15,885 matches
-
la presă postcomunistă (2014); Sorin Bocancea & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția (2014); Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată (2015); Mioara Anton, Bogdan Cretu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015); Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intervievatul să încerce să-și cosmetizeze trecutul, precum și riscul că anticomunismul intervievatorului să afecteze demersul. Sorin Bocancea a fost conștient de aceste riscuri: Întrebarea legitimă ce poate apărea este aceea dacă memoria interlocutorului meu nu este cumva grav afectată de ideologia comunistă, daca nu vom avea de-a face cu încercarea să de a folosi prilejul dialogului pentru relegitimarea ideologiei și a regimului comunist în care a fost persoana activă politic. Nu am perceput un asemenea pericol, iar dacă ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
conștient de aceste riscuri: Întrebarea legitimă ce poate apărea este aceea dacă memoria interlocutorului meu nu este cumva grav afectată de ideologia comunistă, daca nu vom avea de-a face cu încercarea să de a folosi prilejul dialogului pentru relegitimarea ideologiei și a regimului comunist în care a fost persoana activă politic. Nu am perceput un asemenea pericol, iar dacă ar fi existat, datele din arhiva pe marginea cărora purtăm dialogul l-ar fi ținut la distanță"14. Pentru a evita
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat. Aceasta este "moștenirea" cu care am intrat, ca femei și bărbați, în postcomunism 19". Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă Un volum complex prin profunzimea și diversitatea abordărilor este Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, coordonat de un istoric, un critic literar și un politolog: Mioara Anton, Bogdan Cretu și Daniel Șandru. Această triplă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
patriarhatul de stat. Aceasta este "moștenirea" cu care am intrat, ca femei și bărbați, în postcomunism 19". Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă Un volum complex prin profunzimea și diversitatea abordărilor este Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, coordonat de un istoric, un critic literar și un politolog: Mioara Anton, Bogdan Cretu și Daniel Șandru. Această triplă coordonare și-a pus amprenta și asupra structurii sale. Astfel, toate contribuțiile științifice sunt grupate în trei părți
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
20. 18 Alină Hurubean, "Cuvânt înainte" în Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 8. 19 Ibidem, p. 19. 20 Mioara Anton; Bogdan Cretu; Daniel Șandru, Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, Editura Institutul European, Iași, 2015, pp. 24-25. Bibliografie ANTON, Mioara; CRETU, Bogdan; ȘANDRU, Daniel, Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, Editura Institutul European, Iași, 2015. BOCANCEA, Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
8. 19 Ibidem, p. 19. 20 Mioara Anton; Bogdan Cretu; Daniel Șandru, Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, Editura Institutul European, Iași, 2015, pp. 24-25. Bibliografie ANTON, Mioara; CRETU, Bogdan; ȘANDRU, Daniel, Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, Editura Institutul European, Iași, 2015. BOCANCEA, Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. BOCANCEA, Sorin, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
răspuns la "filosofia mizeriei" a d-lui Proudhon, traducere colectivă, Editura Partidului Comunist Român, București, 1947, pp. 168-171; Karl Marx, Contribuții la critică economiei politice, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, 1954, pp. 9-10; Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană. Critică filozofiei germane moderne în persoana reprezentanților ei Feuerbach, B. Bauer și Stirner și a socialismului german în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, p. 44; Karl Marx, Friedrich Engels, Manifestul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Stirner și a socialismului german în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, p. 44; Karl Marx, Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, traducere nespecificată, Editura Nemira, București, 2006, p. 36. 30 Marx, Engels, Ideologia germană, p. 202. Subl. în orig. 31 Karl Marx, Manuscrise economico-filozofice din 1844, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Politică, București, 1987, p. 20. Subl. în orig. 32 Immanuel Kant, Tratat de pedagogie, traducere de C.V. Butureanu și C. Rădulescu-Motru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
economico-filozofice din 1844, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Politică, București, 1987, p. 20. Subl. în orig. 32 Immanuel Kant, Tratat de pedagogie, traducere de C.V. Butureanu și C. Rădulescu-Motru, Editura "Agora" S. R. L., Iași, 1992, p. 20. 33 Marx, Engels, Ideologia germană, p. 204. 34 Karl Marx, Friedrich Engels, Opere Alese, vol. I, traducere colectivă, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1949, pp. 371-372. 35 Marx, Capitalul, vol. I, p. 54. 36 Marx, Contribuții la critică economiei politice, pp. 226-227. 37 Marx
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
MARX, Karl, Manuscrise economico-filozofice din 1844, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Politică, București, 1987. MARX, Karl, Mizeria filosofiei. Un răspuns la "filosofia mizeriei" a d-lui Proudhon, traducere colectivă, Editura Partidului Comunist Român, București, 1947. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Ideologia germană. Critică filozofiei germane moderne în persoana reprezentanților ei Feuerbach, B. Bauer și Stirner și a socialismului german în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Manifestul Partidului Comunist
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ei, devine un prilej de asuprire socială pe baza unei diferențe de tip erotic. Și atunci este numai vina mea că am putut s-o privesc pe tîrfa aceea cu ochiul discriminator al unui literat degenerat, un literat a cărui ideologie este atît de înapoiată încît, din cauza ei, mi-a putut cădea cu tronc frumusețea îndoielnică a gestului de a răsuci alandala o simplă șuviță de păr.
