3,426 matches
-
ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari în profitabila industrie a vrăjitoriei. Ignoranța, credulitatea, disperarea, dar și dorința de câștig duc oamenii către asemenea practici"179. La toate acestea, Dan Ciachir are un răspuns ferm, profund marcat de dogmele creștine. Reacția este mai degrabă a creștinului din el și nu a omului de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Renașterii) cunoașterii comune. Ea ar fi inferioară celei științifice pentru că are un caracter intuitiv, se bazează pe o experiență proprie, nu poate fi argumentată logic și rațional. Mai mult, metodele comune de cunoaștere puteau fi chiar și un semn al ignoranței. Ne este destul de greu să credem că ignoranța este cea care i-a îndemnat pe oameni să construiască de-a lungul timpului atâtea mituri și sisteme de credințe care să le justifice existența. În fapt, toate acestea reprezentau și poate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științifice pentru că are un caracter intuitiv, se bazează pe o experiență proprie, nu poate fi argumentată logic și rațional. Mai mult, metodele comune de cunoaștere puteau fi chiar și un semn al ignoranței. Ne este destul de greu să credem că ignoranța este cea care i-a îndemnat pe oameni să construiască de-a lungul timpului atâtea mituri și sisteme de credințe care să le justifice existența. În fapt, toate acestea reprezentau și poate încă mai reprezintă încercări menite să provoace diverse
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție pentru actul divinatoriu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
principala cauză a gestului de a asista ca spectator la diferite practici divinatorii. Este important să spunem că această opinie este întâlnită în rândul populației tinere, 18-30 de ani. Tot ei sunt cei care cred că nu este vorba de ignoranță, ci mai curând de un anume confort psihic și de încrederea pe care omul le dobândește în urma unei ședințe de ghicit la un prezicător. În urma rezultatelor obținute, populația cea mai interesată și care și-a asumat o serie de opinii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de asemenea, un număr destul de mare de persoane care se abțin în a da răspunsuri și a face comentarii la unele întrebări. Procentual, cifrele urcă până la 40% în anumite situații. Gestul nu poate fi pus total sub semnul dezinteresului și ignoranței dacă ținem seama de răspunsurile anterioare (au reușit să enumere un număr suficient de mare de practici divinatorii, acceptă că anumite fapte pot fi prevestite omului în diverse chipuri etc.). Credem că este vorba mai curând de reținere și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
după jaloanele clasice de cercetare filosofica și sociologică.11 Reducționist, dar, în același timp, uniformizând teoriile privind comunicarea politică putem spune că, în linii generale, comunicarea politică reprezintă procesul discursiv prin intermediul căruia este distribuită informația politică și care promovează conștientizarea, ignoranța, manipularea, consensul, dezacordul, acțiunea sau pasivitatea 12 sau interacțiunea discursiva dintre candidați și votanți, reprezentând "le moteur de l'espace public"13. Comunicarea politică, în viziunea lui Jacques Gerstlé, "se prezintă că un ansamblu disparat de teorii și tehnici, dar
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de realizat în cazul limbajului simbolic, conotativ, decît în situația celui convențional, denotativ. Iată de ce limbajul edenic prin excelență simbolic a fost "ales" drept cel mai adecvat instrument pentru a institui întîia oară minciuna în lume. 2.1.3. Darul ignoranței În momentul în care între Dumnezeu și Adam se instituie cea dintîi semioză ca urmare a posibilității lor de a comunica, germenii unei prime de înșelăciune nu vor întîrzia să apară. În CE ANUME constau acești germeni? Pe de o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne întrebăm la fel de firesc: de ce și pentru cine era periculoasă aflarea binelui și a răului, decelarea cunoașterii de necunoaștere, sau, în ultimă instanță, a adevărului de minciună? Să credem că, dacă acest pericol viza în exclusivitate pe om, starea de ignoranță îi era hărăzită acestuia de către Dumnezeu ca o condiție firească a existenței sale edenice? Într-o atare alternativă, așa cum dialectica acreditează, șansa omului de a evolua era practic nulă. În ce consta, de