KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...486 >

12,132 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

190.077 români, iar în 87 de sate rutene locuiau 90.692 ruteni. În 35 de sate cu populație mixtă locuiau 19.216 români și 18.215 ruteni 15. Mihai Ștefan Ceaușu prezintă un document privind ponderea românilor, rutenilor și germanilor din diferite districte ale Bucovinei, valabil pentru anul 1846, din care reiese că, la mijlocul secolului XIX, românii mai constituiau încă circa 80% din populația districtelor Cernăuți și Storojineț, iar în districtul Sadagura din stânga Prutului ponderea românilor și rutenilor era aproximativ

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și mitropolitul), 17 ucraineni, 10 evrei, 7 germani (inclusiv rectorul Universității) și 6 polonezi. Astfel, pentru prima dată după 1861, românii au pierdut majoritatea politică în Dietă. Și în Parlamentul de la Viena cei mai mulți deputați din partea Bucovinei au fost români. Prin legea din 26 februarie 1861, Bucovinei i s-

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
numărului de mandate a produs dezbateri politice aprinse în Consiliul Imperial din Viena, determinând puternice dispute politice între naționalități, care reclamau, fiecare pentru sine, un număr cât mai mare de mandate, fie pe baza contribuției fiscale mai mari plătite (cazul germanilor și al italienilor), fie al numărului locuitorilor votanți (cazul slavilor)10. Același lucru s-a întâmplat și în Bucovina, unde zvonurile unei posibile diminuări a numărului de mandate sau a menținerii lor la același nivel cu cel anterior au determinat

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
deținute în acel moment, dacă nu era posibilă mărirea numărului de mandate 12. Pentru examinarea proiectului noii legi electorale, în cadrul Consiliului Imperial din Viena s-a constituit un comitetul format din reprezentanții a peste 20 de partide, ce includea 26 germani, 8 cehi, 7 poloni, 4 slavi de sud, 2 italieni, un român și un ucrainean. Datorită puternicelor dispute politico-naționale stârnite, proiectul a fost respins cu 17 voturi împotrivă, față de 16 pentru, în timp ce restul membrilor săi au absentat. Respingerea sa și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
un loc a comunelor locuite majoritar de aceeași etnie. Orașul capitală Cernăuți avea două circumscripții. Celelalte trei orașe importante ale provinciei, Rădăuți, Siret și Suceava, alcătuiau cea de-a treia circumscripție. Deoarece orașele bucovinene erau locuite în mare parte de germani și evrei, în complicata ecuație a păstrării echilibrului între naționalități s-a decis că, teoretic, acestea urmau să aleagă câte un deputat german. Tot pentru germani s-a înființat circumscripția a patra, care grupa comunele locuite de această etnie de pe

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
cea de-a treia circumscripție. Deoarece orașele bucovinene erau locuite în mare parte de germani și evrei, în complicata ecuație a păstrării echilibrului între naționalități s-a decis că, teoretic, acestea urmau să aleagă câte un deputat german. Tot pentru germani s-a înființat circumscripția a patra, care grupa comunele locuite de această etnie de pe tot cuprinsul provinciei. Ucrainenilor le-au revenit cinci circumscripții (cinci, șase, șapte, opt și nouă), ce includeau comunele ucrainene din districtele judecătorești situate mai ales în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea acestora în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe naționalități a fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate reveneau cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3 italienilor, 2 sârbocroaților

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe naționalități a fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate reveneau cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3 italienilor, 2 sârbocroaților și 1 slovenilor) etc. În complicata ecuație a împărțirii pe naționalități a mandatelor în Camera Deputaților, cei 5 deputați români, împreună cu cei 19 italieni, aveau menirea echilibrării balanței dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
colegiu urban a clasei votului universal și a altuia rural, după modelul instituit în 1896 pentru Parlamentul din Viena. Viitoarea reprezentanță provincială urma să fie alcătuită din 55 de deputați, din care 20 urmau să revină românilor, 14 ucrainenilor, 8 germanilor, 8 evreilor și 5 polonilor 24. După mai multe discuții, legate mai ales de numărul de mandate ce • Gerald Stourzh, Der nationale Ausgleich in der Bukowina 1909/1910, in Ilona Slawinski, Joseph P. Strelka, Die Bukowina. Vergangenheit und Gegenwart, Bern-Berlin-Frankfurt

