2,272 matches
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj Reportaje
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
dizolvării produse la zona de intersecție a respectivelor accidente tectonice. Ulterior prăbușirile de blocuri, au condus la aspectul actual. Numele - local de "Peștera Ghiocelu", vine de la descoperirea ei în primavara anului 1973 de către un grup de copii plecati la cules ghiocei.. În același an a fost cartată de "L. Povară" și "G. Diaconu" după care "N. Acrâșmăriței" și "M. Ciobanu" îi publică publică schița și descrierea. Din păcate această publicitate prematură neurmată de luarea imediată a unor măsuri de protecție și
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Ana Luiza Toma, Adrian Rogoz, Doina Bogdan-Wurm, Gabriela Gențiana Groza, Vali Iancu, Niculae Alexandru-Vest, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Utta Siegrid König (1943-) etc. <poem>Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în fiecare ochi de geam - și-n toate ninge. Câștigat pe stradă, pierdut până acasă, ultimul haiku. ("Ion Untaru")</poem> Ținând seama de specificul limbii române, creatorii de haiku se împart în doua categorii: adepți ai formei
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Apoi își ia zborul/ Să-l țină Domnul pe fiul lui Emin/ El nu mă va lăsa să mă mărit în altă parte”. ”Sen menim gülümsün,/ Süsenim, Sümbülümsün./ Hemi yaken komșumsun,/ Hemi de sevghilimsun”. Traducere: „Tu ești trandafirul meu/ Ești ghiocelul, susanul meu/ Ești vecinul meu,/ Ești iubitul meu”. ”Kapunuzdan boyluyum/ Anan vermir neyleyim/ Gargiyum anan ölsün/ Gelip sennen oynuyum”. Traducere: „Sunt mai înalt decât ușa voastră/ Dar maică-ta se opune dragostei noastre/ S-o blestem să moară/ Și apoi
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii"), buhăieș ("Listera cordata"), caprifoi ("Lonicera caerulea"), coprine ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus"), sângele voinicului ("Nigritella nigra ssp. nigra, Nigritella nigra ssp. rubra"), untul-vacii ("Orchis morio
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
alba"), zălog ("Salix cinerea"), porumbar ("Prunus spinosa"), păducel ("Crataegus monogyna"). Stratul ierbos are în componență rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; printre care: joldeală ("Serratula wolffii"), astragalus ("Astragalus exscapus"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), stânjenei ("Iris pontica") sau iarba "Sfintei Mării" ("Hierochloe australis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaje Reportaje
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: laptele stâncii ("Androsace lactea"), tamâiță de câmp ("Ajuga chamaepitys"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), șerlai ("Salvia aethiopis"), ghiocelul grecesc ("Galanthus elwesii"), floarea călugărului ("Saponaria officinalis"), floarea grâului ("Centaurea cyanus"), târtan ("Crambe tataria"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), colilie ("Stipa danubialis").
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]