fapt, adevărul atît de "periculos" ascuns în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă ignoranță" îl obturează: nimic nu începe chiar în clipa în care aparent începe. Orice întemeiere este prefigurată de numeroase altele, anterioare, care pot merge din aproape în aproape printr-un regressus ad infinitum de cele mai multe ori ignorat pînă la "începutul tuturor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nesfîrșit de către filosofi, teologi, moraliști și alții, fără a cădea de acord. Lucrările sociologilor sînt direcționate mai explicit spre ajungerea la un consens, însă, pînă în prezent, studiile lor nu au adus nimic nou și au folosit doar extinderii limitelor ignoranței noastre. Poate primul lucru care trebuie subliniat este faptul că datele adunate aici susțin părerea lui Austin că forța unei afirmații este determinată, cel puțin în parte, de contextul în care apare. În același mod, o afirmație scrisă are înțelesul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conștiințe internaționale", dezvoltării Ligii Națiunilor, faptelor bune ale susținătorilor păcii și iluminării răspândite de învățăturile lor, sistemul se transformase într-adevăr; și că responsabilitatea lor, ca cercetători ai relațiilor internaționale, era să sprijine acest mers al progresului pentru a depăși ignoranța, prejudecățile, reaua-voință și interesele criminale care îi erau potrivnice". Bull evidențiază măsura în care viziunea normativă a animat disciplina în perioada ei inițială de dezvoltare, atunci când mulți considerau că Primul Război Mondial fusese "războiul care va pune capăt tuturor războaielor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exploatării de clasă și pentru a învinge teama și neîncrederea în restul rasei umane. Cele mai importante realizări ale istoriei omenești includ victoria treptată asupra forțelor naturale ostile care se găseau odinioară dincolo de controlul și înțelegerea umană, eliminarea constantă a ignoranței și superstiției, capacitatea crescândă de a suprima lipsurile materiale paralizante și exploatarea, precum și potențialul de a reface societatea astfel încât toate ființele umane să poată dezvolta o seamă de puteri creative care sunt unice speciei. Însă istoria modernă configurată de capitalism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
polemistului să-și atace adversarul cu propriile lui arme. Prin retorsiune, polemistul se folosește de cuvintele preopinentului pentru a le demasca, într-un fel sau altul, vulnerabilitatea (în planul moral, ca eroare intenționată, sau în cel estetic, ca mostră a ignoranței sau lipsei de talent). Polemistul știe că, selectând citatul, el decontextualizează automat unul sau mai multe enunțuri ale preopinentului, iar prin aceasta atentează la semnificația globală a discursului advers (în afară de cazurile când avem de-a face cu o reproducere in
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fie că aluziei îi atașază litotic ideea unei posibile și justificabile corecții, deci o insinuare a agresivității ilicite (" De ce n-aș trece ocazional, cu briciul ascuns pe mânecă, și la Universitate, a cărei barbă sunteți?"), fie că disimulează o perfidă ignoranță ("Nu sunteți dumneavoastră acel A.C. Cuza care afișa pe vremuri un liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței, imputând interogativ ("De ce pentru articolele mele să trageți la răspundere pe colaboratorii mei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de suprafață, pe orizontală, iar nu o disecție profundă, aseptizată de morbul decontextualizării. Este salutar un atare efort cel puțin din două motive: mai întâi, reprezintă o voce autorizată (prin forța imbatabilă a demonstrației), ca o contrapondere la puseele de ignoranță și pseudopretențiile exegetice ale celor care au redus publicistica eminesciană la tușa ei ideologică 214, nu și ideatică. Apoi, pentru că propune o grilă universală de interpretare a discursului publicistic, oferind o cu totul altă perspectivă asupra presei românești, nu doar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
