine i-a mâncat pe ei ? 2. Cică-odată-n câmp plecat Un copil neastâmpărat A găsit el într-un tei O găină de doi lei. Voi ce credeți, dragii mei, Se găsesc găini în tei ? 3. Cine-odată prin pădure, Culegând tot flori și mure, De bunica a uitat; Știți voi, știți ce a urmat ? 4. De-acasă a fost izgonită Și-n pădure părăsită, La pitici găsi ea casă Și-a rămas cea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos din câlți pe furcă. Are însă o ureche De pungaș fără pereche. Dă târcoale la coteț, Ciufulit și-așa lăieț, Așteptând un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe brânci, târâș, grăbiș, Se strecoară pe furiș. Pune laba, ia cu botul Și-nghite oul cu totul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
educaționale, în special în cercetările behavioriste asupra învățării. Spoliată de conștiință, educația decade în dresaj. Și nu este nimic mai semnificativ, în trista istorie a pedagogiei experimentale, decât vădita simpatie a exploratorilor învățării pentru experimente de laborator pe cobai, porumbei, găini, maimuțe etc. Este vorba aici despre o nedreptate făcută omului și pedagogiei: omului, pentru că a fost „retrogradat” într-o condiție inferioară, infraumană; pedagogiei, pentru că a fost obligată ca, din artă anankeică, să se transforme în maimuțăreală obiectivistă. Fenomenologia și hermeneutica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nervi sau de inimă. În anii ’80, produse de lux erau, pentru omul de rând, portocalele, chiar și grepfruturile (numite popular „grefe”), carnea de porc și de vită, salamul de vară „Victoria”, cu mai puțină soia, parizerul, pastrama, puii sau găinile (mai rar curcanii), cafeaua Moca și bomboanele cubaneze. De prin 1985-’86 nu se mai găsea Pepsi și salam de Sibiu decât la magazinele cu circuit închis, dispăruseră complet bananele, mandarinele, curmalele și smochinele (care, înainte, „se mai băgau” iarna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ziua de 19 decembrie, am fost chemat la grefa închisorii și mi s-a adus la cunoștință că mâine voi fi judecat și că voi avea un apărător din oficiu. Într-adevăr, a venit un avocat de la baroul Suceava, avocatul Găină. I-am spus avocatului că eu n-am nici o declarație la dosar și nu știu de ce sunt învinuit. Avocatul, destul de timorat, mi-a răspuns: „Eu nu sunt aici ca să te apăr, ci ca să te acuz”. I-am întors spatele și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a peisajului uman în care ele trăiesc. Alte romane, publicate fragmentar (Crenguța, Dureri fără nume, Romanul unui visător, Vipera) sau despre care a lăsat mărturii că le-ar avea în pregătire (Eldorado sau Omul care s-a însurat cu o găină, Errare, Adulter - cu pagini de o tragică rezonanță) nu au fost, din câte se știe, niciodată încheiate. Cartea Rango, prietenul oamenilor, tipărită în 1942 sub numele lui V., îi aparține în realitate lui Marius Mircu, pe care legile rasiale impuse
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
astfel că o moștenire socială puternică produce distribuții inegale, argumentul care favorizează combaterea oportunităților inegale este într-adevăr convingător, întrucât aceasta implică faptul că distribuțiile sunt rezultatul injustiției. Cel mai probabil, ne confruntăm cu o situație de tipul oul sau găina, în care este inutilă izolarea unei singure forțe orientative. Dacă este așa, atunci remediul evident va consta în considerarea în tandem a ambelor forțe. Implicația acestei concluzii este dublă. Pe de o parte, inegalitățile clasice se accentuează în cele mai multe țări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1959; Legendele Olimpului, I-II, introd. Nicolae I. Barbu, București, 1960-1962; ed. pref. Demostene Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Centrului Internațional pentru Artă Contemporană. Bogdan Voicu Introducere Pe drumul către șase sate România rurală. O lume fascinantă, în care pentru mulți s-a născut veșnicia. O lume cu povești nescrise, cu oameni arși de soare, cu tradiții orale, cu găini și oi. O lume a lui „altfel” pentru mulți dintre locuitorii Europei de Vest. O lume a prafului de pe marginea drumului, a clinchetului tălăngii vacilor care se întorc de la păscut, a pârâitului microbuzului uzat cu care se întorc acasă cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zgomotul orașelor și aproape de verdele naturii pe care îl întâlneai la tot pasul. La un moment dat am avut prilejul de a vedea un vehicul, o remorcă specială care transporta un cal de curse. Era lucrul care lipsea: prezența animalelor. Găini, rațe, cai, porci, câini, oi și multe altele, o întreagă oaste veselă, zgomotoasă, care aduce specificul indiscutabil al satului tradițional. Găinile mai ales, în reprezentarea mea, erau simbolul ruralului. Le-am căutat asiduu, oarecum sistematic, în satul suedez pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a vedea un vehicul, o remorcă specială care transporta un cal de curse. Era lucrul care lipsea: prezența animalelor. Găini, rațe, cai, porci, câini, oi și multe altele, o întreagă oaste veselă, zgomotoasă, care aduce specificul indiscutabil al satului tradițional. Găinile mai ales, în reprezentarea mea, erau simbolul ruralului. Le-am căutat asiduu, oarecum sistematic, în satul suedez pe care l-am amintit. Pur și simplu nu existau. Clima extrem de rece ar fi putut fi o explicație, însă ea singură nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
