2,864 matches
-
bază și de-o viață a primului mare părinte al bisericii, autorul miraculos, Sf. Augustin, episcop de Hyppo. Reiau aici o „istorie-anecdotă” din viața Sfântului Augustin pe care am auzit-o pe când nu Împlinisem zece ani, spusă din amvonul bisericii greco-catolice din Lugoj În timpul unei predici de duminecă oficiată de unul dintre canonicii episcopiei, doctor de Roma sau de Strassbourg. „Sfântul Augustin, spunea canonicul nostru, se plimba odată gânditor pe malul mării, meditând ca de obicei asupra misterului Sfintei Treimi, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prea bătrân. Nu mai aveam „elasticitatea psihică” necesară, nu mai aveam aceeași insațiabilă motivație pe care o avusesem În anii ’50 În Bucureștii invadați de noroiul stalinist, deși atunci și acolo barierele care mi se opuneau, mie, fiului de preot greco-catolic, exclus din UTM și de două ori de la Filozofie, absolut incapabil să maimuțărească nu numai „ideile” vremii, dar și acel „entuziasm” pentru bolșevismul cultural și național pe care cohorte de tineri, sărmanii, trebuiau, dacă nu să și-l integreze, măcar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Minulescu au trecut prin Paris, nemaivorbind de artiștii plastici Pallady, Brauner, Brâncuși sau Enescu, care nu s-au mai Întors, unii universitari clujeni sau bucureșteni, un Breazu, Comarnescu, Basil Munteanu și mulți alții, ca să nu mai vorbim de stipendiarii Bisericii greco-catolice, la Roma sau Strasbourg - Călinescu Însuși a studiat la Propaganda Fide ca și episcopul tatălui meu, dr. Ioan Bălan, al Lugojului, traducător al Bibliilor, noi și vechi, mort În Închisoarea comunistă ca și ceilalți Înalți ierarhi ai Bisericii noastre române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost activist de vârf, cu sechele inconfundabile de centralism statal, inamic ideii de proprietate, neînțelegând bine tradiția bisericească a Românilor. (Dovadă este reaua voință cu care a ezitat să repare injustiția gravă făcută celei de a doua biserici naționale, cea greco-catolică, luptătoare pentru Ardealul românesc timp de secole și desființată brutal printr-un ucaz al lui Dej și al poliției sale, confiscându-i-se bisericile și proprietățile. Or, statul român, prin persoana Președintelui ales, ar fi trebuit să retrocedeze măcar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
am ce face! Am fost, sunt și am rămas un emotiv incurabil. Sunt o fire emotivă și în acest moment chiar că aveam și de ce să fiu emoționat! Am sosit la Paris cu o săptămână înaintea Paștelui, tocmai de Paștele greco-catolic pe care îl serba prietena Marianei. I-am dăruit Alietei, prietena Marianei, umilul meu buchet de lalele care avea doar meritul de a veni din România! Apoi cu mașina Alietei ajungem la locuința Marianei, un spațiu relativ mic, frumos aranjat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Asta e realitatea. Simultan, dincolo de Carpați, exista de asemenea o lume bine așezată, în tradiție Biedermeyer, era o burghezie cu băncile ei, era o țărănime independentă, uneori bogată, era un sentiment al legalității, o toleranță, bunăoară între ramurile ortodoxă și greco-catolică (ceea ce mai târziu nu s-a mai întâmplat). Ei bine, unificarea, nu vreau să spun că a fost un lucru rău istoric, dar a avut și o parte negativă, fiindcă a zguduit un pic prea tare lucrurile care în cele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ca aparținând, sub raport politic formațiunii de stat a Serbiei, la rândul lor, din aceleași considerațiuni, nu vor persista în pretenția lor de anexare a părții sud-vestice a Banatului”50. Cel de-al treilea material argumentează pe baza Anuarelor Episcopiei Greco-catolice române de Oradea Mare și a 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60. 47 Alexandru Lapedatu, Miscellanee..., p. 155 158. 48 Idem, Scrieri alese..., p. 321. 49 Idem, Problema săcuiască, în Miscellanee..., p. 159 162. 50 Idem, Problema
