7,197 matches
-
trec totdeauna prin acest spațiu privilegiat, individualizat literar în chipul în care alte spații reale (Salinas - marea vale din romanele lui John Steinbeck sau comitatul Yoknapatawpha în romanele lui William Faulkner) au devenit puncte de reper într-o geografie a imaginarului. Satul se concentrează în Moromeții la viața unei familii și numai prin atingere la viața unei comunități mai largi. Dar sonda, fixată pe un spațiu restrâns, intră adânc în straturile unei spiritualități vechi. Din înregistrarea vieții de familie în fazele
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Filiala Timișoara (2000), Premiul „Tânărul jurnalist al anului 2002”, oferit de Fundația Freedom House ș.a. În pofida titlului, prima carte a lui Ș., Firește că exagerez, nu oferă o mostră de iconoclastie lingvistică, ci o paletă variată de modalități poetice, un imaginar bogat; tonalitatea, domoală, este egală și se recunoaște în ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
nu este nici el rupt de axa întregii creații a lui Camil Petrescu. Preocuparea pentru „omogenitatea structurală” a operei este esențială în demersul lui S. În a doua carte, distingând proza lui Tudor Arghezi, prin mai amplul ei „coeficient de imaginar”, de publicistica gazetarului, criticul avansează câteva definiții: bunăoară, imaginea mediului monahal (Icoane de lemn) îi apare ca una de „pandemoniu”, realizată cu „o cruzime a observației și o voluptate a dezvăluirii sordidului” neobișnuite, în Tablete din Țara de Kuty o
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional normal sau cel puțin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări de adaptare, stranietate, disperare, pierderea autocontrolului, închiderea în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din cea psihică, asociate cu sentimente de panică și o mare participare a sferei imaginarului. Se consideră că, pe lângă influența factorilor pur etiologici psihobiologici, bolnavul psihic este în egală măsură și un produs al societății sale (H. Damaye, E. Fromm, J. Delay și P. Pichot, Cl. Herzlich). Boala psihică este legată de mentalitatea și valorile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții; absența unor motivații pozitive, pierderea idealurilor; compensări ale frustrărilor prin conduite de refugiu în imaginar; izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai sus prezentate scot în evidență importanța relațiilor care se stabilesc între comunitățile sociale și mediile umane în ceea ce privește menținerea și progresul sănătății mintale, dar și riscul legat de apariția tulburărilor psihice, a conduitelor deviante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere moral, ea reprezintă o tendință inferioară. În acest domeniu, poate apărea următorul tip de devianțe: răsfățat, refuz alimentar etc.; tendința de a construi lumi imaginare este o situație frecvent întâlnită la copii, aceștia având obiceiul să se refugieze în imaginar și să viseze; o asemenea înclinație trebuie însă să rămână un simplu joc și să nu devină un mecanism cu ajutorul căruia copilul să evadeze din situațiile dificile sau nedorite ale unei realități constrictive pentru el; în acest caz, refugiul în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și să viseze; o asemenea înclinație trebuie însă să rămână un simplu joc și să nu devină un mecanism cu ajutorul căruia copilul să evadeze din situațiile dificile sau nedorite ale unei realități constrictive pentru el; în acest caz, refugiul în imaginar devine un pericol grav pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și grimasele de unul singur sau în oglindă; e) tendința la curiozitate ține de dorința copilului de a cunoaște; este faza interogativă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lactație, lipsa de destindere, sedentarismul, izolarea etc. Psihoigiena schizoizilor este similară măsurilor care se aplică în cazurile de mitomanie sau de hiperproducție a imaginației. Se vor combate izolarea, tendința de închidere în sine, autismul, lecturile, spectacolele sau relațiile care cultivă imaginarul, introspecția, gândirea rigidă, simbolică, reveria. Se vor cultiva deschiderea către realitate și relațiile externe pozitive. e) Psihoigiena psihopaților și a constituțiilor perverse Aceasta este o sarcină destul de greu de realizat. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă se aplică în mod
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor castratoare. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rapid, dar și de a se menține în această situație. f) Principiul cooperării. În conformitate cu acest principiu, educația sănătății mintale trebuie să urmărească integrarea persoanei în grup, antrenarea sa în activități colective, evitarea izolării, a conduitelor de refugiu, a inflației sferei imaginarului, a egotismului narcisic. Principiul acesta implică o antrenare a individului, având un caracter dinamic. g) Principiul integrării. Acest principiu orientează educația sănătății mintale în direcția formării unor deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să asigure adaptarea corectă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
