26,356 matches
-
pârjolită, ci va crește precum o împărăție justă. vedere dublă șase în al treilea loc: te întâlnești cu oameni ticăloși, deghizați în animale, pentru a părea fără vină, cu cerșetori, cu amputați, cu amenințătoarele coșmaruri din copilărie. caută în faldurile hainelor dragostei tale compasul cu nas de smarald, așează-l cu acușorul pe chelia primului ticălos întâlnit și trasează un cerc care să-i cuprindă pe toți ceilalți. smoală încinsă se va naște dintr odată pe pieile lor nespălate și într-
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sub streșini troleibuzele, cu ușile deschise și amintiri pe scară, pleacă cu greu din stație scrâșnind albastru din cablurile electrice, ca din dinți nu te zăresc, nu te aud orașul e acoperit de fețe posace și asurzit de foșniri de haine primul semn bun este o pisică zglobie care seamănă cu un început la capătul bulevardului se poate ghici deja un parc de distracții cu lumini colorate învârtite, unde se vinde, la tarabe, vată de tine pe seară se face foarte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
se fluieră! IERONIM: Așa să fie! REGIZORUL: Tu o să fii bufonul, da? BUFONUL: Asta mi-ai mai spus-o, dar ai uitat de fiecare dată să-mi spui și ce am de făcut. REGIZORUL: Mai întâi fă-ți rost de hainele potrivite rolului tău. E un rol important! Te-ai uitat în oglindă? BUFONUL: Tanti Ania a zis că altceva decât mi-a dat nu se găsește în garderoba teatrului. REGIZORUL: Du-te și vorbește cu scenograful... când s-a hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din peisaj. Nu e nociv, nu trebuie să te descotorosești de el. E un strat printre altele, un fel de giulgiu provizoriu. Nu e obligatoriu poluant. Cînd acoperă rugina, de exemplu, se poate vorbi ca despre un strat protector. O haină veche în care s-a încălzit odată un pui de câine abia fătat. O pălărie de fetru neagră în care se țin pui abia ieșiți din găoace. Haine aflate între starea de vestimentație și cârpă. Foarte interesant procesul prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
rugina, de exemplu, se poate vorbi ca despre un strat protector. O haină veche în care s-a încălzit odată un pui de câine abia fătat. O pălărie de fetru neagră în care se țin pui abia ieșiți din găoace. Haine aflate între starea de vestimentație și cârpă. Foarte interesant procesul prin care se transformă. Sau cum decade un obiect vestimentar la statutul de cârpă. Adică există o viață a obiectului dincolo de utilizarea sa. O relație pe care omul o continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de tot, apoi, ramas în pană, nu puteam renunța și am trăsnit încă vreo oră cu biciul, până când un sfert din el s-a făcut praf. Și am ajuns acasă cu un bici mai puțin și plin de sfoară, cu hainele îmbâcsite, impregnate de folmotoci de sfoară. Sfoara de Manila parcă era celebra sau poate memoria mă înșala. Și taică-miu a trebuit să-mi faca alt bici, mai mare, care zace și acum în pod. Până să învăț să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Olteanu, la masa mică tot albă, pe care e deschisă o carte, își reazemă capul cu părul foarte scurt de mâna dreaptă proptită în cot de marginea măsuței. Arătătorul sprijină tâmpla de parcă ar fi a unui mare erudit. Privire serioasă. Haina neagră cu guler înalt oprește gândul la copilăria neterminată, cu toată batista albă, desfăcută mult pentru a se vedea bine din buzunarul tunicii. Pe braț ecusonul pe care se văd clar inițialele LC și numărul 192. Deci elev al liceului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ții și cu unul încerci să gonești câinii. Nu era o instituție autonomă. Norbert Elias înțelegea civilizația drept o fugă a omului de propriul corp. O încercare de a-și ascunde corpul în tot felul de straturi, de învelișuri protectoare, haine, parfumuri care să camufleze, să curme exuberanța primară a corpului. Pereții WC-ului ar fi un asemenea strat. Trebuie admis despre Evul Mediu că doar igiena nu-l caracteriza. Același Norbert Elias spune că, pentru a fi un adevărat gentleman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