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în bucătăria comună - eu nu aveam acces la baie decât prin curte -, un personaj decupat din Gogol sau din Ury Benador, „gata descrisă”, un aliat al meu contra celor doi Segall, cam dușman de clasă cum eram, fiu de preot greco-catolic, cu biserica suprimată și capii ei azvârliți prin pușcării și la Canal, în plus fiu de „exploatator”, tatălui meu îi mai funcționau mica moară și presa de ulei din Lugoj. Ai mei fabricau ulei de floarea-soarelui, produs cartelat, una dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în România, în Dobrogea, apoi la Ploiești, a cărui fiică, Tatiana, s-a căsătorit cu Nicolae Stănescu, mărunt patron; Grigore Hagiu, fiu de țăran înstărit din Târgu-Bujorului, lângă Galați, deportat de comuniști. Lor m-am adăugat eu, fiu de preot greco-catolic, cu biserica desființată brutal de comuniști sub falsa „unire a celor două biserici”, mărunt patron în orașul Lugoj, închis de unguri în ’40 și apoi refugiat la Episcopia Unită din Lugoj. I-am cunoscut pe cei trei, Cezar, Matei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spunem, eu le „acopeream”. (Odată, în imensul său birou de la etajul doi al c.c., Dumitru Popescu, secretar cu propaganda și cultura, m-a întrebat sarcastic: - Cum se face, tovarășe Breban, că dumneata, ce vii dintr-un lanț de preoți ardeleni greco-catolici care au luptat secole pentru românitate și drepturile românilor, tocmai dumneata dai cronica literară a primei reviste literare unui ovrei, lui Raicu-Leibovici?! - Da, tovarășe, am răspuns, dar m-ați asigurat atunci când făceați presiuni asupra mea să preiau conducerea României literare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
curtoazie umană, care, după ce-mi puse cele câteva uzuale întrebări la ora aceea, de unde vin, din ce familie și cu „ce se ocupă părinții”, acceptându-mi jumătățile mele de adevăr - nu îndrăzneam să spun că tatăl meu este preot greco-catolic cu biserica desființată de Dej și cu capii ei întemnițați -, mi-a scos pe birou cele câteva schițe, mi-a promis că vor fi publicate în revistă și, spre stupoarea mea, m-a „anunțat” că, după părerea sa și în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tânăr fiind într-o comună mică și săracă de lângă Baia-Mare, Recea, a refuzat să plece împreună cu armata și administrația română în anul 1940, după ce nordul Transilvaniei fusese cedat, prin rușinosul diktat de la Viena, ungurilor. Fiind considerat și „funcționar public”, Biserica Greco-Catolică era a doua Biserică în stat, Biserică oficială, am fi beneficiat de un vagon și de alte „îndemănuri” administrative. Dar, când într-o duminecă întreg satul s-a adunat în fața casei parohiale și țăranii îi strigau: „Dom’ părinte unde pleci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cărbune a unei locomotive românești care transporta armament greu german, a ajuns la Turda, unde, la tribunal, a întâlnit-o absolut întâmplător pe Mama, ce se refugiase în grabă, cu cei doi copii mici, și apoi la Lugoj, la Episcopia Greco-Catolică, unde a funcționat ca preot-funcționar până la desființarea abuzivă a Bisericii de către Dej, în ’48. Iată, gestul, reacția tatălui meu în acel moment de mare criză națională îmi este singurul sprijin „rațional” în toată „iraționalitatea” veșnicei mele întoarceri, sub comuniști, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nici de evoluția istorică anterioară a Bucovinei, nici de caracterul său național (românesc) și religios (ortodox), cu totul aparte de cel al unei Galiții dominate, sub aspect național, de poloni și ucraineni, iar sub cel religios, de biserica catolică și greco-catolică, a creat posibilitatea ruperii statu-quo-ului național, sub aspect demografic, cu implicații dramatice în devenirea istorică viitoare a acestei provincii. Hotărârea de desființare a autonomiei provinciale a provocat opoziția elitei românești din Bucovina, redobândirea autonomiei devenind principala cerință a programului național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se baza, în principal, pe memorarea mecanică de către elevi a celor predate 171. La aceasta se adăuga pregătirea insuficientă a preparanzilor, ceea ce dădea imaginea unei școli teologice de un nivel mult inferior celor catolice din apusul monarhiei sau față de Seminarul greco-catolic din Lemberg, fostul Colegiu vienez Sf. Barbara, mutat în anul 1784 în capitala Galiției 172. În fața acestei situații cu totul nemulțumitoare în care se afla această instituție de învățământ teologic, șeful forului politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apare în anul 1783 la Blaj, în germană și în română, fiind intitulat ABC sau Alphavit pentru folosul și procopseala celor normalesci a neamului românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aplecat îndeajuns de aproape și de problemele educației. Admirator al concepției lui Baumeister, Micu îi va traduce două lucrări cu caracter pedagogic, Etica sau învățătura obiceiurilor și Învățătura politicească. Gheorghe Șincai (1754-1816) devenea în anul 1794 director al școlilor românești greco-catolice din Transilvania, poziție din care a militat pentru amplificarea învățământului primar, ridicând astfel numărul unităților școlare la aproape 300, promovând constant legarea educației de nevoile reale ale vieții, dar și dotarea școlilor cu manuale în limba română. În această direcție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