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
acea platformă ideatică supratextuală capabilă să supraviețuiască în orice context politic? George Geacăr nu are în vedere valoarea estetică a prozei lui Preda, pe care diferitele momente, contexte, epoci nu o pot afecta. El se referă, în fond, la o ideologie (cu relevanță morală) care să ghideze naratorii și narația operelor respective. Există însă o asemenea ideologie pe care orice context politic o acceptă și o servește? O ideologie nu numai supratextuală, ci și, așa zicând, supracontextuală? Admițând că liberalismul este
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
vedere valoarea estetică a prozei lui Preda, pe care diferitele momente, contexte, epoci nu o pot afecta. El se referă, în fond, la o ideologie (cu relevanță morală) care să ghideze naratorii și narația operelor respective. Există însă o asemenea ideologie pe care orice context politic o acceptă și o servește? O ideologie nu numai supratextuală, ci și, așa zicând, supracontextuală? Admițând că liberalismul este ideologia cu maximă toleranță, putem trage concluzia că el supraviețuiește în varii contexte, în fascism, de
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
epoci nu o pot afecta. El se referă, în fond, la o ideologie (cu relevanță morală) care să ghideze naratorii și narația operelor respective. Există însă o asemenea ideologie pe care orice context politic o acceptă și o servește? O ideologie nu numai supratextuală, ci și, așa zicând, supracontextuală? Admițând că liberalismul este ideologia cu maximă toleranță, putem trage concluzia că el supraviețuiește în varii contexte, în fascism, de pildă, sau în comunism? E limpede că teza lui George Geacăr suferă
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
cu relevanță morală) care să ghideze naratorii și narația operelor respective. Există însă o asemenea ideologie pe care orice context politic o acceptă și o servește? O ideologie nu numai supratextuală, ci și, așa zicând, supracontextuală? Admițând că liberalismul este ideologia cu maximă toleranță, putem trage concluzia că el supraviețuiește în varii contexte, în fascism, de pildă, sau în comunism? E limpede că teza lui George Geacăr suferă, în aceste enunțări, de confuzia termenilor. Dacă pot ghici ce a vrut să
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
a cunoscut, periodic, faze de decadență. Dar a regenerat, după ce au fost îndepărtate cauzele morale, sociale și politice. Atunci elocința și-a recăpătat demnitatea și rolul social absolut necesar, de influențare pozitivă. S-a spus recent că ,retorica renaște când ideologiile se năruie". Comunismul s-a năruit, dar retorica n-a renăscut încă. Vinovate se fac ruinele neextirpate. Din neagră, retorica s-a făcut gri. Nu mai are dreptate nici Tacit, cel convins că relele unei democrații și, în general, vremurile
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
mai sunt posibile. Este și cazul pensionarului de curând văduv Stelian Teodorescu, care ajunge la convingerea (nu fără să i se forțeze mâna și să fie consiliat chiar de preotul din Vărăști) că soluția supraviețuirii este adaptarea la noua istorie (ideologie, putere politică), deși alte personaje (copii, cunoscuți sau rude) exclud adaptarea, sperând în propria inteligență, în pronia cerească sau în ,Venirea americanilor" mai puțin într-o opoziție fățișă, solidară, de proporții. Episoade sporadice, da, au fost, ca, de pildă, faptele
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
e cea mai eminentă mediocritate a Partidului nostruť". Pentru a trage o pertinentă concluzie proprie: ,Duplicitatea lui Trotski este exemplul cel mai frapant de... dialectică marxistă. Această mentalitate și acest fel de a judeca oamenii și evenimentele sînt caracteristice întregii ideologii comuniste". Nu e de mirare că, înțelegînd a utiliza un condei atît de acid pentru a da seama de josniciile timpului pe care și-a propus a-l înregistra, dl. Pericle Martinescu săvîrșea un lucru riscant. Să ne amintim de