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
din Viena. Elita politică conducătoare bucovineană, ce avea un nivel de instrucție ridicat și stăpânea bine arta compromisului, după o serie de discuții constructive, a ajuns să realizeze o înțelegere (Ausgleich) politică între cele patru mari grupe naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie, socotită a fi o adevărată capodoperă de cultură politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia, era

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie, socotită a fi o adevărată capodoperă de cultură politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia, era statuat pe trei idei principale și anume: 1) recunoașterea egalității în drepturi a naționalităților trăitoare în provincie; 2) autonomia personală, ce însemna că fiecare etnie putea să-și rezolve problemele sale din domeniul cultural sau național în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu 8 deputați. Fiecare grup etnic urma să primească cărți de alegător având culori diferite: roșu închis pentru români, albastru închis pentru ucraineni, galben pentru germani, verde deschis pentru poloni și alb pentru evrei 28. Odată definitivat textul proiectului de lege și aprobat de Comitetul țării, acesta a fost înaintat de deputații Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolai Vasilco și Ștefan Smal-Stocki autorităților centrale din Viena spre aprobare. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
care nici o etnie nu deținea majoritatea, în raport cu celelalte naționalități însumate), prin stipulațiile legii electorale din 1910 s-a căutat să se realizeze, pe cât posibil, o reprezentare a tuturor grupurilor. În principal, existau patru grupe naționale principale și anume: românii, ucrainenii, germanii și polonii, întreaga provincie fiind împărțită într-o veritabilă rețea de circumscripții electorale naționale. Grupurile etnice mai mici urmau a fi incluse în cadrul listelor electorale a uneia din „națiunile principale“ (spre exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în cea

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte germanilor și unul polonezilor. Pentru alegerea celor zece deputați români și a celor ucraineni au fost organizate câte zece circumscripții electorale românești și ucrainene, pentru germani cinci, iar pentru polonezi una, în funcție de repartizarea pe zone a populației fiecărei naționalități 40. Acestea au fost grefate, în principal, pe districtele judecătorești existente, în a căror arondare intrau comunele urbane și rurale din provincie. La fel ca în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
deputaților aleși în colegiul electoral al comunelor și cei 18 care urmau a fi aleși în cadrul noului corp electoral instituit acum, cel al clasei sufragiului universal, erau distribuiți pe naționalități și anume: câte șase pentru români și ucraineni, cinci pentru germani și unul pentru poloni. În baza cadastrului național erau instituite circumscripții electorale teritoriale, separate pe principii naționale, pentru fiecare din cele patru etnii ce urmau a fi reprezentate în Dietă. Circumscripțiile erau oarecum similare, ca modalitate de alcătuire și cuprindere

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
În ce privește școala și instrucția se afirma, de la bun început: „Absolut toată instrucția publică se face în Basarabia în limba rusească. Numai evreii au și școalele lor separate, iar până la război același lucru a fost permis și unor comunități mari de germani, formând colonii înfloritoare în Basarabia“62. Se insista pe ceea ce se numea „progresul general al instrucției publice din Basarabia provincială, ilustrat de numărul mare al școlilor parohiale, ministeriale sau zemstvești, al liceelor, gimnaziilor, seminariilor și școlilor eparhiale etc., constatându-se

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sub comanda generalului Vlasov; el comanda efectiv 3 divizii și numai una (18.000 oameni) a intrat în luptă; era în 1945, în februarie, când comandamentul lui Vlasov se plasează lângă Praga. Rezistența cehă cere lui Vlasov să lupte împotriva germanilor și în special a trupelor S.S. Vlasov acceptă. La 7 mai 1945, se va preda americanilor. Americanii vor preda autorităților sovietice ce mai rămăsese din Armata lui Vlasov și ofițerii. În iulie 1946, sovieticii au judecat, în secret, și condamnat