își analizează premizele care-i justifică această iubire, deși-l prețuiește pe baza unor raționamente logice, deși e conștientă de calitățile tatălui său. Drama lor (a Măriucă-i, a unchiului și a Sabinei) este cauzată și de faptul că Măriuca, fostă greco-catolică, adică uniată, a trecut la catolici, și-a botezat fiica tot la catolici, l-a dus și pe unchiu la catolici, dar Sabina a divorțat, fără să țină seamă de convingerile mamei sale, a trecut la cultul ortodox și s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
diecezele slovacă, ruteană (Muncacs), română (Gherla și Oradia) și secuime. În sec. Al XIX În majoritatea satelor grecocatolice În biserici se oficia românește și În orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase”. Șovinismul ierarhiei bisericești adăugat celui politic au fost cauzele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
captive. George Rațiu s-a născut pe sol american și locuiește Într-un arondisment cu multe familii din Ardeal și Bucovina. Este un animator al vieții culturale a familiilor expatriate În localitățile Trenton și Roebling, susținător al bisericilor ortodoxe și greco-catolice din aceste localități. Vine adesea În țară ca om de afaceri. Canada Helena de Silaghi Sirag pictoriță cu expoziții mai Întâi În țară apoi În Italia, Franța și stabilindu-se În Canada a organizat o galerie proprie. Vernisarea expozițiilor cuprinde
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Atacul a fost îndreptat împotriva instituțiilor fundamentale: Academia Română, Școala, Biserica. [...] Cel mai afectat a fost domeniul istoriei naționale. [...] La 17 iulie a fost anulat Concordatul cu Vaticanul (semnat în 1927), după care s-a procedat la închiderea multor biserici catolice, greco-catolice, protestante și arestarea slujitorilor lor. Aceluiași regim i-a fost supusă și armata, care a trecut sub controlul factorului politic, al PMR. Pentru ca românii să nu vină în contact cu anumite scrieri, care nu conveneau regimului, s-a decis interzicerea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reușit în toamna asta să-și ducă și soția și băiețelul, astfel încât bunica ei a rămas singură în toată casa, am cunoscut-o și eu astăzi, e într-adevăr o femeie extraordinară, o luptătoare neobosită, soțul ei mort ca preot greco-catolic în închisorile comuniste, Numai regele mai poate face dreptate în țara asta, îmi spune ea convinsă și eu, firește, mă abțin de la orice comentarii politice, duminică de duminică, pe ploaie, pe vânt, pe soare participă și ea cu toată răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în închisorile comuniste, Numai regele mai poate face dreptate în țara asta, îmi spune ea convinsă și eu, firește, mă abțin de la orice comentarii politice, duminică de duminică, pe ploaie, pe vânt, pe soare participă și ea cu toată răsuflarea greco-catolică la slujbele care se țin afară în piață, ortodocșii nesinchisindu-se să ne dea înapoi ceea ce ne-a aparținut, îl ucid pe bărbatul meu a doua oară, întâi l-au ucis comuniștii, acum îl ucid ortodocșii, dacă ar ști bietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
memorii despre Ion Antonescu); în Portugalia și Spania: Alexandru Busuioceanu (profesor de istoria artelor la Universitatea din Madrid), Victor Buescu (lector, Universitatea din Lisabona), Vintilă Horia și George Uscătescu - toți în domeniul lingvisticii și literaturii; în Germania: Octavian Bârlea (monsenior greco-catolic - istoria Bisericii), Ion Popinceanu, Constantin Sporea și Mitache Pribeagu (istorie contemporană și istoriografie). Pe lângă studii și articole în revistele de specialitate din țările respective, cei de mai sus au publicat traduceri, memorii și chiar volume originale. Principalele reviste ale exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Maicii Domnului din Blaj. Sora Ionela a avut după 1945 mai multe viziuni și a redactat, se pare, un document intitulat Comunicările Sfintei Fecioare către Armata Albă a Inimii neprihănite, pe care autoritățile l-au interpretat drept „instigator”. Cazul călugăriței greco-catolice a căpătat noi dimensiuni o dată cu apariția pe trupul său a unor stigmate, exact rănile Mântuitorului, și a fost anchetat de Nunțiatura Apostolică, aceasta căutând să prevină o accentuare a prigoanei anticatolice având ca sursă viziunile ei. Problema a fost bine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]