opusă suferinței pe care o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o stare de sănătate perfectă și durabilă, o societate lipsită de boli și suferințe, suprimarea bătrâneții, o tinerețe perpetuă etc. Este absolut clar că ne plasăm cu analiza noastră în sfera unui imaginar medico-psihologic în care sunt sublimate „pulsiunile (aspirațiile) spirituale” colective, din care se vor naște mituri și utopii. Garanții acestor dorințe utopice sunt zeițele Hygieia și Penaceea. Prima este cea care previne bolile și menține sănătatea, cea de-a doua este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și menține sănătatea, cea de-a doua este cea care vindecă în mod miraculos orice boală. În fine, ultima dorință a omului este aceea de a învinge moartea. Desigur că toate acestea sunt și rămân „teme utopice”, veritabile „mituri ale imaginarului” cu semnificație medico-psihologică. Ele sunt însă expresia unor tendințe profunde ale spiritului colectiv care aspiră la depășirea condiției puse sub semnul perisabilului. Aceste aspirații specifice ființei noastre sunt exprimate cu o mare finețe în versurile lui A. de Lamartine: Borné
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin a se împlini. „Volentem ducunt fata, nolentem trahunt”, spunea L.A. Seneca. Acestea sunt aspectele put teoretice, de factură filosofică, ale igienei mintale. 4) Experimentele utopice ale igienei mintale Dincolo însă de aspectele teoretice de mai sus, care privesc sfera imaginarului, întâlnim în decursul istoriei umanității și aspecte practice, de factură experimentală, care urmăresc să ofere „soluții” problemelor anterior menționate. Deși aparent diferite și învăluite de o atmosferă de seriozitate și probitate științifică, aceste experimente nu sunt altceva decât încercarea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aparent diferite și învăluite de o atmosferă de seriozitate și probitate științifică, aceste experimente nu sunt altceva decât încercarea de a transpune în practică, de a demonstra că este posibil să se obțină ceea ce aspiră și visează umanitatea în sfera imaginarului colectiv: prelungirea vieții, suprimarea bătrâneții și învingerea bolilor. Toate aceste încercări experimentale, în marea lor majoritate serios fundamentate științific, au însă aceeași „motivație”, care vine din pulsiunile spirituale ale Supra-Eului colectiv, ele fiind însă susținute și demonstrate de fapte și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frustrări, conflicte și traumatisme colective ale societăților umane aflate față în față cu destinul lor. O luptă împotriva suferinței, a bolilor și infirmităților, iar în final, o luptă cu bătrânețea și moartea. Singurul „front” care se poate opune acestora este „imaginarul colectiv”. Utopiile igienei mintale sunt toate niște producții ale imaginarului colectiv, din care își trag substanța experiențele științifice și soluțiile acestora. Sunt ele posibile? În realitate, nu, având în vedere „premizele ideologice” de la care pornesc. Sunt ele, în cazul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în față cu destinul lor. O luptă împotriva suferinței, a bolilor și infirmităților, iar în final, o luptă cu bătrânețea și moartea. Singurul „front” care se poate opune acestora este „imaginarul colectiv”. Utopiile igienei mintale sunt toate niște producții ale imaginarului colectiv, din care își trag substanța experiențele științifice și soluțiile acestora. Sunt ele posibile? În realitate, nu, având în vedere „premizele ideologice” de la care pornesc. Sunt ele, în cazul acesta, necesare? În mod absolut paradoxal, răspunsul este da! Nu putem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că o iubește pe dona juana și mărturisește acest fapt solicitând metafora: „sunt o carte care se scrie și se citește singură care arde de bună voie și nesilită de nimeni până la scrum”. În sfârșit, al treilea personaj important al imaginarului este, și aici, divinitatea: „voi vorbi cu dumnezeu pentru prima dată în limba română”, mărturisește poetul în virtutea unei impresionante familiarități: „dumnezeu trece prin mintea mea obosită călare pe biblicul / inepuizabilul nemuritorul asin / acesta asinul adică uneori când îi e foame
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
mea obosită călare pe biblicul / inepuizabilul nemuritorul asin / acesta asinul adică uneori când îi e foame îmi paște versurile dintre gânduri sărate și hrănitoare” (războinic cu ziua poeți mulți ca peștii/ pești frumoși și nebuni ca poeții). Scriitor cu un imaginar extravagant și bogat, Ț. deține forța și rafinamentul pentru a împlini surprinzător formulele lirice pe care le abordează. SCRIERI: Cred în tine ca în Dumnezeu, pref. Adrian Păunescu, București, 1992; Eminescu al nostru, București, 1994; Sunt fericit că te iubesc
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
Dar eseistul este circumspect față de ideea de generație literară și crede că ar fi mult mai adecvat să se urmărească o serie de valori individuale. Interpretul are în atenție identificarea rețelei de teme, simboluri și motive spre a defini individualitatea imaginarului la fiecare poet analizat. Volumul Privirea și cadrul (1988), alcătuit de asemenea din „eseuri analitice”, însă cu o paletă problematică mai largă, include comentarii dedicate unor prozatori și orientări ale prozei contemporane (Marin Preda, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian ș.a.). În
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși de suprarealiștii români îl apropie câteva procedee, precum lungile concatenări, mai ales nominale, ca și metaforismul luxuriant. Se apropie în egală
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]