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235

cea românească În concertul actorilor internaționali de anvergură, nu poate fi exagerată, și curente nici rolul ei În stabilizarea unor hegemonii culturale. Se poate vorbi despre curente sau „mode” culturale care au influențat modelul românesc, cel francez la 1848, cel german În epoca criticii modernități la „Junimea”, cel sovietic În epoca stalinismului, ori influența unui model euroatlantic după 1990. Modernitatea românească nu poate fi pusă la Îndoială, dar nu această certitudine ar fi, cum se crede, marea izbândă, adică aceea de

Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271

clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german; sub forma misticismului static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care „se

FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295

Exil”, „Beiträge zur deutschen Kultur”, „Convorbiri literare”, „Karpaten Rundschau”, „Orizont”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, „Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe volume colective de studii apărute în Germania. Este editor și coeditor la alte culegeri de studii despre cultura, limba și literatura germanilor din România și din spațiul est-european. A editat, tot în colaborare, antologia Eminescu în critica germană (1985), a tradus amintirile lui Mite Kremnitz și, de asemenea în colaborare, jurnalul german al lui Iacob Negruzzi și memoriile lui Constantin Sporea. Totodată

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337

lui F. locul cuvenit în enciclopedia sa, prețuindu-i activitatea de „traducător de balade și poezii românești în limba germană, prin a căror publicare în revistele literare cele mai răspândite germane a contribuit mult la lățirea creațiilor poetice românești între germani”. Repere bibliografice: Encicl. rom., II, 426; Heinz Stănescu, Ludwig Vinzenz Fischers, „Titellose Bilder”, „Neue Literatur”, 1956, 4; Anca Goția, Ludwig Vinzenz Fischer (1845-1890), în Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română, II, București, 1981

FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

tip este Ludek Zemenel, un cetățean ceh recrutat de serviciul de informații sovietic (Comisia de Securitate a Statului, cunoscută sub numele KGB, de la inițialele sale în limba rusă)13. Folosind identitatea unui anume Rudolf Herrmann (adevăratul Rudolf Herrmann era un german care murise în Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), el a trăit în Germania Democrată timp de un an. Apoi, la sfârșitul anului 1957, a plecat împreună cu soția sa, de origine est-germană (și ea ofițer de informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a axat în special pe aventuri cu importanți oficiali guvernamentali străini. Printre numeroasele sale reușite, ea a adunat informații diplomatice esențiale de la Ministerul polonez de Externe, înaintea războiului, a obținut date importante referitoare la eforturile polonezilor de a sparge codurile germanilor, a compromis definitiv acțiunile Ambasadei Franței ce reprezenta regimul de la Vichy la Washington și a obținut coduri folosite de Marina italiană și de cea franceză 21. Totuși, o metodă mai puternică decât seducția este folosirea sexului pentru a atrage în

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
și mai remarcabile relatări din istoria serviciilor de informații privesc folosirea agenților dubli. De exemplu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ceea ce s-a numit „sistemul încrucișat”, britanicii au reușit să preia controlul și apoi să manipuleze activitățile germanilor de culegere a informațiilor din surse umane în Marea Britanie. Chiar de la începutul războiului, britanicii au controlat toate rapoartele cu informații transmise acasă de presupuși agenți germani în Marea Britanie. Printre alte reușite, aceste rapoarte au ajutat la inducerea în eroare a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de culegere a informațiilor din surse umane în Marea Britanie. Chiar de la începutul războiului, britanicii au controlat toate rapoartele cu informații transmise acasă de presupuși agenți germani în Marea Britanie. Printre alte reușite, aceste rapoarte au ajutat la inducerea în eroare a germanilor cu privire la locația și detaliile privind debarcarea din Normandia. Pe 9 iunie 1944, la trei zile după Ziua Z, un mesaj trimis de o sursă controlată de britanici a avut o importanță vitală, ducând la blocarea unei divizii germane de tancuri

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]