3,440 matches
-
fiecare produs, dar nu aveți voie să cumpărați NIMIC! Vizita grupului se filmează, așa că fiți cu băgare de seamă să nu faceți nici o greșeală. Am coborât din autocare și ne-am atașat grupului mare ce s-a format pe scările Halei Unirii. Clădirea era imensă, curată, gata de inaugurare. Tovarășul Ceaușescu, însoțit de secretarii C.C. ai P.C.R. și de alți oficiali, a tăiat panglica după care, într-o ordine perfectă, cu pași parcă de defilare, a intrat tăcută și disciplinată mulțimea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care imitau habitatul natural înotau crapi, păstrăvi și alte soiuri de pești. Erau raioane cu fructe exotice pe care nu le văzusem nici în cărți. La sectorul de cofetărie erau sortimente nenumărate de ciocolată și dulciuri în ambalaje atrăgătoare. În hala de carne: curcani uriași, găini și pui proaspeți, jumătăți de porc, miei și viței, precum și toate sortimentele posibile de semipreparate și mezeluri din carne. Și sectorul de lactate era impresionant, cuprinzând produse procesate, dar și din gospodăriile țărănești. Spre capătul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de carne: curcani uriași, găini și pui proaspeți, jumătăți de porc, miei și viței, precum și toate sortimentele posibile de semipreparate și mezeluri din carne. Și sectorul de lactate era impresionant, cuprinzând produse procesate, dar și din gospodăriile țărănești. Spre capătul halei era expusă pâinea pe sortimente și produse de panificație extrem de diversificate. Era și un cuptor modern unde se coceau pâine și covrigi. Aici, niște fete tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dar dispăruseră fetele, și odată cu ele și coșurile încărcate de covrigi. Ne-am bucurat însă ceva mai spre ieșire când, la sectorul de dulciuri ni s-a permis să cumpărăm câte o ciocolată! Eram printre ultimii care am ieșit din hală, deoarece județul avea o literă de la sfârșitul alfabetului. După noi, ușile mari ale halei s-au închis repede. În partea opusă intrării, mai mulți milițieni încercau cu greu să țină piept mulțimii de bucureșteni care așteptase ieșirea delegației pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
însă ceva mai spre ieșire când, la sectorul de dulciuri ni s-a permis să cumpărăm câte o ciocolată! Eram printre ultimii care am ieșit din hală, deoarece județul avea o literă de la sfârșitul alfabetului. După noi, ușile mari ale halei s-au închis repede. În partea opusă intrării, mai mulți milițieni încercau cu greu să țină piept mulțimii de bucureșteni care așteptase ieșirea delegației pentru a intra în hală și a-și face cumpărăturile. Unii care locuiau prin apropiere au
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
avea o literă de la sfârșitul alfabetului. După noi, ușile mari ale halei s-au închis repede. În partea opusă intrării, mai mulți milițieni încercau cu greu să țină piept mulțimii de bucureșteni care așteptase ieșirea delegației pentru a intra în hală și a-și face cumpărăturile. Unii care locuiau prin apropiere au stat câteva nopți și au văzut descărcându se lăzi cu bunătăți, iar acum voiau să cumpere și ei ceva să ducă la copii acasă. Când am ajuns acasă, peste
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ducă la copii acasă. Când am ajuns acasă, peste câtva timp, aveam să aflu de la sora mea că, după plecarea delegației, oamenii au fost obligați să formeze cozile ceva mai încolo și să stea multe ore până când s-a deschis hala pentru bucureșteni. Când au intrat cu miile, oamenii flămânzi au constatat că rafturile erau aproape goale și nu s-au ales după atâtea zile de pândă și de stat în picioare decât cu niște banane verzi, portocale stricate și cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să-l ajut să cumpere o valiză mare. "Cât de mare?" l-am întrebat. "Cea mai mare din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mamei, mătușilor, verișoarelor, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