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
mai mult sau mai putin discret, pentru unul sau altul dintre ei, nu sunt de natură să aducă un avantaj electoral decisiv la alegerile prezidențiale așa cum se desfasoara ele acum, la nivel național. Alți factori, de pildă identitatea etnică sau ideologia politică par a fi mai importanți. La fel și aprecierea pe care electoratul o dă partidelor care îi susțin sau promisiunilor lor în domenii precum combaterea corupției, opțiunile economice, angajamentele în câmpul politicilor de protecție socială etc. Temele analizate Așa cum
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
au votat peste 3.600 de moldoveni (16%). Următoarea, în clasamentul preferințelor moldovenilor, a fost ex- ministrul Justiției Monica Macovei, care a obținut puțin peste 2.300 din sufragii (10.5 %). Deci, observăm că moldovenii votează, inițial, statutul, dar nu ideologia. În decursul celor două cicluri electorale, 10 ani, numărul participanților la urnele de vot s-a triplat, incepand cu peste 3 mii și ajungând la aproximativ 21 mii de cetățeni. Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014 2004 2009 2014 3
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mele este aceea că femeile parlamentari din România anilor 2004-2008 și-au desfășurat cea mai mare parte a activităților în domeniile de interes pentru populația feminină a țării, populație ale cărei reprezentante sunt, cel puțin pentru opinia publică, indiferent de ideologia partidului din care provin. Dar și alte segmente ale populației se regăsesc în viziunea politică a femeilor din Parlamentul Românesc. Atât proiectele legislative proprii, cât și cele mixte - dintre ai căror inițiatori au făcut parte - reflectă capacitatea de a rezona
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
istoriografia autohtonă [vezi, spre exemplu, selectiv, Maria, Bucur, Mihaela Miroiu, Patriarhat și emancipare în itoria gândirii politice românești, 2002; Ghizela Cosma, Prezente feminine în România. Studii despre femei în România, 2002; Otilia Dragomir, Mihaela, Miroiu, Lexicon feminist, 2002; Mihaela Frunză, Ideologie și feminism, 2004; Gh. Iacob, Luminia Iacob, Modernizare- europenism. România de la Cuza- Vodă la Carol al II-lea, 1995; Elenă Zamfir, C. Zamfir, Situația femeii în România, 1992; Ștefania Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc (antologie de texte, 1838-1929), 2002, Gisela
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
tip occidental și toate celelalte culturi și civilizații care nu se revendicau de la aceleași valori comune. Imaginarea unui spațiu comun european în care să se împărtășească un set de principii nu este o noutate. De mai bine de două secole ideologia iluminista a propus elitelor europene acest proiect îndrăzneț. Apariția Uniunii Europene reprezintă punerea în practică a acestor idealuri. Conceptul de "modernitate" s-a impus ca urmare a apariției și dezvoltării procesului de democratizare a regimurilor politice europene de dupa al Doilea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sesizabil în firul narativ nu înseamnă că este lipsit de miza, ba dimpotrivă: receptarea critică izvorâta din conștiința da măsură asumării comunismului ca soluție la problema râului. Pentru Djilas, ca om cu pregătire intelectuală și oficial însărcinat cu propagandă și ideologia, comunismul pare să fie mai degrabă o viziune metafizica și, mai ales, morală, iar revoluția instrumentul realizării comunismului. Cu alte cuvinte, în fața conștiinței confruntata cu complexă problemă a râului, se deschid două orizonturi concurente și exclusive: creștinismul și comunismul. Dacă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]