2,341 matches
-
În traducere: „Trăiește clipa!” (n. tr.) Departament al administrației sanitare și sociale În Franța (n. tr.) * Neptun, stăpânul casei a VII-a, se află În transit În opoziție cu Venus Epigraf = citat amplasat la Începutul unei cărți, unui capitol, sau gravat pe frontonul unei clădiri sau al unui monument (n. tr.) Cântăreț, actor și regizor belgian (1929-1978), celebru În anii ’50-’60. A jucat În Riscurile meseriei, Vestul Sălbatic etc. A lansat șlagăre ca Ne me quitte pas. Multe din cântecele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
simplă: ca fiecare să trăiască în sistemul pe care îl sprijină public, fie el susținător de dreapta sau de stânga. De exemplu, nostalgicii socialismului biruitor să fie încartiruiți în blocuri din plăci, la periferie, iar pe caloriferele reci să fie gravată inscripția "mai pune o haină pe tine". Lumina să fie întreruptă între orele 17 și 20 și la televizor să fie difuzate doar cele două ore de program cu discursurile Conducătoruilui (acum, bunăoară, Traian Băsescu!) și, evident, să fie păziți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în cazul caselor naționalizate), pe de altă parte. Acestea sunt două surse posibile de deprivare privind locuința. Dintre rromi, 16,5 % locuiesc cu chirie, ceea ce înseamnă că au un risc de excluziune ridicat pe această componentă. O situație și mai gravă o întâlnim la cei 21% (!) dintre rromi ce locuiesc într-o casă pentru care nu au acte de proprietate, casă construită sau (în cazuri mai rare) ocupată ilegal. Pe lângă problemele juridice pe care această situație le ridică (e vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de fapt conducătorul egiptenilor s-a apărat în propria țară de ce-tele de arimini venite de la Istru și Marea Neagră să se sorească la căldura lui Ra. Legendarul istoric fenician spune că și-a adunat întreaga învățătură sacră din inscripțiile divine gravate pe ,,stîlpii soarelui” din templele Feniciei. Asemenea stîlpi existau și la curtea regelui get Aetes prin secolul Xlll î.e.n. pe care erau scrise legi-le divine după cum ne povestesc unii scriitori antici, nenăimiți de noi și scăpați de ,,filtrul” falsificatorilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de lilieci. În Europa, principalul suspect este Eptesicus serotinus. Histoplasmoza este o maladie cunoscuta din guano de liliac în Cuba, America Centrala si America de Sud, Africa, Malaezia si Europa, este o boala a tubului digestiv, a plamânilor si, în forma cea mai grava, a tiroidei (forma care este mortala). Boala este provocata de o ciuperca microscopica (Histoplasma sp.) care poate afecta serios omul. In zona ecuatoriala, boala este mortala (în Venezuela) dar, în zonele temperate, boala se manifesta sub o forma benigna (în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
că mai târziu au fost realizate copii de către diverși bijutieri. Despre medalia Liszt se afirmă: „Autenticitatea acestei medalii se pune la îndoială de colecționari, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursa acestei medalii este la Iași”. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânată artistului oaspete; medalia avea gravat pe o față chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
colecționari, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursa acestei medalii este la Iași”. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânată artistului oaspete; medalia avea gravat pe o față chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso data concertului. Câteva copii în bronz au fost dăruite admiratorilor”. A existat, deci, o medalie din aur cu chipul compozitorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
problemă. În aprilie 1912, Elias Șaraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi fost librăria mea pe care o dirijez, n ar fi fost și nu rămânea pentru posteritate amintirea marilor evenimente naționale gravate în bronz” . Elias Șaraga nu exagera. De numele fraților Elias și Samoil Șaraga se leagă realizarea unui număr apreciabil de medalii ce reflectă evenimente cu adâncă semnificație patriotică, evenimente ce s-au derulat la Iași în ultimii ani ai secolului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
conform cărora vreunul dintre frații Șaraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Șaraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Șaraga, ȘaragaJassy sau F. Șaraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Șaraga și, după 1905, Regina Șaraga sau Fany Șaraga). Documentele de arhivă din perioada respectivă probează clar că frații Șaraga sunt editori de medalii și nu artiști medalieri (creatori sau
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele, după cum vom vedea mai jos, doar stema orașului sau județului, putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem că a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Șaraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae Sternberg. Studiind eșalonarea în timp a medaliilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a fost practicat inițial de unele persoane care au susținut material realizarea de medalii. În ultimul timp însă a apărut ideea realizării de „medalii personalizate”, care constă în preluarea aversului și reversului de pe medalii dedicate unor personalități, pe care este gravat și numele respectivului colecționar cât mai vizibil, obținându-se astfel, crede respectivul, „un valoros unicat medalistic”. Este inutil să mai spunem că se obține de fapt un kitsch, că misiunea medaliei ca purtătoare de mesaj este grav deturnată, că astfel
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Medalia fuzionării armatelor la Socola are și meritul de a fi consemnat în metal acest act de importanță vitală pentru tânărul stat român, la mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănită. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toartă. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două inscripții semicirculare: ALEXANDRU IOAN I CUZA (sus) 5/24 FEBRUAR 1859-2 MAI 1864 11 FEBRUAR 1866. După cum se vede este gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piața Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculară: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeala de pe avers
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii, urmat la Facultatea de Litere a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeană cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravată cu multă măiestrie și reprodusă pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. T. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exergă, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfântul Spiridon
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționăm că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnită cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simplu”, cum scrie Ionel Maftei . Sunt elemente ale efigiei (fruntea înaltă, expresia meditativă a feței și, în mod special, degetele mâinilor) preluate cu măiestrie din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetița (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din cei 150 de ani din existența acesteia. PERSONALITĂȚI DIN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tarziu au fost realizate copii de către diverși bijutieri {\cîte 10}. Despre medalia Liszt se afirma: „Autenticitatea acestei medalii se pune la îndoială de colecționări, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso dată concertului. Câteva copii în bronz au fost dăruite admiratorilor” {\cîte 12}. A existat, deci, o medalie din aur cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
problemă. În aprilie 1912, Elias Saraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi fost librăria mea pe care o dirijez, n-ar fi fost și nu rămânea pentru posteritate amintirea marilor evenimente naționale gravate în bronz” {\cîte 16}. Elias Saraga nu exagera. De numele fraților Elias și Samoil Saraga se leaga realizarea unui număr apreciabil de medalii ce reflectă evenimente cu adâncă semnificație patriotică, evenimente ce s-au derulat la Iași în ultimii ani
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
conform cărora vreunul dintre frații Saraga poate fi considerat gravor (artist-medalier) sau „vestitul gravor Saraga din Iași”, cum se exprimă cineva. Părerea respectivă are la bază doar faptul că o serie din lucrările enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Saraga, Saraga - Jassy sau F. Saraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Saraga și, după 1905, Regina Saraga sau Fany Saraga). Documentele de arhivă din perioada respectivă probează clar că frații Saraga sunt editori de medalii și nu artiști medalieri (creatori
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele, după cum vom vedea mai jos, doar stema orașului sau județului, putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Saraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae Sternberg{\cîte 28}. Studiind eșalonarea în timp
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]