2,509 matches
-
au dreptul la muncă și ne-o dus la Miercurea Ciuc. Poate ați auzit, la Închisoarea aia, era o Închisoare-model, din vremea lu’ Maria Tereza, cum Îs În toate orașele astea transilvănene. Povestiți-mi cum a fost detenția de la Miercurea Ciuc. Tare groaznică poveste avea această Închisoare, că acolo fuseseră Închiși legionarii pe vremuri și foarte mulți fuseseră executați. No, ne-o dus acolo și ne-o Închis la secții Închise... N-am avut voie să lucrăm, n-am avut voie să luăm
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte scăzute și de-aia eram totdeauna Îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de lână și toată lumea stătea cu alea peste cap și se gândea că-i Ajunul Crăciunului, se gândea acasă, la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică și, la un moment, n-am mai putut suporta și am mers pe la fete și le-am desfăcut așa zeghea și am spus cum se spune aici, la noi: „Slobod Îi a colinda?”. Și le-am cântat câte-un colind
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
camere acolo la Miercurea Ciuc... Și-am aflat că plecăm la o colonie de muncă la Arad. Deci, câteva am fost alese, da’ pe ce criterii, nu știu... Și ne-o dus la Arad. Cum ați călătorit până la Arad? Drumu-o fost groaznic. Era un vagon, tot așa Închis, fără ferestre, și am fost Înghesuite acolo, nu știu, șaizeci de persoane. Nu mai era aer... Drumul lung, te tot lăsa pe șine, până te punea la altă garnitură... pân-am ajuns la Arad
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ancheta, și cu mine a făcut anchetă intensivă ca să ajung la nivelu’ celorlanți... (râde - n.n.) Ați spus că ați fost bătut În anchetă... Ați putea detalia? Vă spun... nici hoții dă cai, cum se spunea pe timpuri, că cele mai groaznice bătăi le luau hoții de cai... Și așa am luat și noi. Nu pot să spun sau să descriu prin ce chinuri am trecut acolo... Avea... un lemn, despicat așa, ți-l punea În păr și-l sucea. Cu diverse
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre a se descoperi acela
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a apărut, într-o versiune puțin deosebită de aceea reprodusă de Bacalbașa, în Ghimpele: „Acilea reposează cu jale, în vecie / Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie. / Ei fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
munițiuni. Rușii trăsese până atunci 53 lovituri de tun, iar ghiulelele lor cădeau când prea departe, când prea aproape; aceasta se vedea după săriturile apei. Noi, de pe mal, număram loviturile. Lovitura 54 e trasă. Și în aceeași clipă auzim o groaznică detunătură și vedem un vulcan uriaș înălțându se spre cer. Și, peste un minut, nimic. Crucișătorul dispăruse. Lufti Gelil, în mai puțin de un minut, se scufundase. Din echipagiul de 200 oameni nu a scăpat atunci decât bucătarul pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 386). giuvaierurile și le aruncă pe scenă. Niciodată un public român nu a fost atât de mare. Lista ofițerilor morți sporește neîncetat. În groaznica bătălie de la 6 sep tembrie au căzut morți: maiorul Nicolae Ion (15 dorobanți); căpitan Năs tase N.; căpitan Bogdan (3 vânători); locotenentul Călinescu N.; sublocotenentul Dănescu (15 dorobanți); 15 ofițeri răniți.127 La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberal în genul Războiului lui Weiss, cu numele Dorobanțul 145. Deci 9 ziare cotidiane.146 Nici unul din aceste ziare nu mai trăiește astăzi. * Fiindcă toate faptele omenești sunt relative, bătăliile de la 1877, care nu erau decât niște inocente încăierări față de groaznicele bătălii din ultimul mare război mondial, aveau proporțiile unor întâmplări colosale. Luarea unui singur drapel de către un soldat într-o luptă singulară fu apoteozată în toate felurile, iar soldatul Grigore Ion prezentat ca un erou legendar. Această înscenare era de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din partea mea 705 plicul mare cu niște note de lectură, semnate de mine, În LA ZI, suplimentul literar al ziarului COTIDIANUL? Eu m-am bucurat că am putut face ceva pentru frumoasa carte „Orașul muzelor”. După cum aflu de la televizor, iarna