2,301 matches
-
fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei poziții „geopolitice” și explicite, formularea unui metadiscurs geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de încercările de definire a noii discipline Golopenția consideră că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul și modul de a satisface această preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul și modul de a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică și filosofică a analizelor economice, culturale, politice etc., este o premisă a geopoliticii-informație externă, care, la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comentat sistematic. Unele considerații ar pu-tea fi însă utile cititorului român, mai ales pentru definirea chesti-unii în propria-i țară. După obișnuita motivație preliminară, cu trimiteri la discuțiile curente pe tema națiunii și naționalismului, autorul caută a circumscrie istoric și geopolitic Europa, pentru a defini Estul prin imperium și Vestul printr-o feudalitate capabilă să nască particularisme generatoare apoi de națiuni. Estul a rămas grosso modo conservator, fie că era dominat de otomani sau de ruși, în timp ce Vestul a pus la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
economiei și strategiilor globale 5. "Noua ordine" ezită încă asupra locului pe care tebuie să i-l atribuie 6. A fost semnalată mai demult (Boyd C. Shafer) folosirea abuzivă a termenului, aplicat indistinct, fără a se ține cont de zona geopolitică și de contextul istoric 7. Nu s-au luat în seamă destul nici sugestiile comparatismului, metodă indispensabilă și în acest domeniu 8. Ca orice fenomen complex, manifest pe spații culturale întinse și diverse ca tradiții și atitudini, naționalismul trebuie tratat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
utile în definirea pozițiilor: Alexandru Paleologu, Fey Laszló, Daniel Vighi, Liviu Andreescu, Laurențiu Ulici, Dan Oprescu 33 etc. Ansamblul definește o dezbatere semnificativă nu numai pentru realitățile românești de după 1989, dar și pentru căutările impuse de nevoia unui nou echilibru geopolitic pe mapamond. Mai este națiunea o referință obligatorie pentru lumea postmodernă? Se mai poate apăra un "naționalism bun, legitim ori decent", într-un moment cînd lumea are deja o certă propensiune globalistă, viziuni mondialiste, programe integrative tot mai ambițioase? În numele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul să ignore nici starea de spirit a națiunii, constituită pe seama atîtor experiențe nefaste, nici temeiurile geopolitice 37. Polemica pe tema naționalismului, în zona amintită, pare mai mult o ceartă de cuvinte, fiindcă nici un protagonist nu neagă opțiunea fundamentală, europenismul ca perspectivă istorică. Diferă însă modalitatea, stilul, cadența integrării. Uniunea Europeană nu poate fi doar un club select
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o frază antologică, reluînd formula lui Margaret Thatcher: „Human rights? There is no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior de infiltrări masive, cel mai probabil cu începere de la sfârșitul secolului I î.Hr. Avansarea în direcția vestică va continua întrun ritm relativ lent, anumite circumstanțe geopolitice favorabile expansiunii sarmatice fiind generate, în a doua jumătate a secolului I î.Hr., de dezmembrarea statului lui Burebista și ulterior de înfrângerea de mari proporții înregistrată de geto-daci și de bastarni în anul 28 î.Hr, în cursul campaniilor întreprinse
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sunt tot atâtea mărimi rezultate din acțiunea conjugată a elementelor structurale ale sistemului natural și antropic. Toate aceste mărimi dau măsura organizării spațiului de relații global care, de cca. un secol, fac obiectul studiilor și analizelor de geografie politică și geopolitică. De altfel, linia de demarcație calitativă dintre aceste ultime două ramuri științifice și evident dintre domeniile lor de investigare, nu este clar delimitată în mediile academice de specialitate, unde se manifestă încă spumoase controverse vis-à-vis de limitele de conținut ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
asigurarea securității statelor și organizațiilor, respectiv forțele armate, echipamentele tehnice și logistice ale acestora, precum și rețelele de infrastructuri indispensabile desfășurării teritoriale a eventualelor operațiuni destinate apărării și securității colective (infrastructuri critice - cu potențială folosință strategică). Practic, față de geografia politică și geopolitică, geostrategia vine cu o componentă strategico-militară mai bine pronunțată, pentru al cărei studiu spațial pretinde exclusivitatea discursului științific. Dacă ar fi să găsim un termen sinonim pentru geostrategie, cel mai bine credem că i s-ar potrivi noțiunea de geografie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