năzărit și ție. Poate. Dar nu cred. Ia spune-mi, ce urmează după livada asta? Stogurile de fân și ograda lui Grigorosu. Ai dreptate. Hai să grăbim pasul, că ploaia asta mi-a intrat și în suflet nu numai în haine. După câțiva pași, un sforăit de cal i-a oprit în mijlocul drumului. „De unde cai aici? Grigorosu are doar boi” - au gândit amândoi deodată... Costăchel și-a întors instinctiv privirea spre stogurile dinspre care venise sforăitul de cal... Nu se putea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
după huni? a întrebat Petrache. Drept îi că târgul arată ca după huni. Numai că hunii erau un popor barbar... pe ei îi mai poți ierta... dar aiștia nu au nici o scuză. Îs de-ai noștri, numai că au îmbrăcat haina satanei. Își zic legionari. Și când au făcut asemenea prăpăd? a întrebat Costăchel. În urmă cu două zile. Au năvălit peste oameni cu bâte și pistoale. Au distrus, au furat și au bătut fără alegere, fie român, fie evreu, fie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pentru a scăpa din ghearele dușmanului în condițiile date - adică din lagăr - era nevoie de un curaj nebun. Și l-ai dovedit cu prisosință - a continuat să lămurească lucrurile agronomul. Cu fața întunecată, Costăchel părea că a îmbrăcat din nou haina celui hăituit, dar hotărât să nu fie o pradă ușoară... Au rămas tăcuți cu toții, neîndrăznind parcă să tulbure liniștea. Inginerul a continuat: E drept că rușii n-au respectat Convenția de la Geneva - după cum singur ai spus. Asta însă se întâmpla
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în lagăr, pe neașteptate l-am văzut pe Filip că se oprește în drum. „Care-i baiul”, l-am întrebat. „Stai să ne uităm pe busolă, să vedem cam încotro îi țărișoara ceea a noastră?” O scos busola din căptușela hainei, unde ședea în siguranță. „Uite, Costăchele! Dacă mergem în direcția asta, cu ajutorul lui Dumnezeu... Of! Doamne!” S-o oprit din vorbit, iar lacrimile îi curgeau pe obrazul numai piele și os. Ceva parcă m o împuns în inimă... L-am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
raion vrea să vorbească cu tine. Deschide! Costăchel ar fi vrut să mai spună ceva, dar și-a zis: „Ia să văd ce treabă au cu mine?” Bună seara. Sunt căpitanul de securitate Hahău - s-a prezentat tânărul îmbrăcat în haină de piele. Bună seara - a răspuns Costăchel privind bănuitor când la milițian când la căpitan. Vreau să-ți pun câteva întrebări - a continuat securistul. Despre ce, mă rog? Să intrăm în casă și ai să afli. „I-auzi, domnule! Se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ființelor: gâze, fluturi, păsări, flori, pomi și nu în ultimul rând, spre bucuria oamenilor. Și primăvara trecu și ea ca toate lucrurile bune și frumoase și veni vara. Vara înseamnă pentru oamenii școlii, elevi și dascăli, vacanța mare. Bucuria îmbracă haine de sărbătoare pentru toți copiii aflați în bănci. Un cunoscut scriitor, intuind mâhnirea unor copii pentru trecerea neașteptat de repede a acestui al cincilea anotimp al anului, și-a intitulat o carte dedicată puștimii cu un titlu incitant: ,,Mică e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
acoperise ierburile, argintându-le cu o peliculă de un alb imaculat cu scânteieri lucitoare. Nu peste mult timp însă, un soare blând și dulce avea să vină binevoitor să înflorească întreaga zi. Trecu pe lângă un grup de bărbați îmbrăcați în haine cadrilate. Erau deținuții de la penitenciarul de minimă securitate care săpau un șanț pentru montarea unei conducte de apă. Îi supravegheau gardieni cu pistoalele automate în bandulieră, care își fumau liniștiți obișnuitele țigări. La trecerea ei, cei mai mulți deținuți lăsară uneltele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
însă au fost readuși la lucrul lor de aspre porunci rostite de strașnicii oameni ai legii. Simona își văzu de drum, tratând ca pe un fapt divers această neașteptată întâlnire. Dacă se gândea bine, și ea era o condamnată, chiar dacă hainele ei vărgate erau invizibile pentru că îi acopereau doar sufletul. Ridică dealul pe care i-l arătase șoferul, dar ca să ajungă în sat, mai era ceva cale. Simțea că drumul o obosise. Făcu un scurt popas, apoi porni din nou, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