groaznică a pus stăpânire pe partea de sus a țării? La asta m-am gândit c-ar putea fi cauza tăcerii dvoastră. Mi-ar părea rău să se fi pierdut. Nu-i nimica, am exemplar din ziarul respectiv și când o să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Poarta Albă și alte închisori au fost închise multe femei care au suferit la fel ca și bărbații. Mă miră de asemeni cum nicio femeie din cele închise, care se află stabilită în Occident, nu a scris niciun cuvânt de groaznicele suferințe ale acestor femei din închisorile politice create special pentru femei. Aș propune ca să se ia hotărârea creării unei zile a femeii deținute politice din România, pentru că acesta este adevăratul omagiu adus femeilor în număr atât de mare care au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și nedorind a mă întoarce la viața fericită pe care de abia o părăsisem, am optat pentru singura soluție ce-mi rămăsese. În cea de-a cincea zi am evadat de la locul de muncă, unde fusesem dus. Au urmat zile groaznice fără haine, fără adăpost, fără a cunoaște o vorbă sârbește și, cel mai grav, fără nicio documentație de orientare, fără bani Bruma mea de cunoștințe în materie de geografie mi-a folosit totuși. Sprijinit doar de voință și speranță, am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cola e trimisă numai pe litoral. În Iugoslavia și în Ungaria am văzut munți de lubenițe, iar în Ardeal n-am văzut una singură, nici din greșeală, deși era sezonul lor. Mergând prin piețe, ne-am putut da seama de groaznica mizerie a agriculturii socialiste. Un țăran ne-a spus: Noi suntem de vină, domnule, noi. Dacă acum 15 ani eram mai zgârciți cu aplauzele noastre, azi stăteau lucrurile cu totul altfel la noi în țară. Ne-am întâlnit și-am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mă Înspăimântă durerile fizice și când aud că prieteni de-ai mei suferă, aș vrea să pot face ceva Într-adevăr eficace, ca să le treacă durerea. De exemplu, mă gândesc adesea că, pentru că eu tot sunt bolnav, să am convulsiuni groaznice timp de o oră și ele să absoarbă și să conțină toate durerile prietenilor mei (ca un fel de «abces de fixație» al suferințelor). Și asta nu cu un sentiment de milă ori caritate, ci ca unica reacțiune «onorabilă» În fața
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
jandarmi erau părtașii unui regim scelerat pentru neamul românesc. Spre seară a venit din nou Bengliu să-i ureze noapte bună. Se purta foarte amabil, îmbrăcat civil părea un salonard, capabil de flirturi, dar nici într-un caz de crimele groaznice pe care le săvârșise. Cu aceste gânduri tulburi a adormit și dormi fără vise în seara aceea. Dimineața primi ziarele cu ultimele știri: dizolvarea Frontului Renașterii Naționale și înființarea, în perspectivă, a unui nou organism politic. Tot comentând cu ofițerii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cine știe din ce împrejurare - ți le-a dat, cu acela ce nu are nimic din toate acestea. Să jertfești tot ce ți se cere. Gândește-te la legionarii care tăiau neobosiți, zi și noapte, în grosimea molozurilor provocate de groaznicul cutremur, pentru ca să scape viața aproapelui. Gândește-te că unii și-au pierdut viața în această periculoasă muncă și trebuie să mai acceptăm și aceea că s-au jertfit pentru aproapele, fără ca să știe cine este acela, ce din adâncimea pământului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și înțelepciunea să-l lase pe Antonescu, să încheie un armistițiu legal cu trupele față în față, ale cărui condiții erau în faza de finalizare, a deschis poarta dușmanilor, iar el se refugiase undeva în Oltenia. Țara trăia un naufragiu groaznic, datorită unei furtuni a istoriei și în mijlocul ei rămăseseră fără cârmă, sau cu una falsă. Bande de tâlhari, deveniți comuniști peste noapte, prădau alături de ruși tot ce putea fi valorificat. Comisia română de încheiere a armistițiului era ținută la Moscova
