14,967 matches
-
astfel momentul și îndreptându-și atenția spre altceva. Nu, mulțumesc, răspund politicos. Zâmbește. Și, deși adormim, o parte din tensiune rămâne. Hai! spune în zori pe nemâncate. Ce? întreb încă somnoroasă. Însă când să trec, instinctiv mă temeam și mă grăbeam, mă prinde de braț. O clipă groaza mă apucă și reacționez, însă în clipa următoare mă lupt. Și mă ia frumos de mâini, mă pune pe pat, se ridică deasupra mea și spune: Te vreau. Și nu am de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Pa, pa! Spun. Tre' să plec. Stai că vin și eu, spune tipul. Ce pot să fac? Ieșim împreună, mergem o bucată prin alei întunecate și pustii dintre edificiile neiluminate. Eu o iau la stânga. Eu merg la dreapta. Și mă grăbesc să plec în direcția opusă. După ce merg până la capătul străzii, iată că dau nas în nas cu el. Mă sperii de dânsul și mă retrag. M-ai speriat. N-a fost cu intenție. Și deci te duci acasă? Da. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pun mâna pe o sculptură de lemn și nu mă opresc până nu-l las lat. Singura lui șansă este că a fost ceva curat și tandru. Mă îndrept spre ieșire, însă ușa e încuiată, la ferestre sunt gratii, mă grăbesc naibii spre pistol, însă nu știu cum se face că tipul a și pus mâna pe el. Cât de repede pot (căci știu că nu va ezita) mă feresc. Poți fi liniștită. Te iert. Eu trebuie să plec, ne mai vedem noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
anunța sosirea trenului. Au coborât repede și-au dat mâna pentru salut privindu-se-n ochi doar pentru o secundă în șuieratul trenului care intra în gară. Băiatul i-a sărutat mâna, ea i-a mulțumit pentru mașină, s-a grăbit să urce în vagonul unde își avea locul și uitându-se pe fereastră a observat că băiatul nu plecase de pe peron; parcă aștepta să apară ea la geam. A coborât fereastra vagonului și i-a făcut cu mâna un semn
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
care a fost cu noi. —Să nu-mi spui că ți-a căzut cu tronc. — Cu tronc e puțin zis. Cine este? Păi asta-i, că nu știu nimic despre ea. —Cum așa? Ne-am izbit în parc, ea fiind grăbită să nu piardă acceleratul, eu un distrat din fire cum mă știi. Din izbitură i-a căzut geanta, s-a deschis, s-au împrăștiat lucrurile ce le avea, ne-am grăbit să le adunăm și ca să ies din încurcătură te-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cum așa? Ne-am izbit în parc, ea fiind grăbită să nu piardă acceleratul, eu un distrat din fire cum mă știi. Din izbitură i-a căzut geanta, s-a deschis, s-au împrăștiat lucrurile ce le avea, ne-am grăbit să le adunăm și ca să ies din încurcătură te-am sunat pe tine să vii cu mașina. Nu te-a dat dracului? — Ca să vezi, Gelule, toată furia și-a stăpânit-o, făcându-mă doar neatent. Și când ne-am lovit
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
strigat ca un nebun să-mi spună numele. Și ți l-a spus? — Cu chiu, cu vai mi l-a spus. —Cum o cheamă? —Cecilia. Am ajuns în centru. Unde te las? —Lângă cofetărie. Vrei o cafea? —Altădată. Acum mă grăbesc. Bea tu și pentru mine și uit-o pe Cecilia. —Șmechere. —Servus, Matei! —Servus, Gelule, și-ți mulțumesc. Intrând în cofetărie și luându-și cafeaua pe care și o comandase, Matei nu-și putea lua gândul de la fata pe care
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
buchetul din apă ca să-l admire mai bine și ca parfumul lor s-o relaxeze după o zi de muncă și tot învârtindu-i a observat plicul lăsat de Matei. Curioasă, a pus buchetul la locul lui și s-a grăbit să deschidă plicul. Când a văzut cele scrise, s-a bucurat enorm și a spus ca pentru ea, zâmbind „băiatul din parc”. Deși acum îi știa numele de la interogarea ca martor, pentru ea rămăsese „băiatul din parc” și așa îi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
O îndemnă mamă-sa. Îi spun, Ceci? — Doar nu-i secret. —Sora mea cea dragă și fata ta cea iubitoare se întâlnește astăzi cu un băiat. —E adevărat, Ceci? — Da, mamă! — Cine-i băiatul? Aiuritul de astă-toamnă, din parc, se grăbește să răspundă Elena. Trebuie să te faci frumoasă. Eu am să te ajut. Îi aduce un costumaș de vară dintr-un material subțire de culoare albă și o rochiță dintr-o mătase albastră, vaporoasă. —Care îți place mai mult? o