masa săracă a românilor cu pește de calitate din Chile. Diplomat, diplomat, dar zilnic mă opream și eu pe la cozi să văd dacă s-a mai "băgat" ceva și mă îngrozisem într-o seară, ieșind de la minister, să văd, la Hala Unirii, coadă la "carcasă de pește", respectiv schelete întregi cu cap, coadă, coaste mai puțin carne parcă evadați de la Muzeul Antipa! Așa că, bine intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în profilul șlefuit de șpaclul său, istoria putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
procure materialul necesar. Pentru construcție s-au oferit câțiva muncitori din parohie. Don Giovanni va folosi mereu această tactică particulară pentru a implica cât mai multe persoane în proiectele sale de caracter social. În scurt timp, un adevărat acoperiș de hală pentru jocurile în aer liber. În vizitele cotidiene domiciliare la bolnavi, don Calabria întâlnea mulți copii lăsați pe contul lor. El și-i apropia cu tact, și-i făcea prieteni și îi invita să frecventeze oratoriul. Numărul copiilor creștea în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rămân pentru multă vreme, cu toate consecințele inevitabile: copii abandonați pe contul lor, orfani, guri mereu flămânde, analfabeți, băieți vagabonzi. Opera don Calabria se înarmează de toată energia posibilă și, cu ajutorul personal al lui Pius XII, construiește în grabă câteva hale pentru a pregăti ateliere meșteșugărești și un bloc cu două etaje, cu dormitoare și săli de clasă. Băieții ocrotiți, între colegieni și semi-colegieni, ating cifra de 600. Terminându-se războiul în toată Europa, încet se încearcă revenirea la normalitate. Provizoratul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mare cu cât va fi mai mică, va avea protecția dumnezeiască cu atât mai mult cu cât mai puțin va căuta ocrotirea omenească». Datorită implicării cardinalului Schuster și a autorităților civile Opera se dezvoltă și crește. În 1956 apar câteva hale moderne hexagonale pentru găzduirea atelierelor de tipografie, mecanică și tâmplărie. Sălile pentru școala elementară și pentru Centrul Profesional rămân în vechea clădire. Se dezvoltă Centrul de Formare Profesională. Mii de tineri își completează ucenicia, dobândind competențe profesionale precum și o formare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a făcut ca în practica piscicolă să se procedeze la reproducerea,,natural-dirijată'', cu respectarea cât mai fidelă a cerințelor de mediu pentru reproducătorii fiecărei specii. Pentru speciile cu valoare economică ridicată, s-a trecut chiar la reproducerea artificială, efectuată în hale industriale, unde cei mai mulți factori de mediu sunt controlați. Prof. dr.ing Victor Cristea Universitatea ,,Dunărea de jos'' Galați În legătură cu rezultatele cercetării autorul menționează că pentru prima data s-a reușit în țara noastră obținerea varietății de crap fără solzi, caraczterizarea sub
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
SAPRYKIN, V. G. (1977). The effect of selection for growth rate upon the distribution of phenorypes and gene frequencies of transferrin in the one-year-old fishes of the Ural common carp in L. A. Kuderskv ed. Probleiuy Genetiki i Selekcii tin I hale. Provincial Publ., Sverdlovsk, pp. 173 174. 144. SCHMIDTKE, J. and W. ENGEL. (1976). Ribosomal DNA amount in cyprinid fish. Biochemical Genetics 14: 19-26. 145. SHASKOLSKY, D. V. (1954). On inbreeding in common carp farms. Trudy VNIIPRCH (Moscow) 7: 22-33. 146
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în ceea ce privește lucrurile umane, nu și în cele divine”; * Mântuirea este „toată numai lucrare și dar ale lui Dumnezeu...”; * „refuzul categoric al papalității...”. Papa își asumă autoritatea „de la Hristos și în parte de la comunitatea creștină”. Refuză Biserica „ierarhică, autoritară și patriar hală...”. Adevărata Biserică este cea interioară, o liberă „adunare a inimilor”. Semnul veritabil al Bisericii rămâne, în viziunea lui Luther, Evanghelia; * „Declericizarea creștinismului”. Conform acestei idei provocatoare a reformistului german, toți creștinii au preoția ca o calitate intrisecă; Martin Luther a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