legitimate istoric, sugerând astfel, din nou, ideea că interesele grupului sunt mai presus decât interesele individuale. Pluralul persoanei întâi de altfel, marcă a discursului polemic eminescian, întărește în text aceeași convingere. O altă tehnică frecvent uzitată este cea a simulării ignoranței sau naivității, prin interogații retorice ce reactivează, deopotrivă în mintea preopinentului și a lectorului-jurat, un răspuns cvasi-cunoscut, bazat pe un adevăr incontestabil. La acuzațiile liberalilor că Partidul Conservator, monopolizând scena politică românească de-a lungul istoirei recente, a comis o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cel înalt sau celălalt mai scurtul? Că amândoi sunt drăguți"243. Dialogul, luând forma anecdotei dramatizate (un teatru la teatru), denunță, prin scenariul comic, prostia și superficialitatea lumii pervertite. Din perspectiva receptării, transpunerea unui fenomen abstract (de pildă snobismul, ipocrizia, ignoranța etalată zgomotos, ca teme predilecte ale satirei dintotdeauna) într-un scenariu concret mizează întotdeauna pe psihologia asociaționistă care determină lectorul să reconstituie mental indicibilul și, evident, să-i aplice o grilă morală comună cu a autorului. Fără îndoială că autorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
greșală de tipar) denunțată, fără indignare, de pamfletar: "domnul C. Rădulescu-Motru scrie că "Atât statul cât și cultura sunt cuvinte răbășite"". Sublinierea grafică e un prim indiciu al dilemei semantice în care pare să se găsească autorul. De aceea, simulând ignoranța și curiozitatea, își propune, o "cercetare" amănunțită. Efectul comic e speculat, mai întâi, la nivel fonetic, prin disonanță și prin ludicul compunerii și al desinențelor, apoi prin contrastul atât de izbitor între semnificația inferioară a termenului și pretenția abordării ei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a populației, ca modalitate delectantă de a intra în contact cu suprafața realității (mistificată sau nu) din viața politică și culturală. Vorbim așadar de un receptor nu doar alfabetizat, în condițiile în care marea masă a populației trăia la limita ignoranței, ci și de unul apt să privească discursul cotidian ca pe un spectacol de calitate. El, lectorul profan și capricios, văzut, din unghiul teoriei lecturii, ca o entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de exemplu, unde această repartizare a funcțiilor și locurilor face încă obiectul unor discuții. Sub aparențele ei pozitiviste (și uneori tocmai în virtutea specializării ei), istoria artei a debitat multă vreme o Revelație, de două ori dogmatică: prin prejudecăți și prin ignoranță. Până de curând, École du Louvre era o facultate de teologie profană. Sanctuar al unui Dumnezeu unic: Arta, substantiv singular. Prin tradiție, artele sunt etnologice sau chiar menajere, doar Arta la singular este majoră. Se țin încă, fără nicio urmă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
panteon, un sistem de instituții, de mituri și rituri elaborate, slujitori și credincioși pe scurt, un continent identificabil. Există un "domeniu" pentru că există, destul de ușor reperabilă, o polaritate sacru/profan, așa cum în domeniul teoretic există o polaritate adevărat/fals, cunoaștere/ignoranță. În schimb, "arta greacă" poate foarte bine să fie o iluzie (a noastră, se înțelege), fiindcă în zadar am căuta o polaritate echivalentă artă/non-artă sau estetic/utilitar. Opoziția mythos/logos, care ar fi putut să țină loc de așa ceva
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
putut croi drum printre numerele lumii antice din zona europeană, de aceea este puțin probabil ca omicron să fie părintele cifrei noastre 0. Grecii au constatat utilitatea lui zero în calculele lor, însă au continuat să-l respingă. Deci nu ignoranța i-a determinat pe greci să nu accepte cifra zero, și nici sistemul lor restrictiv de tip număr-formă. Filozofia a fost de vină. Zero s-a ciocnit de crezuri filozofice fundamentale, deoarece el înglobează două noțiuni considerate, pe atunci, otrăvitoare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se reia cu precizia unui mecanism de ceasornic, o dată la o sută de ani. Dacă zero ar fi fost cunoscut de călugării medievali, calendarul nostru nu s-ar afla într-o asemenea încurcătură. Însă călugării nu pot fi învinuiți pentru ignoranța lor. Într-adevăr, în Evul Mediu singurii europeni care studiaseră matematica fuseseră călugării creștini. Erau singurii învățați care mai rămăseseră. Călugării aveau nevoie de matematică pentru două lucruri: rugăciune și bani. Pentru a număra bani, trebuiau să știe... ei bine
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]