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cânta Elena neoprindu-se din sărit. —Ce-i atâta bucurie fetelor? Se interesează Silvia. Mergem la Cornul Cerbului. Când? — Mâine dimineață. —La ce oră? — Pe la zece, răspunde Cecilia. — Cine merge? Eu, măgarul în frunte, Cecilia și iubitul ei. — Ce te grăbești a-l considera iubitul meu, abia ne-am cunoscut. —Știu eu că vă iubiți mult și el din toamnă te iubește, mă bucur că vă iubiți, exclamă Elena, sărutând-o de mai multe ori pe soră-sa. — Ajunge, pupăcioaso. A
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
la sânul drept ca să vedeți dacă este cazul să se opereze. — E aici nevasta dumitale? Da, așteaptă afară. —Magda, a sosit doctorul Panduru? — Da! Este pe secție. —Spune-i că-l rog eu s o vadă pe doamna, fiindcă mă grăbesc să plec. Domnule doctor, eu aș vrea ca dumneavoastră s-o vedeți. Cu toate că era un pachet de nervi, își impune să se stăpânească, o consultă pe femeie spunându-i ce are de făcut, grăbindu-se să plece ca să nu mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o vadă pe doamna, fiindcă mă grăbesc să plec. Domnule doctor, eu aș vrea ca dumneavoastră s-o vedeți. Cu toate că era un pachet de nervi, își impune să se stăpânească, o consultă pe femeie spunându-i ce are de făcut, grăbindu-se să plece ca să nu mai fie întâmpinat de alți bolnavi. Se urcă la volan și îngândurat fiind, era gata, gata să lovească un bătrân care traversa strada neregulamentar. Scrâșnește din dinți ca să nu-l înjure în timp ce frânează brusc, dar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
în alb, într-o linște desăvârșită în care percepi nu numai vizual ci și auditiv alunecarea lor prin aer. Rămâi încântat de frumusețea pomilor încărcați de ninsoare, asemuindu-i cu starea lor din primăvară sub podoaba florilor. Dacă un zbor grăbit de vrabie le-atinge creanga, aceasta se scutură de povara zăpezii care cade ca petalele albe ale florilor de cireș. Și ninge, ninge, ninge până totul se îmbracă într-o mantie albă, strălucitoare ziua, cu o sclipire mistică noaptea sub
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
atenția îi este atrasă de cuvintele adresate pasagerului din spate. —Guten Tag! Endschuldigung, bitte, dort ist mein Platz. Ich bin mich beeilen aber doch bin ich verspäten.... Danke! (—Bună ziua! Vă rog să mă scuzați, acolo este locul meu. M-am grăbit, dar totuși am întârziat.... Mulțumesc!) Recunoaște vocea și se ridică brusc și în spate o vede pe Cecilia. —Cecilia, draga mea, unde mergi? este extrem de surprins. —Matei! Se reped unul la celălalt, se îmbrățișează cuprinși de o profundă emoție, se
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei și ei îi plăcea foarte mult să lucreze cu el, fiind mai tolerant și mai glumeț. — Hai, încearcă să vii la mine ca și cum ai alerga la Aurel, o îndemna Matei. Făcea câțiva pași nesiguri, gata să cadă. — Nu te grăbi, că Aurel te așteaptă, o sprijinea Matei. Domnule doctor, râdeți de mine, zâmbea Natalia. —Te-ai echilibrat? Pornește din nou!se depărta Matei de ea. Mai făcea câțiva pași în timp ce Matei se depărta tot mai mult. —V-ați dus prea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de trei ori pe săptămână Un bătrân și o bătrână .................................. Merg ținându-se de mână” —Ha! Ha! Ha! nebunatico. Nu plouă cu stropi de apă. Plouă cu flori de tei. — Nu este un bătrân și o bătrână. Prea te-ai grăbit cu vârstele, cu trecerea timpului. Un tânăr și o tânără. Un iubit și o iubită. — Un logodnic și o logodnică. Un viitor soț și o viitoare soție. —Și mai ce? — Doi îndrăgostiți care se iubesc la nebunie, care se vor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Alexandru. Unde este tata? —A ieșit puțin în oraș. Nu te-ai dus cu el? Nu m-am dus că am pregătit o cină deosebită. M-am gândit că îl inviți și pe Matei. —L-am invitat, dar s-a grăbit să meargă la spital să vadă ce mai este pe-acolo. Și-apoi lui îi place să fie numai cu mine, să mă giugiulească, să mă pupe, să mă necăjească, așa că i-am făcut hatârul. —Așa sunt tinerii. Toți am
