5,440 matches
-
TBR, 1988, 363; Alexandru Pintescu, Diptic liric, „Atitudinea”, 1990, 2; Ulici, Lit. rom., I, 158-160; George Vulturescu, „Ce mai e nou cu Apocalipsa”, PSS, 1997, 7-8; Rotaru, O ist., V, 523-525; Vulturescu, Cultură, 243-248; Popa, Ist.lit., II, 545; Dora Mircea-Radu, Geometria unui „sistem” poetic?, ST, 2002, 1; Dicț. scriit. rom., IV, 658-659. C. M. B.
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Filipescu” de pe șoseaua Bonaparte, în apropiere de Capul Podului (1874-1885), „grație unui concurs de împrejurări favorabile” își continuă studiile la Paris (1886-1897), absolvind École Polytechnique și École des Ponts et des Chaussées. Revenit acasă în 1897, este numit profesor de geometrie descriptivă la Școala de Poduri și Șosele, iar din 1898, timp de optsprezece ani conduce, ca inginer, lucrările de amenajare a șoselei naționale Câmpina - Predeal, reușind să facă din ea cea mai bună cale de comunicație din țară. După primul
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
specifice mediului românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ulterior atenția cărturarului se îndreaptă spre lucrări de istorie românească, română și universală - acestea din urmă cu un caracter de popularizare -, precum și de logică, filosofie, drept penal și chiar de aritmetică, geometrie și astronomie. Primului domeniu îi aparțin scrierea lui Dimitrie Cantemir Întâmplările Cantacuzineștilor și Brâncovenilor în Valahia, tălmăcita „la anul 1811, iunie 19” după prelucrarea grecească a lui Gheorghios Ioannes Zaviras (Viena, 1795), tipărită în 1845, în „Arhiva românească”, de Mihail
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
al prozatorilor latino-americani, în timp ce în secvențele de familie atmosfera e cea din proza ardelenească. De remarcat abundența romanescă a materiei epice, construcția personajelor, ca și o bună adecvare stilistică. În Meda, mireasa lumii (1979) Z. își propune să contureze „câteva geometrii ale spiritului feminin” prin confruntarea a două personaje antitetice, niște studente în ultimul an, care fac și un pas decisiv căsătorindu-se. Romanul reabilitează sărbătorescul existenței și transcrie, cu un realism stilistic expresiv, atmosfera juvenil-confuză dintr-un grup studențesc. Topografia
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete ridicat pe ancorele lui...” (Ger valah). Coborât fără voie prin „poarta de miazănoapte” - în acord cu accepția gnostică a transmigrației („M-a picurat din cer opusul zeu / Cu
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
la Pitești, Găești și Târgoviște, ulterior frecventând liceele „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și „I. L. Caragiale” din București. Între 1989 și 1994 e student al Facultății de Matematică la Universitatea bucureșteană, în anul următor obținând și diploma de studii aprofundate în geometrie. Își susține doctoratul în matematică, în 2002, la Michigan State University. Se stabilește în Statele Unite ale Americii, unde își desfășoară activitatea didactică, în calitate de assistant professor la California State University, Fullerton. Redactor al revistei „Respiro”, face și oficiul de redactor corespondent
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
mondialiste și marea clasă a teoriilor preocupate de efectul de dominație pe care-l induce fenomenul dezvoltării capitaliste. Este clasica grupare a teoriilor imperialismului, într-o ediție nouă care se leagă de numele unei interesante cărți a lui Giovani Arrighi, Geometria imperialismului. Clasa teoriilor neoevoluționiste americane se cuvine și ea amintită, prin nume celebre ca acelea ale lui R. Kaplan, E. Service, G. Lenski etc. Înrudită cu aceste teorii este cunoscuta teorie a decolării a lui Rostow, pe care au pariat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid a tuturor ideilor legate de rezolvarea problemei. Înregistrarea pe tablă si regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte cheie,etc. Selectarea și ordonarea ideilor care conduc la rezolvarea problemei. EXEMPLU:O problemă de geometrie din manualul de clasa a VII-a în care se aplică teoremele învățate:teorema lui Pitagora,a înălțimii și a catetei.Problema este scrisă pe tablă apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
că „știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor de polimație Hippias le preda mnemotehnica (mnhvmotecnikovj = „arta memorării mecanice”), dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină, „științele pitagoreice” (aritmetică, geometrie, astronomie, acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete barbare - erau cât se poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical (adică bazat pe muzele șmusaeț diverselor arte și științe) care avea drept core aritmetica feniciană și geometria egipteană; era completat cu astrologia chaldeană, acustică și ritmică melodică, ritualurile persane și, bineînțeles, misteriile eleusine și orfice. O disciplină originală era akusmata („regula tăcerii”), care nu era o simplă interdicție, ci o tehnică de formare a capacităților de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat la Tarent, unde a perpetuat învățătura maestrului și a continuat cercetările. Ca și în trecut, școala se baza pe un core curriculum alcătuit din patru discipline (mathemata): geometria, armonia (știința muzicală, în special teoria intervalelor), aritmetica și astronomia. Acest curriculum va fi preluat și de Akademia lui Platon și va deveni peste veacuri quadrivium - adică al doilea nivel al curriculumului educațional din școlile creștine. O importanță aparte trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omului desăvârșit” este specific întregii filosofii platonice, dar și civilizației ateniene din „secolul de aur al lui Pericle”. 7. Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor al geometriei, apreciat chiar ca întemeietorul școlii filosofice a megarienilor. I-ar fi găzduit pe Platon și pe alți discipoli socratici după moartea lui Socrate, care se temeau probabil de represalii similare. Laerțiu îl prezintă ca un adversar al argumentării prin raționamente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia (propriu-zisă): F. quadriviumul pitagoreic (stadiul avansat al disciplinelor muzicale): - aritmetica; - geometria; - astronomia; - acustica; G. filosofia. Dar, astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia (propriu-zisă): F. quadriviumul pitagoreic (stadiul avansat al disciplinelor muzicale): - aritmetica; - geometria; - astronomia; - acustica; G. filosofia. Dar, astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O redăm, pe scurt, în continuare. 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideiatc "4.4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lista „celor șapte arte liberale” se pare că au definitivat-o Dionisios Thrax și Varro pe la jumătatea secolului I al erei creștine 7. Ea cuprindea trivium, „cele trei arte literare” (gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium, „cele patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Marrou - în Histoire de l’éducation dans l’Antiquité, Seuil, Paris, 1981 (trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997), vol. I, p. 445 - consideră că este o relatare eronată. După Plutarh, odată admiși, efebii trebuiau să învețe literatură, geometrie, retorică și muzică. Or, acestea erau învățate, după Marrou, ca „studii secundare” înainte de Efebia, care era un fel de universitate. Sunt înclinat să cred că aprecierea lui Marrou este pripită. El ignoră faptul că Plutarh făcea trimitere la o școală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios paideia, adică să studieze uriașa cultură filosofică a elinilor - de la primii sophoi până la Stagirit - și/sau să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în aceste domenii erau vagi și imprecise. Un alt erudit al vremii, Ennodius din Pavia, lega în chip straniu matematica de retorică. Când aceștia doi vorbesc despre „filosofie”, se referă la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formarea capacităților necesare convertirii păgânilor, disputelor cu necreștinii, ereticii, ateii etc. Dar și disciplinele din quadrivium se subordonau misiunii de formare a preotului creștin. Erau botezate artes reales, cu sensul de „metode practice” folositoare preotului și credinciosului creștin. Matematica și geometria erau studiate pentru calculul calendarului și evitarea erorilor calendaristice care ar fi putut duce la încurcarea zilelor de „sărbătoare” cu zilele de „post” sau zilele „de lucru”. Astronomia nu mai avea nimic din aspirațiile cosmice ale pitagoreicilor, fiind redusă la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sens, despre o „renaștere carolingiană”, cu referire la o anumită „înflorire culturală” din epoca respectivă. Dar „înflorirea culturală” s-a rezumat la studiile de limbă și gramatică latină, la literatură retorică și filosofie a controversei (dialectică). Artes reales - astronomia, matematica, geometria - n-au beneficiat de avântul cultural carolingian. 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberalestc "8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales" În anul 780, Carol cel Mare și-a anunțat programul de dezvoltare a educației și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matematicile și îi asocia pe rozicrucieni cu tradițiile magiei și cu practicile oculte rămase de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași ai lui Roger Bacon și Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor baconiene. Baronul de Verulam se dorea „părintele științei experimentale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de grele bănuieli, Descartes a recurs la singura cale care îl putea salva: s-a arătat prietenilor din Paris pentru a demonstra că este „vizibil” (și deci că nu este rozicrucian)! E greu însă de crezut că militarul obsedat de geometrie și de „pasiunile sufletești” nu cunoscuse bine ideologia rozicruciană. Când s-a întâlnit cu Comenius în Olanda, trăia într-un castel mic și liniștit de lângă Leiden. Dar se afla acolo invitat de aceeași „regină de o iarnă” a Boemiei, Elisabeta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la bază ideea că există discipline fundamentale ce rezultă din fuzionarea elementelor altor discipline. De exemplu, biologia este rezultatul fuzionării cunoștințelor și principiilor de botanică, zoologie, anatomie, bacteriologie etc.; matematica rezultă din punerea laolaltă a unor elemente de aritmetică, algebră, geometrie, trigonometrie. Curriculumul fuzionat este alcătuit astfel din „domenii principale” în care se studiază doar principii de bază și capitole fundamentale. Fuzionarea este dusă mai departe. Cursuri precum istoria civilizației nu seamănă cu clasica înșiruire de evenimente. Este vorba despre o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot distinge influențe din Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Nichita Stănescu, însă versurile includ de pe acum o vibrație autentică și o tensiune puternică. În continuă pendulare între contrarii, confesiunea se desfășoară ambiguu, implicând un mare grad de relativitate: „În ora de geometrie tăiam copaci,/ și priveam cercurile,/ dar nu priveam cercurile,/ ci niște păsări în cercuri,/ dar nici păsări în cercuri nu erau” (Lecție). Germinativul (sâmburele), concentrarea sugerată de mișcarea regresivă (arborii se retrag în rădăcini, fructele se întorc în semințe) sporesc
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]