14,015 matches
-
fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și altă moșie alături, anume Hilipeni.” Ne putem întreba: a cui era moșia Filipeni la sfârșitul secolului al XVII-lea? Anghelușa zice că dă danie satul Filipeni lui Manolache Ruset și soției sale, satul care este situat „din jos, din hotarul lui Simion Beșicatul și din sus de Fruntești, moșie care ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania.” Fiica lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1797, ban în ianuarie 1801, spătar în 1805. A încetat din viață în 5.VII. 1806. Ca moșii a avut: jumătate din Bohotin (Fălciu), moștenire de la părinți și Filipeni, moștenită de la sora sa Maria Dumistrăchioaia. A cumpărat 207 stânjeni din hotarul Orășei (Bacău) cu 760 lei. Fiul, tot Ștefan, a murit de tânăr, iar partea lui din moșia Filipeni au moștenit-o frații. Alt fiu, Iordache, care trăiește până în 1833, a fost căsătorit cu Zamfira Donici, cu care a avut ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea cele 500 fălci pământ din hotarul moșiei Filipeni după acturile de înzestrare ce păstrează; 5. Să se îngrijească de creșterea fiilor Sevastița, Grigore și Lița dup îndemnuri precum și când vor veni în vârstă legitimă sau când vor trece în căsătorie să li se facă parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să pască vitele, să crească porcii, să facă lăzuiri și curături. Proprietarii au vrut să reglementeze exploatarea pădurilor, impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau „800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului numit Dealul Velniței, mărginit cu pădurea Hălmaciu la răsărit, cu proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina Rosetti. 7. Locul numit Runcul, începând dinspre nord, din hotarul răzeșilor din Botești (Dealul Mare) și Mărăști și mergând spre sud până unde se va completa suprafața totală expropriată de 406,10 ha. Proprietara, Virginia Lambrino, împreună cu judecătorul delegat de la Judecătoria Parincea și-a oprit cel mai productiv pământ, 335
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat de pădurea care prisosea, de arborete, iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat de pădurea care prisosea, de arborete, iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude (o ceată), sau ca proprietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din pădure și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde a fost Coste Călugărul. Despre sat și biserică vorbește un document din 1605, în care Anton din Fruntești cere să se hotărască (să se stabilească hotarul!) Dunaviciorul. Apoi, în 1616, un document de la Radu Vodă vorbește de popa Simion din Fruntești. Aceste trei documente și altele anterioare au fost scrise în limba slavonă și traduse mult mai târziu, când vechile documente au fost aduse ca dovezi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românești. Departe de preocupările culturale, mănăstirile, prin stareți și călugări, se ocupau de treburi lumești: strângeau dările de la țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar fi întemeiat sau întreținut vreo școală. De asemenea, arhicunoscuta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar fi întemeiat sau întreținut vreo școală. De asemenea, arhicunoscuta mănăstire Moldovița, ctitoria inițială a lui Alexandru cel Bun, reconstruită de Petru Rareș, ale cărei averi și privilegii depășescă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau scrisul și cititul, fiind prezenți în actele de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit la 25 iulie 1660, de popa Jova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion Rolea, Neculai Curcă, Toader Cerbice, Toader Blidaru ca să putem aprecia că satul Filipeni avea în secolul al XVII-lea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu altele care caută condiții mai bune de viață. La începutul secolului al XIX-lea, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, care urmărea dezvoltarea economică a țării și o participare mai largă la realizarea veniturilor, a luat inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
repede, putea fi ajutată printr-o clacă, de alte surate. Inițiativa cererii în căsătorie aparținea flăcăului, care era pregătit pentru însurătoare: avea casa făcută, avea boi de muncă, își făcuse și armata, care reprezenta, într-o perioadă mai veche, un hotar în viața omului, o „școală” prin care trebuie să treci ca să fii om întreg. Erau cazuri când flăcăul se însura fără casă, locuia la casa socrilor și a soției, caz în care se spunea în sat că „s-a măritat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]