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aceea ca să și-l anuleze l-a supus pe Oprișan la tot ce imaginația lui sălbatică și bolnavă l a împins. Carnea lui toată fusese ruptă în fâșii. Spatele lui, de la ceafă la călcâie era cicatrice lângă cicatrice, urmele bătăilor groaznice pe care le suferise. Reeducarea lui Țurcanu reușise să-l facă să execute anumite ordine, ca un automat, fără rațiune, dar nu să-l schimbe în structura lui sufletească. Rămas același creștin de profunzime, același geniu filosofic și poetic în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țară în 1940, dacă va muri vreunul din noi în țară străină, să l aducem în pământul țării. Acesta este ultimul semn al dragostei noastre pentru țara și neamul românesc, spunea el. C) Moartea lui Vică Negulescu Dar cel mai groaznic episod petrecut acolo este cel cu moartea lui Valeriu Negulescu (Nea Vică), pe care nu l-au putut recepta direct, ci numai din strigătele auzite din celula lui sau din urletele gardienilor, toate completate de imaginație, care urmărea moment după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
începuse să se desfășoare și lumea românească era lăsată pentru un timp în mâna stăpânului întunericului. Dar cât este acest timp, căci măsura timpului din profeție este alta decât cel trăit. Și ce ar trebui de făcut ca ispășirea acestor groaznice păcate să treacă mai repede? întrebări, întrebări, fără răspuns. D) Nicolae Petrașcu și moartea lui Nuti Pătrășcanu Considerăm că cele descrise la punctele A, B, C, sunt destul de elocvente despre cum se trăia în Cazimcă și acum să-l urmărim
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atunci când era absolut necesar și restul timpului, zi și noapte și-l petrecea chircit în pat, era sărmanul cel mai oropsit din acest punct de vedere. Durerile reumatice erau generalizate la toate încheieturile dar cele de la genunchi și șale erau groaznice. Dacă vroiai să-l ajuți fără să fie pregătit că faci acest lucru, avea parcă niște șocuri electrice și genunchii îi săreau până la gură. De aceea învățasem că orice mișcare trebuia calculată în prealabil și pregătită. Am început să-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că, „reeducarea” poate reîncepe, căci dacă Nuti e în viață, s ar fi putut ca toată garnitura de torționari să fie în viață și să stea, cu arma la picior, undeva, pentru a porni la ordin, o nouă ediție a groaznicei acțiuni. în camera de la subsolul Internelor, Nuti și cu Hanu se îmbolnăviseră de viermi intestinali. Medicul le-a administrat medicamente contra oxiurilor și s-au vindecat dar după două săptămâni lui Nuti i-a revenit boala și atunci medicul i-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vieții sale pământene s-a oprit, Nicolae Petrașcu, ostașul lui Iisus și al lui Decebal a intrat în istorie. îi rog pe cei cu resurse sufletești să se preocupe de expunerea în cărți a supremelor sale sacrificii și de prezentarea groaznicei sale ucideri în așa fel ca în Evanghelia Creștină a neamului. Jertfa Sa să rămână vie. Imensă suferință i-au fost anii de detenție, când oasele i s-au decalcifiat, iar trupul a suferit o reducție datorită continuei înfometări. Toată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
început a fost un scârțâit, apoi un huruit ce s-a transformat în pârâit. Îmi simțeam stomacul în gât. Nu mai aveam aer, nu mai puteam respira. Parcă mă ștrangula ceva. Din gâtlej nu-mi mai ieșea nici un sunet. Bubuituri groaznice de parcă se prăvăleau niște stânci peste noi. Pământul a început să se cutremure neregulat. Aveam senzația că ceva absolut îngrozitor o să ne înghită cu totul. Îmi venea să mă ascund, dar n-aveam unde. N-o puteam lua nici îndărăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
al acestei campanii de „asanare” a literaturii era I. Al. Brătescu-Voinești, de-a dreptul înverșunat împotriva lui E. Lovinescu. Cu un verb înfierbântat, N. Iorga susține în „Cuget clar” o adevărată ofensivă prin care anatemizează literatura „nesănătoasă” și în genere „groaznica dezordine intelectuală în morala de astăzi”. Ca o reacție la această stare de lucruri, se naște o grupare a criticilor tineri aflați în slujba principiilor estetice în aprecierea literaturii. Asociația era sub președinția lui Perpessicius și avea ca membri pe
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]