întreaga poveste. La intrarea în Focșani, după nici un kilometru parcurs pe șoșeaua de centură, avu o pană de cauciuc. Asta îi mai lipsea. În cele din urmă, încărcat nervos, ajunse la casa părinților săi. Bucuria îmbrăcă întreaga casă într-o haină de sărbătoare. Trecuse mai mult timp de când părinții nu-și văzuseră feciorul călcându-le pragul. Teo intră în casă vizibil zorit. Își roti privirile prin prima încăpere, apoi prin a doua, chipurile din dorința de a-și revedea căminul părintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ani, parcă bolise. Crezuse că tatăl ei o scosese din inimă, dar nu era așa, ea se aflase tot timpul în culcușul tăinuit al inimii acestui om cu sufletul atât de mare, încât acum, când trebuia să se îmbrace în haine cernite, se simțea în același timp încărcată de o bucurie fără seamăn: tatăl ei nu încetase nici o clipă să o iubească! Dacă în lumea de dincolo avea să se întâlnească cu cea cu care viețuise pe pământ, aveau amândoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o dată cu venirea primăverii. Noul anotimp veni cu toate încântările lui de verde și flori, cu soare și păsări cântătoare. Și viața de zi cu zi a pacienților dobândi un plus de optimism, de parcă și-ar fi primenit cu toții sufletele îmbrăcând haina primăverii. Plimbările prin parc erau mai dese și mai lungi acum, zilele cu soare încălzind sufletele rănite care purtau tainicile boli ca pe un înscris al destinului. Simona nu știa cât avea să zăbovească în acest spital. Nu avea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
În sumbra dimineață, la care m-am oprit eu cu povestirea mea, trezindu-se din somn - în chip tare curios - mult mai târziu decât de obicei, acesta, după salutul cuvenit oglinzii, ca să nu întârzie - Doamne ferește! - la serviciu, își trase neglijent hainele pe el și ieși pe ușă în grabă, trântind-o, nebănuind defel cam ce urmări poate avea graba, atunci când fatalitatea hotărăște că trebuie să fie așa, și nu altfel... Lucrând peste zi cu sârguință la birouașul său retras, ca să dea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
succes. Omul în etate, însă, având în urmă experiența vieții trăite, nu-l mai îmbată nicio iluzie, căci știe prea bine că ele toate sunt deșarte și, odată înfiripată frustrarea în sufletul său, nu-și mai poate lepăda de pe el haina acesteia niciodată! Dragostea pentru o femeie, această ultima ratio mundi(Rațiunea supremă pe lume (în limba latină).) a bărbatului, se pare, în cazul bătrânului despre care am făcut vorbire, nu mai semnifica demult acea ființă perfectă, inaccesibilă, complicată, misterioasă și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
obliga pe mine să aleg dintre două atitudini: fie să mulțumesc îndelung pentru laude, să fac plecăciuni, să roșesc, iar inima să-mi crească înăuntrul meu, să-mi bată puternic și să se umple de trufie; fie să îmbrac pios haina modestiei și să-mi neg, până la ultimul, succesele pentru care eram eu lăudat, căci asta se zice că este cea mai potrivită și mai plină de politețe atitudine, care îi dă omului noblețe și îl înalță mult în ochii celorlați
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
-mi inima și limpezindu-mi bine mințile, m-am apucat cu interes să scriu amănunțit întocmai lucrurile pe care... Brusc, însă, m-am oprit din citit, întrerupt fiind de o cerșetoare sărmană, care se apropiase pe nesimțite de mine. Avea hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe și de suferință, care știe să înmoaie inima omului îndată, iar asta m a mișcat cu tărie și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Oricât de înzestrat ai fi, oricât de tare ți-ar putea străluci talentul la lumina viitoarelor tale mari opere, nu este niciun dubiu că ai să fii sărac. Zău așa, chiar dorești să-ți petreci toată viața în genunchi, cu hainele roase, în odăița ta modestă, scriind? Uite, dacă aș avea puterea s-o fac, crede-mă că ți-aș interzice pentru totdeauna să mai scrii! Păi, treabă-i asta? De altfel, te invit să privești în istorie, te rog, și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar, jerpelit, ca un vagabond. Îmi cumpăr un butoi și mă bag în el. Am să trăiesc, astfel, adevărata viață înțeleaptă, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]