România (dar și Bulgaria și Polonia), nu își distribuie produsele pe nici o piață, ci le utilizează exclusiv pentru consum, practicând agricultura de subzistență (Zwass, 2002; Voicu, 2005a). Implicația imediată, în plan peisagistic, este dată de prezența în ruralul românesc a găinilor ca parte a imaginii de ansamblu, a vacilor care se întorc de la păscut, a căruțelor care aduc toamna știuleții de porumb de pe câmp în curțile sătenilor. Implicația de substanță este manifestă în toate sferele vieții: agricultura este o activitate costisitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
numeroase direcții: ca și consecințe ale migrației internaționale, ale contactului cu orașul prin rurbanizare, contra-urbanizare, navetism, ale nevoii de a aplica pentru proiecte de dezvoltare finanțate prin granturi etc. Balanța pare însă să continue să încline mai degrabă de partea găinii ca imagine generică pentru satul românesc contemporan. Reprezentarea este însă una nepotrivită pentru o bună parte din ceea ce numim astăzi rural, utilizând o distincție administrativă care uneori este depășită de realitățile existente. Administrația publică românească distinge între sate și orașe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
această polaritate își găsește în bună măsură reflectarea, fără a rezolva problema orașelor mici, multe dintre ele în principal agricole. Se poate ține cont și de faptul că periferiile marilor orașe mai au și ele un pregnant caracter agricol, cu găina în prim-plan, ca element emblematic. Prezența metaforică a găinii este din ce în ce mai puțin pregnantă pe măsură ce dimensiunea localității crește și din ce în ce mai prezentă când aceasta scade. Discuția din acest volum despre cele șase sate analizate devine astfel relevantă nu doar pentru ruralul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rezolva problema orașelor mici, multe dintre ele în principal agricole. Se poate ține cont și de faptul că periferiile marilor orașe mai au și ele un pregnant caracter agricol, cu găina în prim-plan, ca element emblematic. Prezența metaforică a găinii este din ce în ce mai puțin pregnantă pe măsură ce dimensiunea localității crește și din ce în ce mai prezentă când aceasta scade. Discuția din acest volum despre cele șase sate analizate devine astfel relevantă nu doar pentru ruralul administrativ (deși acesta este principalul vizat), ci și pentru orașele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu utilaje performante, animalele sunt crescute în microferme, aflate la distanțe apreciabile de sat. De asemenea, satele europene sunt prevăzute cu cimitir de animale și groapă ecologică pentru deșeuri: „Microferme la un capăt al satului, nu în mijlocul satului. Deci fără găini, porci în jurul casei. Fiecare om are într-o parte a satului microferma lui. Se duce cu tractorul, nu mai vezi căruțe, nu mai vezi cal, decât pe hipodrom. Microasociații cu cincizeci până în o sută de hectare de pământ. Pământul este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
între ei, dar noi aflăm după. Salut. N-ai cu cine sta de vorbă (...) Mai discută la baruri, la biserică... poliția nu este deloc în ajutorul oamenilor. Sunt foarte multe cazuri de furt, dar vor să prindem noi hoțul. Fură găini din ogradă, porc... Pe strada aceasta ne înțelegem foarte bine. Sărim unul pentru celălalt... Când avem nevoie unul de altul ne ajutăm la munca câmpului, la semănat. Mi-au aruncat ovăz cu mâna, mi-au bătut pari, mi-au curățat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
50 de ani); „Pe teritoriul agricol, educațional am preluat modelele europene... Există lucruri în care începem să ne asemănăm” (femeie, 52 de ani); „Zerindul nu seamănă cu satele europene încă. Primarul face deja curățenie, tunde iarba pe străzi, nu lasă găinile pe stradă. Deci se face ceva pentru asta” (fost magazioner și măcelar, 86 ani); „Da, sunt asemănări, dar până să ajungem la nivelul lor mai este” (primarul, 40 de ani); „În legătură cu infrastructura, eu zic că suntem pe calea bună: gaz
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]