2,384 matches
-
precum și nenumărate adaptări și stilizări de texte literare (unele prin intermediul limbii franceze). SCRIERI: Povestiri pentru copii, București, 1920; Isprava lui Ursu, București, 1924; Uimitoarele întâmplări dintr-o vacanță, București, 1927; Necunoscuta, București, 1928; ed. 2 (Intimitate), București, 1934; Povești cu haz și cu tâlc, București, 1929; O zi din viața unui copil, București, 1931; Marșul femeilor, București, 1933; Lumina care nu se stinge, București, 1937; Copiii curajoși, București, 1939; Secretul profesional, București, 1943; Casa cu gratii, București, 1944; Oameni mari când
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat, nuvela Potop (1948) e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un papă din secolul al XV-lea ar fi fost tras pe sfoară de cardinalul Marcianus Lombardus; toată afacerea are ca efect o psihoză colectivă declanșată de ideea, la modă atunci
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
de un tâlhar de codru, își recuperează, prin vorbărie persuasivă, banii și bunurile, obținând, pe deasupra, o arvună pentru o făgăduită „rezolvare” a situației juridice de proscris a banditului) și Nu-ți dau, că n-am! Alte texte, mai „ușoare”, au haz și se citesc cu plăcere, chiar dacă finalul e previzibil. După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se plieze exigențelor oficiale politico-propagandiste ale regimului, pe de altă parte, pentru că ține să-și diversifice
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în speculații pertinente o experiență trecută prin lecturi. Din cronicile lui dramatice, ca și din tratatul în formă
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
o singură secvență, elemente complet divergente. Dar oniricul D. „disciplinează”, așa-zicând, visul, dând libertății sale o organizare artistică. Toate poemele sale, chiar și cele mai stranii, sunt impecabil ritmate și rimate, cu rime - e adevărat - insolite, năstrușnice, pline de haz („sidefat” / „sculat”, „cămășoi” / „doi”, „calcanu’” / „Câlniceanu”, „Marin” / „argentin”). E efortul unui tipic poet de atelier, baroc, șlefuind cu atenție și răbdare vocabulele rare (sau, dimpotrivă, tocite de atâta banalitate) și făcându-le să se lege, în sonorități muzicale, unele de
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
înregistrând cu precădere episoade din viața de front și din primii ani ai exilului. Relatarea faptelor e realizată în registru contrastant. Povestirea Soldatul Mihai Cimbirică, evocând luptele de pe malul Prutului, de la începutul războiului, debutează cu întâmplări cazone, nu lipsite de haz, dar se încheie dramatic. Toți participanții la război - sergentul Bumbara, cel hotărât să strângă bani, locotenentul Corciu, cel îndrăgostit de doctoriță, soldatul țigan Cimbirică, inapt de orice, încercând să se strecoare cu naivitate printre ostilități -, devin veritabili luptători și chiar
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
lui Puiu (1933) afirmă un umorist în genul lui Gh. Brăescu, cu o sigură intuire/reprezentare a elementului comic în psihologia și manifestările personajelor pe care le conturează în special cu ajutorul dialogului, spontan, sprinten, spectaculos uneori. Descrierile sunt pline de haz, istețe, ușor atinse de un suflu urmuzian. În piesa titulară, școlarizarea unui elev răsfățat necesită o permanentă campanie a familiei, care culminează cu o amplă mobilizare de forțe în vederea promovării bacalaureatului. Contrastul dintre nepăsarea și insolența elevului convins de inutilitatea
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București, 1924; Pasărea rătăcită, București, 1929; Domnul Iorga are haz, București, 1932; Povestiri vânătorești, București, 1939; Grija stăpânului, București, 1949; Din vremea aceea..., București, 1951; Văzute și auzite, București, 1958; Deștept băiat!, îngr. Elena Beram, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Chipuri și suflete, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1973
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
găsesc locul și noutatea ideilor, și poanta umoristică. De la studiul de sinteză Începuturile romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime și de izvoare, la „rectificări” și chiar la „capricii”, adesea pline de haz, ce aparțin mai mult publicistului și memorialistului. Tensiunea lirică (1971) este un eseu superior didactic, probând spiritul speculativ al lui C., ca și buna cunoaștere a poeziei române și universale. Tensiunea ar fi starea unică a lirismului, care presupune obligatoriu
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom., I, 504-505; G. Dimisianu, Detectivismul critic, RL, 1998, 36; Marius Chivu, Honeste legere, RL, 2001, 14; Popa, Ist. lit., II, 1106; Cristea-Enache, Concert, 318-322; Tudorel Urian, Hazul vremii noastre, RL, 2003, 35. Al.S.
