4,292 matches
-
această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în anul 1930 - 3.608 locuitori; în anul 1956 - 4.107 locuitori; în anul 1966 - 4.119 locuitori; în anul 1977 � 4.109 locuitori; în anul 1992 - 3.059 locuitori. În anul 1892, comuna avea primărie, două biserici (una cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din lemn de Dumitrache Sărariul la 1810, renovată în anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
locuitori; în anul 1977 � 4.109 locuitori; în anul 1992 - 3.059 locuitori. În anul 1892, comuna avea primărie, două biserici (una cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din lemn de Dumitrache Sărariul la 1810, renovată în anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În anul 1941 � primărie, un post de jandarmi, un post telefonic, o școală, o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă biserică, cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită din zid în anul 1905 pe locul alteia ce fusese
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă biserică, cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită din zid în anul 1905 pe locul alteia ce fusese construită în 1820, în satul Robăneștii de Sus). Pe teritoriul comunei, în anul 1923, a fost ridicat monumentul eroilor „Șarja Robănești 1916”, pe locul luptei dintre
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
Persoanelor. Școala generală cu clasele I-VIII “Barbu Ionescu” are 380 de elevi; în cele trei localuri de grădiniță din localitate își desfășoară activitățile peste 120 de preșcolari. Fiecare sat are propria sa biserică ortodoxă, cea din satul Urzicuța are hramul Sfântul Nicolae, iar cea din satul Urzica-Mare poartă hramul Sfântul Gheorghe. Biblioteca comunală deține peste 13000 de volume și cca 500 cititori. Târgul săptămânal funcționează în ziua de miercuri. Primele dovezi ale prezentei oamenilor sunt atestate de câteva monezi romane
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
are 380 de elevi; în cele trei localuri de grădiniță din localitate își desfășoară activitățile peste 120 de preșcolari. Fiecare sat are propria sa biserică ortodoxă, cea din satul Urzicuța are hramul Sfântul Nicolae, iar cea din satul Urzica-Mare poartă hramul Sfântul Gheorghe. Biblioteca comunală deține peste 13000 de volume și cca 500 cititori. Târgul săptămânal funcționează în ziua de miercuri. Primele dovezi ale prezentei oamenilor sunt atestate de câteva monezi romane descoperite într-un mormânt. Primele locuințe (bordeie) au luat
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
în semn de prețuire, maiorul Ioan Cacaliceanu își doarme veșnicia în cripta situată în pronaosul bisericii. După ce biserica a fost și pictată de pictorul Marin Comoșteanul, acest sfânt locaș de închinăciune se sfințește în luna noiembrie a anului 1838, primind hramul Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae. În anul 1912, Constantin Calețeanu, înlocuiește acoperișul bisericii și face clopotniță nouă, pe care o înzestrează în anul 1919 cu un clopot nou, în locul celui vechi, ridicat de nemți în timpul primului război mondial. În
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
păsări domestice pentru ouă și carne, iepuri și animale de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în special locuitorii de etnie rromă. Biserică ortodoxă are hramul „Sfântă Treime” și datează din anul 1876, fiind ctitorita de Egumenul Meletie. Limbi studiate de elevi: Română(Limba natală) Engleză Franceză Latină Rusă(pe timpul Comunismului). Limbi vorbite: Română(toți locuitorii vorbesc limba română); Engleză(majoritatea vorbitorilor de limbă engleză au
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
fiind diferite una de alta. În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva pâlcuri de arbori și arbuști. Păduri: Pădurea Grădinari (Sud) Pădurea Mihai Vodă (Nord) Tântăvean Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după icoana Maicii Domnului Portărița aflată la Mănăstirea IVIRON din Sfanțul munte ATHOS - Grecia. Fosta lăptărie; Centrul; Valea
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea. În comuna Vărăști se află curtea lui Radu și Constantin Șerban, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
unor datorii, printre jurători este și „din Piscuri, Grozav”. Satul Piscuri este atestat documentar în anul 1601.Începând cu anul 1750 numărul locuitorilor satului a crescut aceștia migrând din Transilvania de sub stăpânirea austro-ungară. În satul Strâmba Jiu,Biserica veche cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, este atestata că existând din anul 1870, când a fost cumpărată de credincioșii din sat împreună cu primarul Bala Lădaru de la meșterii tâmplari din satul Piscuri , având aceeași formă constructivă că actuala biserică din lemn din