alte religii tradiționale, nașterea unui copil este interpretată ca un dar divin. Darul este cu atât mai prețios și bucuria cu atât mai mare în cazul în care copilul este băiat. Sikhismul cultivă și astăzi un tip de societate patriar hală în care bărbații preiau puterea, autoritatea și dreptul de a decide. Ei oficiază și ritualurile funerare în familie. Nu mai primesc nume de la bunici și mătușa paternă, ci aleatoriu, de la „prima literă de pe pagina la care se deschide Adi Granth
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la București începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor („Sâmbăta Morților“); în perioada la care se referă Bacalbașa târgul se ținea pe locul halelor de la Obor de astăzi, acolo unde se sfârșea Calea Moșilor, vechiul „Pod al Târ gului de Afară“ (v. Târgul Moșilor, în: Potra, Bucureștii, pp. 157-172). 110 bucureștii de altădată Nu mai veneau orientalii cu mărfuri fabricate în Persia, la Smirna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hotel Dacia era o vechitură cu un singur etaj, și se numea Hanul Manuc. Cumpărat de un domn Lambru, a fost transformat, reparat și botezat cu un nume patriotic.190 Curentul naționalist era pe atunci puternic. Piața de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe unde sunt astăzi olăriile.192 Cheiurile Dâmboviței au transformat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un singur etaj, și se numea Hanul Manuc. Cumpărat de un domn Lambru, a fost transformat, reparat și botezat cu un nume patriotic.190 Curentul naționalist era pe atunci puternic. Piața de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe unde sunt astăzi olăriile.192 Cheiurile Dâmboviței au transformat complet regiuni întregi ale orașului. Foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reparat și botezat cu un nume patriotic.190 Curentul naționalist era pe atunci puternic. Piața de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe unde sunt astăzi olăriile.192 Cheiurile Dâmboviței au transformat complet regiuni întregi ale orașului. Foarte multe strade purtau nume deosebite decât cel de astăzi. Calea Victoriei era Podul Mogoșoaiei, Calea Rahovei era Calea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-lea și începutul veacului XX locul unor furtunoase întruniri politice ale partidelor vremii (liberal, conservator și socialist); în 1971 Hanul Manuc (hotel și restaurant) a fost restaurat (strada Franceză nr. 62). 191. În 1872, se aflau în București numai două hale: Hala Centrală (de carne) din Piața Mare (Piața Unirii de astăzi), terminată în octombrie 1872, și hala din Piața Amzei; mai târziu, în zona Pieței Unirii au mai fost construite hala de fructe (1883), de pește (1888), de păsări (1899
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și începutul veacului XX locul unor furtunoase întruniri politice ale partidelor vremii (liberal, conservator și socialist); în 1971 Hanul Manuc (hotel și restaurant) a fost restaurat (strada Franceză nr. 62). 191. În 1872, se aflau în București numai două hale: Hala Centrală (de carne) din Piața Mare (Piața Unirii de astăzi), terminată în octombrie 1872, și hala din Piața Amzei; mai târziu, în zona Pieței Unirii au mai fost construite hala de fructe (1883), de pește (1888), de păsări (1899); piața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 1971 Hanul Manuc (hotel și restaurant) a fost restaurat (strada Franceză nr. 62). 191. În 1872, se aflau în București numai două hale: Hala Centrală (de carne) din Piața Mare (Piața Unirii de astăzi), terminată în octombrie 1872, și hala din Piața Amzei; mai târziu, în zona Pieței Unirii au mai fost construite hala de fructe (1883), de pește (1888), de păsări (1899); piața de flori, de lângă vechea Curte Domnească, datează din 1885, când a fost instalată pe locul vechii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
191. În 1872, se aflau în București numai două hale: Hala Centrală (de carne) din Piața Mare (Piața Unirii de astăzi), terminată în octombrie 1872, și hala din Piața Amzei; mai târziu, în zona Pieței Unirii au mai fost construite hala de fructe (1883), de pește (1888), de păsări (1899); piața de flori, de lângă vechea Curte Domnească, datează din 1885, când a fost instalată pe locul vechii piețe a zarafilor. 192. Primăria orașului București a funcționat până în 1882 într-o casă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]