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
prima pereche de pe pământ/ și eram frumoși și sălbatici și goi/ și eram morți amândoi”. Producțiile pentru copii (Prințul Miorlau, 1957, Povestea a doi pui de tigru..., 1969, Roșcată ca arama și cei șapte șoricei, 1985) sunt moralizatoare, dar cu haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971) sunt rezultatul unor observații ironice, necruțătoare asupra unei lumi caricaturale
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
ne facem daruri, București, 1963; Disciplina harfei, București, 1965; Îl cunoașteți pe Tică?, București, 1966; Sângele, București, 1966; Destinele paralele. La scara 1/1, București, 1967; Uite-l este... Uite-l nu e, București, 1967; Ambitus, București, 1969; Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970; Recviem, București, 1971; Marea conjugare, București, 1971; Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971; ed. 2 (Confidențe fictive. Atât de
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Același simț al construcției guvernează jocurile de limbaj și așezare în pagină din întinsul poem Ion Creangă, craiul semnelor (1995). Alcătuire voit severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998. Traduceri: H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă intenția ca râzând să fie biciuită prostia, demascată fățărnicia, cei obraznici să fie pedepsiți, iar cei indiferenți, împinși la acțiune. Scris cu vervă și haz, dar și cu o ironie adeseori mușcătoare, G. își îndreaptă atenția asupra vieții politice, cu precădere asupra situației, evenimentelor și personalităților locale. Există câteva rubrici mai mult sau mai puțin permanente: cea intitulată „La tarabă”, scrisă în versuri, este o
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
și o fată de familie (1967), General la patru ani (1969), Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală (1970), Tovarășul meu de drum, tutunul (1973). Cu simț al amănuntului comic și pitoresc, memorialistul recompune în manieră anecdotică figuri și scene cu haz, încercând, în tonuri surâzătoare, să reînvie o epocă pe care o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează trupe de actori, sunt cadrul predilect al evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
oamenii duceau grâul la spălat. Ei cărau sacii la malul Șiretului prin locurile pe unde veneau boerii să se scalde. Oamenii spălau grâul, îl întindeau apoi să se usuce, în timp ce Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în apă până, ce grâul se usca bine de tot la arșița soarelui, după care în alți saci și mai curați era cărat din nou la curte», zise bătrâna sub farmecul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cartea lui Soljenițân, O zi din viața lui Ivan Denisovici, în condițiile în care în 1950 - cu ocazia unui proces intentat săptămânalului comunist Les Lettres Françaises, care lansase o campanie de calomnii negând existența lagărelor de concentrare sovietice - „calomnia, făcea haz, își bătea joc, nega. Lagăre în Uniunea Sovietică sub dreapta domnie a lui Stalin? Nici gând... Pierre Daix era categoric. Numai după ce existența lagărelor a fost recunoscută de Kremlin, Pierre Daix și-a întors conștiința ca pe o mănușă, recunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scopul fiind același: sărutarea drept răsplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Împins Înainte, pentru a permite adăugarea de rânduri În spate, fără a Începe marșul spre gară. Când s-a pus În mișcare convoiul era enorm. Majoritatea evreilor au Înțeles atunci că nu vor fi eliberați, ci doar s-a făcut haz pe socoteala lor. Mormanele de cadavre și ura românilor i-a făcut să Înțeleagă că ziua pogromului nu se Încheiase: „Tot drumul pe care-l parcurgeau era plin, acoperit cu cadavre de copii, femei, bărbați În mormane, În stive. Erau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și jos pe linie, am văzut haine diferite, pălării și Încălțăminte mototolite și murdărite, aruncate În toate părțile. Populația civilă și În special țiganii se furișeau spre ele, iar garda trenului Îi Îndepărta, fugărea - mai trăgând focuri pe deasupra lor - În hazul ostașilor germani care râdeau și strigau «țigoin» șZigeuner - n.m.ț și-i Îndemnau șpe țiganiț să meargă iar să ia haine” Era vorba, deci, de un joc de-a prinselea imaginar care s-a desfășurat În gară și care i-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care i-am iubit din primul moment Mihai Ursachi și Emil Brumaru. Pe Brumaru am avut chiar privilegiul și onoarea să-l cunosc, l-am întâlnit două minute și, ca persoană, este asemeni poeziei pe care o scrie: cu haz, cu o tragedie "domestică", unde catifeaua se sărută cu cerul. O poezie care m-a atins foarte puternic. Am descoperit-o citind, am fost invitat la Dana și Emil Coșeru acasă chiar într-un cuibușor paradisiac, într-un climat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai mult, imaginile utopice, idilice ale României comuniste sau această deconstrucție satirică a unor reprezentări mitice, ca cea de sus, prezente și în textele britanice pro-comuniste într-o formă cât se poate de sobră. Malcolm Bradbury te face măcar să faci haz de necaz, și nu să-ți fie rușine de tine însuți 327. E adevărat că pentru a înțelege în profunzime orice popor din Europa Centrală și de Est, observatorii apuseni ar fi trebuit să înțeleagă complexitatea istoriilor, culturilor și identităților
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pe care le vom mai primi. l în Timpul de la Iași (nr. 7-8), o temă recurentă pare să fie disputa elitiști-antielitiști, declanșată de cartea lui Sorin Adam Matei, continuată în diverse locuri de înșiși protagoniștii satirei lipsite de idei și de haz a lui Matei și trasă pe margini de unii și alții mai mult sau mai puțin neimplicați în toată povestea. Recenzia dnei Gabriela Gavril la Boierii minții este interesantă. Deși cartea nu merita nici atîta exces de stimă, nici atîta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
balcanic, bășcălie și grosolănie duse uneori pînă în preajma trivialității, al literaturii române. Pentru generații întregi de români puri și duri, Caragiale a fost alogenul, berarul cu veleități de scriitor al cărui spirit histrionic putea trece drept talent și al cărui haz grobian ținea loc de cultură. Spiritul liber și zeflemeaua lui Caragiale au deranjat în egală măsură extremismele de dreapta și de stînga (de care zbuciumata istorie a secolului XX românesc nu a dus lipsă) și au produs fobii printre cei
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]