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
și Gavril, este atestata că existând din anul 1870, când a fost cumpărată de credincioșii din sat împreună cu primarul Bala Lădaru de la meșterii tâmplari din satul Piscuri , având aceeași formă constructivă că actuala biserică din lemn din satul Piscuri cu hramul Sf.Paraschiva. De la 1871, până în anul 1900, în curtea ei a fost cimitir, fiind de fapt delimitat din anul 1864. Biserică este construită din lemn, pe o temelie din cărămidă având o lungime de aproximativ 10 m, lățime 4-5 m
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
enumeram pe Piscureanu Ștefan,Piscureanu Gheorghe,Grigorie Constantin,Constantin Constantinescu, Ion Pârvu,Constantin Cinca iar locuitorii Grigorie Bratu și Bubuiocu ion au fost condamnați la moarte și executați prin împușcare. Luptele au luat sfârșit în curtea bisericii din lemn cu hramul Sf. Parascheva, construită în perioada anilor 1800 și strămutata în anul 1850 de când ființează ca parohie în același loc, fiind renovată în anul 1877 de ctitorii Gheorghe și Dumitru Piscureanu. Numai intervenția hotărâtă a ministrului de interne Teohari Georgescu , care
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
ce a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a construit între anii 1886-1890 o altă, din lemn, acoperită cu sita, actualmente cu tablă, biserica din satul Rogojina, o biserică fără turla, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca simbol al drumului sinuos pe meleaguri străine, aproape, dar departe de ținuturile strămoșilor din Țară Zarandului. Preotul Constantin Vierseanu a avut un fiu care a luat numele soției de Paralescu C Constantin
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
Leliceni (în , în trad. „Sfântul Spirit de Ciuc”, după hramul bisericii parohiale romano-catolice), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Până în 2004 satul a făcut parte din comuna Sâncrăieni. Localitatea este atestată documentar din anul 1332, când a fost consemnat preotul locului („Sacerdos
Leliceni, Harghita () [Corola-website/Science/300478_a_301807]
-
a fost "Satul lui Runcan", familia Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravata în chirilica cu numele Runcan. Depresiunea este brăzdata de apele Râului Bistricioara și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor minerale se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al Râului Bistricioara formând un areal relativ
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
Orașul este format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popești-Conduratu sau Pavlicheni, Popești-Români și Leordeni. Orașul Popești-Leordeni are ca patroană și ocrotitoare pe Sf. Fecioară Maria, hram purtat și de principala biserică romano-catolică din oraș, iar în fiecare an, pe data de 8 septembrie (sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români (construită în anul 1676).
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637-1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie”, „Sfântul Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia și trei la
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte. Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând din secolul al XIX-lea); biserica cu același hram din Ghermănești (construită în 1790); și hanul din secolul al XIX-lea aflat la Tâncăbești, la kilometrul 32 al șoselei DN1. Al zecelea monument istoric este clasificat ca monument de for public, fiind constituit de monumentul eroilor din Primul Război
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
al XX-lea. Se mai află tot la Ciorogârla o mănăstire numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” și „Sfanțul Nicolae” din Crețuleasca, construită în 1669 și refăcuta în 1818; și biserica „Sfanțul Nicolae” din Ștefăneștii de Sus, ridicată în 1812-1815. În perioada de "boom" imobiliar din anii 2005-2008 din România, comuna a
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea; firma încerca în 2011 să valorifice terenul achiziționat cu investiții mai mici sau prin vânzări. Comună Ștefănești de Jos are trei biserici, una în ficare sat. O biserică, care în prezent poartă hramul „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” în trecut a avut și Hramul „Sf. Împărați Constantin și Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]