2,402 matches
-
care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din Gura Humorului are aspectul unei clădiri obișnuite, cu o înfățișare exterioară modestă, încadrată în atmosfera locală. Clădirea are dimensiuni mici, este zugrăvită la exterior și are un acoperiș în două pante. Ea este alcătuită din două părți: una cu ferestre înalte, marcând
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
în două pante. Ea este alcătuită din două părți: una cu ferestre înalte, marcând sala mare de adunare și alta cu ferestre obișnuite marcând două niveluri (parter și etaj). Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică. Orașul Gura Humorului a avut rabini care conduceau activitatea religioasă a comunității. Primul rabin a fost Meschulem Gebuhrer (1860-1874), care imigrase din Obertyn (Galiția). După moartea acestuia, a succedat Elimelech (Melech) Aschkenasi care s-a mutat în 1896 la Horodenka. El a fost
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
și de ginerele său, Jakob Schulim (Meschulem) Ginsberg din Sadova. Amândoi au emigrat în decembrie 1947 în Palestina. În acei ani, a plecat majoritatea populației evreiești din localitate. De atunci, dat fiind numărul mic de evrei rămași, comunitatea din Gura Humorului nu a mai avut rabini. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Gura Humorului nu mai era în funcțiune.
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Templul Mare. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existența a trei familii evreiești la Rădăuți. Autoritățile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreiești la Rădăuți. În anul 1816, contele Hardegg, trimisul
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
(n. 10 noiembrie 1955, Gura Humorului) este un poet, eseist, publicist, istoric literar și critic literar român. Este doctor în științe filologice. Din 2004, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. este absolvent în 1978 al Facultății de Filologie (Universitatea ”Al.I.Cuza”-Iași
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]
-
Biserica „Preasfânta Treime” din Gura Humorului este o biserică romano-catolică construită în anul 1811 în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea se află pe Bd. Bucovinei nr. 10, în centrul orașului. În prezent, Biserica romano-catolică din Gura Humorului este cea mai veche biserică catolică în funcțiune
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Biserica „Preasfânta Treime” din Gura Humorului este o biserică romano-catolică construită în anul 1811 în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea se află pe Bd. Bucovinei nr. 10, în centrul orașului. În prezent, Biserica romano-catolică din Gura Humorului este cea mai veche biserică catolică în funcțiune din Bucovina. Lângă ea se află clădirea Școlii generale nr. 1, care
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Biserica „Preasfânta Treime” din Gura Humorului este o biserică romano-catolică construită în anul 1811 în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea se află pe Bd. Bucovinei nr. 10, în centrul orașului. În prezent, Biserica romano-catolică din Gura Humorului este cea mai veche biserică catolică în funcțiune din Bucovina. Lângă ea se află clădirea Școlii generale nr. 1, care datează din 1812. Hramul bisericii este Preasfânta Treime și se sărbătorește în prima duminică după Rusalii. În anul 1775, ca
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate social-administrativă distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de grăniceri austrieci. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775 o capelă de rugăciune, la care slujea preotul militar carmelit Paul Harrasch (Harrek?) din Galiția. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță a fost mutat la Gura Humorului, iar preotul Harrasch a plecat la noul sediu al grănicerilor. În anul 1784 s-a construit în oraș o primă capelă romano-catolică, din lemn, care avea și o mică clopotniță. Aceasta era folosită atât de militari, cât și de civilii
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2. În 1785, această capelanie locală a fost transformată în parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta Treime
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta Treime" din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. În anul 1806, ca urmare
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Iezuit din Bielorusia printr-un ucaz din anul 1820 al țarului Rusiei, Consistoriul Arhidiecezan din Lemberg a dispus preluarea pastorației misionare de pe valea Moldovei din Bucovina de către preoții iezuiți. S-a convenit ca reședința misiunii iezuiților să fie parohia Gura Humorului. Numirea lor s-a făcut cu nr. 2943 din 7 decembrie 1822, iar preluarea parohiei s-a efectuat la 2 martie 1823 de către preotul iezuit Andrei Pierling și ajutorul său, Iosif Steidler, iar capelanul Theodor Lazar a fost pensionat. La
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
german din epocă făcând următoarea constatare nostalgică: "„cu toate că au aceeași greutate, 306,5 și 196,5 de pfunzi, totuși, dangătul lor nu sună, nici pe departe, așa frumos ca al clopotelor vechi.”" Călugării iezuiți s-au îngrijit de parohia Gura Humorului timp de 21 ani (1822-1843), după care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
au îngrijit de parohia Gura Humorului timp de 21 ani (1822-1843), după care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi parohului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în Gura Humorului, arzând o mare parte din casele din localitate, biserica și casa parohială. Incendiul a pornit de la focul făcut de o credincioasă catolică în curtea casei pentru a încălzi apa și a spăla rufele. Focul nefiind supravegheat, vântul puternic a purtat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]