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu plecați copii, că împreună cu voi trebuie să fixăm data nunții, i-a anunțat Virgil Zamfirescu, socrul mare, că pentru aceasta ne-am întrunit aici, fără să bănuim că va sosi Cecilia. Ne întoarcem imediat, tată, l-a liniștit Matei, grăbindu-se cu Cecilia spre camera din spate. —Ce-i spunem tatălui tău? Când fixăm nunta? Ne așteaptă să-i dăm răspunsul. Lasă-l să aștepte. Acum vino aici, s-a așezat pe fotoliu și a ridicat-o pe genunchii lui
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pupa pe Cecilia și tot așa până când fătul s-a liniștit iar ei s-au dus la culcare adormind îmbrățișați. A doua zi dimineața, când s-au trezit, Matei era cu mâna pe burtica ei așteptând mișcările bebelușului. Să ne grăbim că întârziem la serviciu. — Numai două minute. —Tu crezi că el se mișcă la comandă? — Înseamnă că ești în patru luni și jumătate cu sarcina. —De unde știi? Păi nu sunt medic? — Te știam chirurg nu mamoș. Tu le știi pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Dacă imaginea chipului tău din mintea mea este aceeași cu făptura ta, răspunde el închizând ochii și mângâindu-i fața. Închide și tu ochii să vezi cum arată chipul meu în mintea ta. —Du-te măi, visătorule, hai să ne grăbim, că întârziem la serviciu, se duce să se îmbrace neluându-l în seamă, în timp ce el rămâne totuși cuplat cu această idee. Pregătindu-se de plecare, Cecilia îi amintește că este ziua în care trebuie să meargă la cioban și să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
devenea, la fiecare pas, tot mai lugubră și mai neprimitoare. Asta îi fu prilej de neplăcere adâncă, pentru că, în drumul său, văzu și un nenorocit care tocmai era în puterea unei crize de delir spasmodic, dar întoarse imediat capul și grăbi pasul. În adâncul firii sale, el era chiar o persoană cu adevărat sensibilă și plină de delicatețe și, de aceea, la vederea bolnavului, își luă repede privirea de la el, întocmai așa cum nu te poți uita la soare fără să nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
puternic sentimentul de inteligență): „Zi-mi, mai exact, ce reiese din faptul că tu citești, altceva decât că știi să citești?” Ei bine, asta da lovitură! „Indiscutabil, reiese că tare prost mai ești, luate-ar dracu’ cu totul!” Și am grăbit pasul, ținându-mă cu mâinile de cap și mârâind printre dinți furios și alte câteva înjurături de largă popularitate. Ei, drăcie! Asta-i de tot inadmisibil, dar, totuși, uite că este foarte adevărat. Așadar, aceasta îi era lui 114 Rareș
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simt că nu-mi mai aparțin deloc. Dar atunci, totuși, cui aparțin? Nu cui trebuie, asta-i limpede! Întotdeauna am fost într-o alergătură haotică, dar o alergătură impusă de alții, inconștientă și neambiționată de nimic. Însă, deși m-am grăbit toată viața mea mereu, n-am ajuns niciodată nicăieri... Și - lucru bizar! - am făcut asta în chipul cel mai natural cu putință, ca sub o stare de hipnoză. Această stare de hipnoză a mea, însă, s-a prelungit prea din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
veche a celor doi, el aproape că fusese constrâns să promită că se va duce, fără excepție sau ezitare, la biserică, așa cum se cuvine, întocmai „după cum știm că este rânduiala din bătrâni”. Peste puține minute, slujba începea. Șerban nu se grăbea, însă, deloc; nu simțea c-ar trebui s-o facă și, în consecință, era degajat... Istorisiri nesănătoase fericirii 175 - Dar, haide, totuși, odată!, interveni Victoria. Mișcă-te mai repede, că-i târziu tare! Tu chiar nu privești la ceasul ăla
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se strecoară pe coș decât să-mi fac iluzii în privința bunătății naturii umane. Cu toții știm că sărbătorile de iarnă sunt inconsistente, burgheze și ipocrite. Le perpetuăm însă cu conștiinciozitate, simulăm extazul în mijlocul familiei, ne punem măști pioase, pe care ne grăbim să le scoatem după doar câteva ore, extenuați de mica sesiune de artă dramatică. Încercăm din răsputeri să nu uităm că, la origine, Crăciunul avea o semnificație religioasă, dar tentativa este zadarnică. Japonezii, cel puțin, pentru că trebuie să-i introduc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]