analiză dispunerea spațială a infrastructurilor critice și a entităților de apărare, precum și rolul acestora în organizarea spațiului pe un teritoriu dat. Printr-o extrapolare mentală comparativă a organismului teritorial cu un organism viu, cele două categorii de subsisteme adaugă cadrului geopolitic clasic (abordat în capitolele anterioare) segmentele sistemului nervos și circulator - componenta infrastructurilor critice, respectiv a sistemului imunitar - componenta de apărare. Aplicat la scara spațiului arabofon acest model de analiză strategico-teritorială surprinde imaginea realistă a potențialului strategico teritorial al fiecărui stat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de existență și de interese regionale. Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului geopolitic și la dimensionarea raporturilor relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dar și ale respectivelor spații externe în raport cu lumea arabă. Astfel, dyadele frontaliere cele mai permeabile din punctul de vedere al accesului rutier sunt cele siriano-turcă, israeliano-cisiordaniană și algerianotunisiană,străbătute fiecare de câte 9 căirutiere, din considerente ce țin de încărcătura geopolitică specifică fiecăreia din cele trei areale liniare de contact. Frontiera siriano-turcă reprezintă linia de racord terestru a lumii arabe spre Europa și totodată principalul areal de tranzit dintreAsia și Europa. Linia de demarcație dintre Cisiordania și Israel definește o barieră
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
echipa aria metropolitană din Dubai (E.A.U.), parțial date în folosință din anul 2010, iar până în 2025 se estimează finalizarea unei legături feroviare și rutiere între Maroc și Spania printr-un tunel submarin pe sub strâmtoarea Gibraltar. Dat fiind însă contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura feroviară a fost sau este temporar dezafectată ori inutilizabilă. Din cauza stărilor conflictuale interne din Liban, căile ferate au fost practic inutilizabile între 1980-1990 (în timpul războiului civil), precum și din 2006
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar inutilizată ori utilizată la parametri reduși. Într-o astfel de situație s-au aflat porturile din Eritrea după 1993 (Massawa, Aseb), din Somalia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
să beneficieze de prea puțină apă pe valea fluviului. În prezent, Siria a rămas unul din puținele state arabe vecine, cu care Israelul se află în stare conflictuală. Pe acest fond, problema apei a devenit o pârghie suplimentară în confruntarea geopolitică din regiune. Astfel, în cadrul negocierilor turco-israeliene pentru construirea oleoductului submarin între cele două state menit a izola teritoriul sirian și libanez, partea israeliană a propus încă din 1998 construirea în paralel cu oleoductul, a unei conducte submarine de apă (via
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a realităților faptice, rezultate din intersectarea efectelor conjugate ale celorlalte elemente ale spațiului gestionat de om. Astfel, potențialul de putere militară, prin consecințele pe care le induce la nivel regional și planetar, este unul din principalii contributori la organizarea spațiului geopolitic. A. Noțiunea de potențial militar și structurarea spațiului politico-geografic mondial Pentru evidențierea și evaluarea elementului putere în sens strict militar, am optat pentru definirea sa în manieră cantitativă, prin proiectarea indicelui de potențial militar (M), ca parametru sintetic în formula
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
economice și politice de care dispun, în vederea asigurării propriilor sfere de influență și impunerii în cadrul acestora a propriilor interese. De remarcat faptul că cele trei state menționate cumulează statutul de supraputeri militare cu cel de state-putere din punct de vedere geopolitic (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice), detașându-se în mod clar de celelalte state ale mapamondului politic. Chiar și între ele, se evidențiază detașarea netă a S.U.A
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sfere de influență și impunerii în cadrul acestora a propriilor interese. De remarcat faptul că cele trei state menționate cumulează statutul de supraputeri militare cu cel de state-putere din punct de vedere geopolitic (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice), detașându-se în mod clar de celelalte state ale mapamondului politic. Chiar și între ele, se evidențiază detașarea netă a S.U.A. față de celelalte două supraputeri, factorul de putere nord-american deținând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de luptă, nave, submarine, portavioane și buget militar); Federația Rusă deține supremația la două registre (număr de tancuri și de vectori purtători ai ogivelor nucleare), iar R.P. Chineză păstrează întâietatea doar în privința volumului efectivelor militar-umane. Ca și în cazul potențialului geopolitic, R.P. Chineză a reușit să devanseze Federația Rusă ca valoare a indicelui de potențial militar, de data aceasta prin argumentul decisiv al volumului efectivelor militare active, aproape dublu față de cel al armatei ruse. Categoria puterilor militare regionale (M=10,1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]